Cerere de deschidere a procedurii insolvenţei

Dosar nr. 12865/3/2010

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREŞTI - SECŢIA A VII-A COMERCIALA

SENTINTA COMERCIALA NR 5211

ŞEDINTA PUBLICA DE LA 27.08.2010

Tribunalul constituit  din:

PREŞEDINTE – JUDECATOR SINDIC — ZAMFIR MARIA

GREFIER — DELCEA AURELIA MARILENA

Pe rol fiind soluţionarea cauzei comerciale, având ca obiect cererea întemeiată pe dispoziţiile Legii 85/2006 privind procedura insolvenţei formulată de creditoarea BCI în contradictoriu cu debitoarea VC.

Dezbaterile in fond au avut loc in sedinta publica din data de 20.08.2010, cand instanta, pentru a da posibilitatea partilor sa depuna la dosar concluzii scrise, a amanat pronuntarea la 27.08.2010, cand a hotarat urmatoarele

TRIBUNALUL

Prin cererea, legal timbrată, înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. 12865/3/2010 la data de 12.03.2010 creditorul BCI prin administrator judiciar AL a solicitat deschiderea procedurii  prevăzută de Legea 85/2006 împotriva debitorului VC, care se află în stare de insolvenţă şi împotriva căruia deţine o creanţă certă, lichidă şi exigibilă în suma de 1.249.040,95 lei, reprezentând contravaloare facturi fiscale.

In motivarea cererii creditoarea a aratat că conform contractului C 01 din dta de 07.02.2007 s-a emis factura nr. 2327640/01.03.2007 in valoare de 1.355.760 lei, factura achitata de debitoarea prin ordinul de plata nr. 14/14.03.2007, aceasta suma reprezentand avans pentru executarea unor lucrari in calitate de subantreprenor la obiectivul HCCC. Pe măsura executarii lucrărilor, VC din facturile emise de debitoare a reţinut garantia de 10% şi a restituit avans (20% din suma facturata) – prin stornare – pentru inchiderea avansului initial. Prin restituirea avansului, VC  a lichidat din avansul initial numai suma de 106.719,05 lei, ramanand avans nerestituit de 1.249.040,95 lei, suma solicitata prin cerere.

In drept, au fost invocate dispoziţiile Legii nr. 85/2006.

În susţinerea cererii a depus înscrisuri, în copie: contract de prestări servicii C01/07.02.2007 incheiat intre părţi (filele 3-37), facturi fiscale (filele 38-49), fişa sah a contului 4092 furnizori – debitori pe anii 2007-2008, incheiere şedinta publica din data de 09-07-2009 prin care AL a fost numit administrator judiciar,  relaţii eliberate de Oficiul Registrului Comerţului de pe langa Tribunalul Bucureşti.

Conform art.33 al.1 din Legea 85/2006, cererea creditorului a fost comunicată debitorului la sediul indicat.

La data de 30.03.2010 (fila 66), debitoarea a formulat contestatie la cererea introductivă prin care a solicitat respingerea cererii ca neintemeiată, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea contestatiei a arătat că nu este in stare de insolventa, iar creanţa invocată nu este certă. La data de 07.02.2007 creditoarea, in calitate de Antreprenor a incheiat cu debitoarea, in calitate de Subantreprenor contractul de antrepriza nr. C01 avand ca obiect executarea lucrării HCCC creditoarea platind debitoarei un avans de 400.000 Euro. In perioada 26.09.2007-09.04.2008 debitoarea a restituit creditoarei avansul de 478.627,79 lei, suma retinută de creditoare in cuantum de 20% din valoare situaţiilor de lucrări, în conformitate cu art. 51 din contract. In luna iulie 2008 a intervenit un Acord Tripartit între HI în calitate de Beneficiar, BCI , in calitate de Antreprenor General şi VC, în calitate de subantreprenor, prin care părtile au convenit: ca efect al plăţii direct făcute de Beneficiar Antreprenorului, toate obligatiile Subantreprenorului către Antreprenorul General are au legătura cu plata directa vor fi aprobate pentru efectuarea in favoarea Beneficiarului, o novaţie parţiala a Contractului de Subantrepriza fiind aşadar în vigoare pentru o asemenea plata. Facturile vor fi întocmite de Subantreprenor în numele Beneficiarului, făcandu-se referire la contractul de Subantrepriză şi la prezentul Acord.

