Nerespectarea principiului contradictorialitatii si al egalitatii armelor in procesul civil. Consecinte. Incidenta dispozitiilor art. 297 alin. 2, Teza a II-a Cod procedura civila.

Decizie 21/C/ din 23.01.2008


In jurisprudenta CEDO s-a retinut constant ca sarcina judecatorului este de a veghea ca toate elementele susceptibile sa influenteze solutionarea pe fond a litigiului sa faca obiectul unei dezbateri în contradictoriu între parti.

Procedura în care instanta a încalcat principiile contradictorialitatii si egalitatii armelor în procesul civil nu corespunde exigentelor art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, situatie în care devin incidente dispozitiile art. 297 alin. 2, teza a II-a Cod procedura civila.

Prin cererea înregistrata sub nr.5214/COM/2006 al Tribunalului Constanta reclamantul Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artistilor Interpreti - CREDIDAM în contradictoriu cu pârâta S.C. S.C.N. S.R.L. a solicitat instantei obligarea pârâtei la plata:

- sumei reprezentând remuneratia datorata artistilor interpreti sau executanti pentru radiodifuzarea fonogramelor publicate in scop comercial sau a reproducerilor acestora de organismele de televiziune, prin gestiune colectiva obligatorie, în perioada cuprinsa intre 01.01.2002 si 31.03.2006;

- suma reprezentând penalitati legale de intarziere in plata;

- sa dispuna publicarea integrala a sentintei in mijloacele de comunicare in masa, pe cheltuiala paratei;

- cu cheltuieli de judecata.

In expunerea situatiei de fapt a aratat reclamanta ca pârâta avea obligatia legala sa declare baza de calcul si sa achite remuneratia datorata artistilor interpreti sau executanti pentru radiodifuzarea fonogramelor publicate in scop comercial sau a reproducerilor acestora de organismele de televiziune, pentru postul de televiziune N., în temeiul dispozitiilor legii pentru radiodifuzarea fonogramelor publicate in scop comercial sau a reproducerilor acestora de organismele de televiziune,prin gestiune colectiva,in conformitate cu prevederile Legii nr.8/1996,ale HG nr.143/2003 si ale deciziei ORDA nr.104/2005.

La data de 16.05.2006 parata a fost somata sa îsi îndeplineasca obligatiile legale,dar nici pâna la acesta data nu s-a conformat acestora.

In sustinerea actiunii s-au depus înscrisuri.

In drept au fost invocate dispozitiile Legii nr.8/1996, H.G. nr.143/2003 si deciziei ORDA nr.104/2005.

Prin incheierea nr.7342/2006 instanta a constatat natura civila a cauzei si a dispus inaintarea acesteia catre sectia civila a Tribunalului Constanta În vederea unei competente solutionari.

Pe rolul acestei sectii cauza a fost înregistrata sub nr.714/118/2007.

In sedinta publica din data de 01.03.2007 pârâta a invocat exceptia lipsei calitatii procesual pasive,deoarece nu poseda autorizatia prevazuta de art.1 al HG nr.143/2003, exceptie ce a fost unita, in temeiul art.137 alin.2 Cod pr.civila, cu fondul cauzei, în sedinta publica din data de 29.03.2007.

In aceeasi sedinta pârâta a invocat exceptia prescriptiei dreptului la actiune al reclamantului, pentru perioada 01.01.2002 - 01.09.2004, exceptie respinsa motivat in sedinta publica din data de 26.04.2007.

Prin sentinta civila nr.1583/27.09.2007 Tribunalul Constanta a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtei S.C. S.C.N. S.R.L. si a admis în parte actiunea reclamantului. A fost obligata pârâta sa plateasca reclamantului suma de 125.402,84 lei cu titlu de remuneratie datorata artistilor interpreti în perioada 01.01.2002 – 31.03.2006. A fost obligata pârâta sa plateasca reclamantului suma de 30.529,55 lei, cu titlu de penalitati de întârziere.

