Reducerea vârstei standard de pensionare pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite de muncă. Stagiul complet de cotizare.

Decizie 312 din 12.03.2008


Reducerea vârstei standard de pensionare pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite de muncă. Stagiul complet de cotizare.

Art.42, art. 77 alin.l şi anexa nr.3 din Legea nr.19/2000 Anexa nr.9 din Normele de aplicare a Legii 19/2000, cuprinse în Ordinul nr. 340/2001

Reducerea vârstei standard de pensionare potrivit art.42 din Legea nr. 19/2000 pentru cei care şi-au desfăşurat activitatea total sau parţial în condiţii deosebite de muncă nu conduce şi la reducerea stagiului complet de cotizare, care este prevăzut în anexa nr.3 la Legea nr.19/2000, detaliată în funcţie de data naşterii în anexa nr.9 din Normele de aplicare a Legii nr. 19/2000, cuprinse în Ordinul nr.340/2001.

(Curtea de Apel Ploieşti-Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, decizia civilă nr.312/12.03.2008)

Prin cererea înregistrată sub nr.3773/120/2007 pe rolul Tribunalului Dâmboviţa, reclamantul .... a chemat în judecată pe pârâta C.J.P., solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună revizuirea şi modificarea deciziei de pensionare a reclamantului din data de 24 mai 2007 şi emiterea unei noi decizii de pensie pentru limită de vârstă.

In motivarea cererii, reclamantul a arătat că nu i-au fost calculate toate perioadele de muncă, că s-a greşit la calculul punctajului şi că nu i-a fost luată în calcul contribuţia la fondul de pensie suplimentară.

Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii întrucât în mod legal i-au fost acordate drepturile reclamantului pentru motivele arătate pe larg în cuprinsul întâmpinării.

S-a susţinut, printre altele, că potrivit art.42 din Legea nr. 19/2000, reclamantul a beneficiat de reducerea vârstei de pensionare cu 3 ani, însă stagiul complet de cotizare, prevăzut de anexa nr.9 a Ordinului nr.340/2001, cu modificările şi completările ulterioare, este pentru reclamant de 32 de ani şi 4 luni, acesta fiind născut în luna ianuarie 1946, iar conform art.77 alin.l din Legea nr. 19/2000, faţă de acest stagiu se calculează şi punctajul anual al reclamantului, care în mod eronat susţine că stagiul complet de cotizare al acestuia ar fi de 30 de ani şi 11 luni.

în privinţa pensiei suplimentare a reclamantului, pârâta a arătat că aceasta a fost corect calculată, în conformitate cu art. 165 din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

Pe baza probatoriilor cu înscrisuri administrate în cauză, prin sentinţa civilă nr.1326 din 10 decembrie 2007 Tribunalul Dâmboviţa a admis cererea precizată formulată de reclamant şi a constatat că stagiul complet de cotizare pentru stabilirea pensiei reclamantului începând cu 1.10.2006 este de 30 ani şi 11 luni,

 

conform anexei 3 din Legea nr. 19/2000, modificată, pârâta fiind obligată să emită o nouă decizie în acest sens şi să plătească reclamantului diferenţele rezultate.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că potrivit art.77 alin.l din Legea nr. 19/2000, stagiul complet de cotizare este cel indicat de anexa 3 din Legea nr. 19/2000 şi nu de anexa nr.9 din Ordinul nr.340/2001, având în vedere că reclamantul a lucrat şi în grupa I de muncă, astfel că stagiul complet de cotizare al acestuia a fost redus cu 3 ani, vârsta la care trebuia să iasă la pensie fiind împlinită la 01.10.2006 şi nu la 01.10.2009, conform anexei nr.9.

S-a mai reţinut că în raport de disp.art.77 alin.l din Legea nr. 19/2000 şi ale anexei nr.3 din această lege, la data de 01.10.2006 este necesar un stagiu complet de cotizare de 30 de ani şi 11 luni şi nu de 32 de ani şi 4 luni, aşa cum a considerat pârâta, motiv pentru care cererea precizată a reclamantului a fost admisă în sensul celor sus arătate.

împotriva sentinţei primei instanţe au declarat recurs atât reclamantul,

cât şi pârâta C. J. P. D

în recursul său, reclamantul a criticat hotărârea primei instanţe ca nelegală şi netemeinică, susţinând că aceasta nu a analizat cu atenţie fişa de calcul a pensiei suplimentare prezentată de intimată prin întâmpinare, astfel că recurentul-reclamant a fost prejudiciat.

Pârâta C.J.P. D a criticat la rândul său hotărârea primei instanţe ca

nelegală şi netemeinică, invocând disp.art.304 pct.8 şi 9 Cod procedură civilă şi art.3041 Cod procedură civilă.