În perioada 01.08.2008-15.12.2008 debitoarea a restituit HI avansul rămas prin reţineri din facturi.

S-a mai arătat că creditoarea este cea care datoreaza o importantă suma de bani debitoarei in temeiul aceluiaşi contract de subantrepriza nr. C01/07.02.2007. De asemenea,  nu este in stare de insolventa avand in derulare o serie de contracte, disponibilitati baneşti cu mult peste nivelul creanţei solicitate.

În drept a invocat disp. art. 3, 33 din Legea nr. 85/2006.

A depus la dosar inscrisuri: facturi fiscale (filele 72-80), Acord Tripartit între HI în calitate de Beneficiar, BCI , in calitate de Antreprenor General şi VC, în calitate de subantreprenor in limba romana şi engleza, lista depozitelor la 02.03.2010 (fila 130), extrase de cont (filele 133-140), bilant contabil.

La termenul din 25.06.2010 debitoarea a depus inscrisuri in probaţiune (filele 164-288).

La data de 20.08.2010 creditoarea a depus cerere precizatoare prin care a aratat că situatiile de incasari şi plati nu reflecta toate datoriile certe, lichide şi exigibile pe care le are debitoare, prin urmare aceasta nu a răsturnat prezumţia de insolventa.

In cauza a fost administrată proba cu înscrisuri.

Analizând actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Potrivit art. 3 alin 1 pct 1 din Legea 85/2006: 1. insolvenţa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:

a) insolvenţa este prezumată ca fiind vădită atunci când debitorul, după 30 de zile de la scadenţă, nu a plătit datoria sa faţă de unul sau mai mulţi creditori;

b) insolvenţa este iminentă atunci când se dovedeşte că debitorul nu va putea plăti la scadenţă datoriile exigibile angajate, cu fondurile băneşti disponibile la data scadenţei;

Potrivit art. 31 în ref. la art 3 alin. 1 pct. 1 lit a), pct. 6 şi pct. 12 din Legea 85/2006 orice creditor îndreptăţit să solicite deschiderea procedurii împotriva unui debitor prezumat în insolvenţă, a cărui creanţă, de cel puţin 30.000 lei, este certă, lichidă şi exigibilă, poate introduce la tribunal o cerere introductivă, la care va anexa documentele justificative ale creanţei şi ale actelor de constituire de garanţii.

Debitorul a contestat starea de insolvenţă, făcand apărări de natura întâmpinării cu privire la creanţă.

Pentru a fi admisa cererea, creditorul trebuie sa dovedeasca ca detine împotriva unui debitor prezumat în insolvenţă, o creanţă certă, lichidă şi exigibilă, de cel puţin 30.000 lei.

Potrivit art. 379 Cod proc. Civ., creanţa certă este aceea a cărei existenţă rezultă din însuşi actul de creanţă sau şi din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul; creanţa este lichidă atunci când câtimea ei este determinată prin însuşi actul de creanţă sau când este determinabilă cu ajutorul actului de creanţă sau şi a altor acte neautentice, fie emanând de la debitor, fie recunoscute de dânsul, fie opozabile lui în baza unei dispoziţii legale sau a stipulaţiilor conţinute în actul de creanţă, chiar dacă prin această determinare ar fi nevoie de o osebită socoteală; creanta este exigibila, in momentul in care a ajuns la scadenta.

Prin cererea introductivă, creditoarea BCI prin administrator judiciar AL a solicitat deschiderea procedurii  prevăzută de Legea 85/2006 împotriva debitorului VC, invocand o creanţă certă, lichidă şi exigibilă în suma de 1.249.040,95 lei reprezentand avans nerestituit.

Drept temei al acestor obligaţii a invocat contractul de prestări servicii din data de 07.02.2007 şi facturi fiscale (filele 11-53).

Factura este un inscris sub semnatura privata, element probator conform art. 46 Cod comercial. Ea trebuie sa fie acceptata la plata expres sau tacit. Acceptarea expresa se realizeaza prin semnarea facturii de catre debitoare cu mentiunea „acceptat”, sau cand este confirmata printr-o scrisoare, telegrama. Acceptarea tacita trebuie sa rezulte dintr-o manifestare neindoielnica de vointa care sa ateste acceptarea facturii, simpla tacere a destintatarului neavand valoarea unei acceptari tacite.