A fost respins capatul de cerere având ca obiect publicarea integrala a sentintei în doua ziare cu tiraj la nivel national, pe cheltuiala pârâtei, ca nefondat.

A fost obligat pârâtul sa plateasca reclamantului 500 lei cheltuieli de judecata.

Pentru a pronunta aceasta solutie prima instanta a retinut, în esenta, ca reclamantul este îndreptatit în calitate de organism de gestiune si administrare a drepturilor artistilor interpreti, sa colecteze si sa repartizeze remuneratiile generate de utilizarea comerciala prin difuzarea fonogramelor de catre organismele de televiziune.

S-a mai retinut ca pârâta datoreaza, conform raportului de expertiza efectuat în cauza, pentru perioada 01.01.2001 – 30.04.2005, o remuneratie în valoare de 125.402,84 lei.

Referitor la cererea de obligare a pârâtei la plata penalitatilor de întârziere s-a retinut ca aceasta este nefondata, întrucât partile nu au încheiat un contract în care sa convina asupra acordarii de penalitati în cazul executarii cu întârziere a obligatiei de plata reglementata de art.107 alin.1 din Legea nr.8/1996.

Împotriva acestei sentinte, în termen legal au declarat apel reclamantul si pârâta.

Reclamantul a criticat sentinta pentru nelegalitate si netemeinicie sub urmatoarele aspecte.

- Instanta de fond, a solutionat cauza cu încalcarea principiului contradictorialitatii, întrucât expertiza dispusa în cauza nu a fost comunicata reclamantului, pentru ca aceasta sa formuleze obiectiuni si sa ia cunostinta de actele normative utilizate de expert pentru a raspunde obiectivelor fixate de instanta;

- Confundând obiectul cererii dedus judecatii în cauza ce a format obiectul prezentului dosar – nr.714/118/2007 – remuneratie datorata artistilor interpreti pentru radiodifuzarea fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora de organisme de televiziune – cu obiectul dosarului nr.713/118/2007 înregistrat pe rolul aceleasi instante, Tribunalul Constanta, solutionând cauza, s-a raportat la concluziile unei expertize prin care s-au determinat remuneratiile ce se cuvin artistilor interpreti sau executantilor pentru utilizarea repertoriului de prestatii artistice din domeniul audiovizualului conform H.G.nr.119/20.02.2002;

- Instanta de fond a omis solutionarea cererii reclamantului de acordare cheltuielilor de judecata, desi s-a facut dovada achitarii taxei de timbru în cuantum de 39,5 lei;

- Desi în dispozitivul deciziei s-a consemnat perioada pentru care s-a calculat indemnizatia ca fiind 1.01.2001 – 31.03.2006, în considerentele hotarârii, instanta a consemnat ca îsi însuseste în totalitate concluziile expertizei efectuate în cauza, suma de 125.402,84 lei fiind calculata pentru perioada 1.01.2002 – 30.04.2005.

La rândul ei pârâta S.C. S.C.N. S.R.L. a criticat legalitatea si temeinicia hotarârii atacate sub aspectul încalcarii disp. art.105 alin.2 cod pr.civila. Apelanta pârâta a sustinut ca instanta a interpretat gresit obiectul cererii deduse judecatii, nu s-a pronuntat asupra cererii cu care a fost investita, în limitele investirii si pe baza probatoriului administrat de ambele parti.

Analizând legalitatea hotarârii apelate în raport de criticile apelantelor, se constata ca ambele apeluri sunt fondate pentru urmatoarele considerente :

Conform disp. art.129 alin.ultim Cod pr.civila, instantei de judecata îi incumba obligatia de a se pronunta numai asupra celor ce formeaza obiectul pricinii supuse judecatii, omisiunea instantei de a analiza pretentiile deduse judecatii în raport cu probele administrate în cauza constituind o încalcare esentiala a legii.