A susţinut recurenta că în mod eronat instanţa a admis acţiunea reclamantului, constatând că stagiul complet de cotizare în raport de care se stabileşte pensia pentru muncă depusă şi limită de vârstă este de 30 de ani şi 11 luni întrucât reclamantul nu şi-a desfăşurat activitatea în grupa I de muncă, iar pensia pentru limită de vârstă s-a stabilit conform art.42 din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, reclamantul beneficiind de reducere pentru grupa a II a de muncă şi nu pentru grupa I de muncă aşa cum a reţinut în mod incorect instanţa.

S-a mai învederat că în mod greşit prima instanţă a considerat stagiul complet de cotizare astfel cum este prevăzut în anexa nr.3 a Legii nr. 19/2000, necoroborând aceste prevederi cu cele ale Ordinului nr.340/2001, cu modificările şi completările ulterioare, cuprinse în secţiunea B, capitolul II, punctul 3, în care anexa nr. 3 la lege este detaliată în funcţie de data de naştere şi cum reclamantul este născut în luna ianuarie 1946, stagiul complet de cotizare al acestuia este de 32 de ani şi 4 luni.

Prin decizia civilă nr.312/12.03.2008 Curtea de Apel Ploieşti a respins ca tardiv formulat recursul reclamantului şi a admis recursul pârâtei, modificând în tot sentinţa în sensul respingerii acţiunii precizate a reclamantului ca neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, Curtea a reţinut că reclamantul a declarat recursul peste termenul legal prevăzut de art.301 Cod procedură civilă, motiv pentru care recursul acestuia a fost respins ca tardiv.

Referitor la recursul pârâtei C.J.P ...., Curtea a constatat că acesta este fondat pentru următoarele considerente:

 

Pentru activitatea desfăşurată în grupa a-II-a de muncă, de 14 ani, 7 luni şi 18 zile recurentul-reclamant beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 3 ani, în temeiul art.42 din Legea nr. 19/2000, în cazul recurentului-reclamant aplicându-se reducerea de 3 ani raportat la activitatea desfăşurată de acesta în grupa a-II-a de muncă şi nu în grupa I de muncă, aşa cum greşit a reţinut instanţa de fond.

Faptul că recurentul-reclamant beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 3 ani nu înseamnă că la calcularea pensiei acestuia pentru muncă depusă şi limită de vârstă beneficiază şi de reducerea stagiului complet de cotizare, după cum greşit a concluzionat prima instanţă.

Astfel, dispoziţiile art.42 din Legea nr. 19/2000 prevăd că asiguraţii care au realizat stagiul complet de cotizare şi care şi-au desfăşurat activitatea total sau parţial în condiţii deosebite de muncă, au dreptul la pensie pentru limită de vârstă cu reducerea vârstelor de pensionare conform tabelului nr.l-în cazul recurentului-reclamant reducerea fiind de 3 ani- iar prevederile pct.4 din cadrul secţiunii B, capitolul II, ale Ordinului M.M.S.S.F. nr.340/2001, cu modificările şi completările ulterioare, privind Normele de aplicare a Legii nr. 19/2000 statuează în mod expres că reducerea vârstelor standard de pensionare conform tabelului nr. 1 de la art.42 din lege operează numai în condiţiile realizării stagiului complet de cotizare.

Conform dispoziţiilor art.77 alin.l din Legea nr. 19/2000 avute în vedere de prima instanţă, punctajul mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare se determină prin împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate de asigurat în perioada de cotizare la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare, prevăzut în anexa nr. 3.

De asemenea, conform prevederilor pct.3 din secţiunea B, capitolul II ale Ordinului M.M.S.S.F. nr.340/2001, cu modificările şi completările ulterioare, privind Normele de aplicare a Legii nr. 19/2000 , vârstele standard de pensionare şi stagiile minime sau complete de cotizare pentru femei şi bărbaţi sunt prevăzute în anexa 3 la lege, detaliată în funcţie de data naşterii în anexa nr.9 la aceste norme, şi cum recurentul-reclamant este născut în luna ianuarie 1946, stagiul complet de cotizare pentru ieşirea la pensie pentru limită de vârstă este de 32 de ani şi 4 luni, corect avut în vedere de recurenta-pârâtă şi nu de 30 de ani şi 11 luni, aşa cum greşit a concluzionat instanţa de fond.

Chiar şi din cuprinsul anexei nr.3 la Legea nr. 19/2000 rezultă că unui stagiu complet de cotizare de 30 de ani şi 11 luni reţinut de prima instanţă îi corespunde vârsta asiguratului la ieşirea la pensie în perioada august 2006-noiembrie 2006, de 62 de ani şi 11 luni, vârstă pe care recurentul-reclamant nu o împlinise în acea perioadă.

Aşa fiind, Curtea a privit recursul pârâtei ca fondat, astfel încât în baza art.312 alin.l Cod procedură civilă 1-a admis, în cauză fiind incident motivul de modificare a sentinţei prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, iar conform art.312 alin. 2 şi 3 Cod procedură civilă a modificat în tot sentinţa atacată şi pe fond a respins acţiunea precizată a reclamantului ca neîntemeiată.