Din documentele depuse de creditoare la dosar, respectiv o situatie din contabilitatea creditoarei şi o parte din facturile emise de debitoare, facturi din care creditoarea a reţinut 20% cu titlu de stornare din avans şi 10% cu titlu de garantie de buna executie, suma pe care creditoarea avea obligatia de a o restitui, nu reiese cuantumul creanţei invocate la plata, nici modalitatea de calcul a acesteia şi data la care suma de 1.249.040,95 lei a devenit scadenta, respectiv data incheierii raporturilor contractuale dintre părţi.

De asemenea, conform punctului 5 din Acordul tripartit, debitoarea a emis facturi fiscale, facturi achitate de beneficiar, respectiv HI, din contravaloarea acestora reţinandu-se un procent de 20% cu titlu de stornare avans.

Prin urmare, creanta invocata de creditoare, nu este certa, in sensul art. 379 Cod proc. civ., pentru dovada raporturilor juridice dintre parti fiind nevoie de administrarea unor probe suplimentare, respectiv expertiză contabila care să stabilească suma pe care debitoarea o datorează cu titlu de avans, în condiţiile în care există facturi din care rezultă că au fost reţinute de creditoare anumite sume cu acest titlu (20% din valoarea facturilor), probe care nu se pot administra decât in procedura de drept comun.

Pentru a fi admisă o cerere de deschidere a procedurii trebuie indeplinite doua conditii cumulativ: dovada unei creante certe, lichide şi exigibile şi starea de insolventa a debitorului.

Intrucat nu s-a dovedit caracterul cert al creanţei, nu se va mai analiza cealalta condiţie.

Creanta nu întruneşte condiţiile prevăzute de art.3 alin. 1 pct. 6 şi pct. 12 din Legea 85/2006, BCI nefiind un creditor îndreptăţit să solicite deschiderea procedurii, în sensul art 3 alin 1 pct 6 din lege.

Pentru aceste considerente, va admite contestaţia debitoarei şi va respinge, ca nefondată, cererea creditorului.

Potrivit art. 274 C.pr.civ:  Partea care cade în pretenţiuni va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată.

Judecătorii nu pot micşora cheltuielile de timbru, taxe de procedură şi impozit proporţional, plata experţilor, despăgubirea martorilor, precum şi orice alte cheltuieli pe care partea care a câştigat va dovedi că le-a făcut.

Judecătorii au însă dreptul să mărească sau să micşoreze onorariile avocaţilor, potrivit cu cele prevăzute în tabloul onorariilor minimale, ori de câte ori vor constata motivat că sunt nepotrivite de mici sau de mari, faţă de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat..

Prin respingerea cererii, creditorul a căzut în pretenţii.

Pe cale de consecinţă, creditorul urmează a fi obligat, conform disp. art 274 C.pr.civ, la  plata către debitor a cheltuielilor de judecată în cuantum de 15.120,3 lei, reprezentând onorariu de  avocat in suma de 15.000 lei, conform facturii fiscale nr. 469/30.06.2010 ataşată la fila 311 din dosar, taxa timbru şi timbru judiciar.

Instanta apreciază că suma de 27.015,07 lei solicitată de debitoare cu titlu de onorariu de  avocat este exagerată, in raport de complexitatea cauzei şi activitatea desfăşurată, faptul că avocatul a reprezentat partea la 3 termene de judecată şi a formulat o contestatie şi note scrise.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTARASTE

Admite contestatia formulata de debitoarea VC cu sediul in Bucureşti, sector 2.

Respinge cererea de deschidere a procedurii insolventei formulata de creditoarea BCI SRL PRIN AL cu sediul in Bucureşti, sector 6.

Obliga creditoarea BCI PRIN AL la plata catre debitoarea VC a sumei de 15.120,3 lei cheltuieli de judecata.

Cu recurs in 7 zile de la comunicare.

Pronuntata in sedinta publica, azi, 27.08.2010.

PRESEDINTE GREFIER

Zamfir MariaDelcea Aurelia

Red MM

Dact AD

4 ex/ 01.09.2010

Domenii speta

Spete similare