În cauza se retine ca reclamantul Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artistilort Interpreti CREDIDAM, a dedus judecatii pretentiile sale ce rezultau din radiodifuzarea fonogramelor publice în scop comercial sau a reproducerilor acestora de organisme de televiziune pentru perioada 01.01.2002 – 31.03.2006, calculate conform H.G. nr.143/2003, iar prima instanta a solutionat cererea prin raportare la disp.art. Legii nr.8/1996 si ale H.G. nr.119/20.02.2002, însusindu-si în totalitate concluziile unei expertize ce a avut ca obiectiv stabilirea remuneratiilor ce se cuvin artistilor interpreti sau executanti pentru utilizarea repertoriului de prestatii artistice din domeniul audiovizualului pentru perioada 1.01.2002 – 30.04.2005.

Se constata o contradictie vadita între dispozitivul hotarârii apelate si considerentele hotarârii, atât în ceea ce priveste perioada pentru care s-au acordat despagubirile, cât si natura indemnizatiei acordate.

Dreptul la un proces echitabil, conform art.6 din CEDO, presupune ca o instanta de judecata, care nu a motivat decât pe scurt hotarârea, sa fi examinat totusi în mod real problemele esentiale care i-au fost supuse, si fara a cere un raspuns detaliat fiecarui argument al reclamantului, aceasta obligatie presupune totusi, ca partea interesata sa poata astepta un raspuns specific si explicit la mijloacele decisive pentru solutionarea  procedurii în cauza (Cauza Albina contra României, hotarârea din 28.04.2006 CEDO, Cauza Valia Grigore Vasilescu contra României, hotarârea din 8 iunie 2006).

Dreptul la un proces echitabil nu poate trece drept efectiv decât daca cererile si observatiile partilor sunt cu adevarat studiate, adica examinate de instanta sesizata, ori în speta, prima instanta a solutionat cauza în baza unei expertize contabile ce nu fusese comunicata partilor si care nu viza obiectul cererii deduse judecatii.

În solutionarea acestei cauze, Tribunalul Constanta a încalcat si principiile contradictorialitatii si egalitatii armelor partilor în procesul civil, procedura desfasurata în fata acestei instantei neraspunzând exigentelor art.6 din Conventie.

Curtea Europeana a retinut constant ca „sarcina judecatorului este de a veghea ca toate elementele susceptibile sa influenteze solutionarea pe fond a litigiului, sa faca obiectul unei dezbateri în contradictoriu între parti (CEDO, Ruiz-Mateos contra Spaniei, hotarârea din 23 iunie 1993, seria A nr.262).

Pentru a asigura respectarea acestei cerinte, judecatorul va fi obligat sa puna în discutia partilor toate chestiunile de care depinde solutionarea cauzei, iar în cazul în care în cauza au fost administrate probatorii cu înscrisuri sau expertize, judecatorul are obligatia de a asigura partilor din proces posibilitatea sa se familiarizeze cu probele de la dosarul cauzei.

Conform principiului egalitatii armelor trebuie acordat ambelor parti un drept comparabil de acces la dosarul cauzei (CEDO, Bendenoun contra Frantei, hotarârea din 24.01.1994, seria A, nr.284).

În speta, se retine ca instanta de apel încalcând principiul contradictorialitatii si al egalitatii armelor în procesul civil, nu a permis reclamantei sa ia cunostinta si eventual sa conteste expertiza contabila efectuata în cauza, în timpul desfasurarii procedurii judiciare, ci dupa încheierea dezbaterilor si audierea concluziilor partii adverse, a dispus comunicarea raportului de expertiza reclamantului, amânând pronuntarea hotarârii timp de 7 zile.

Desi reclamanta, dupa ramânerea în pronuntare a cauzei, a sesizat instantei împrejurarea ca i-a fost comunicat un raport de expertiza ce viza o alta cauza si solicita comunicarea expertizei ce a avut ca obiect calcularea remuneratiei datorata artistilor interpreti sau executanti pentru radiodifuzarea fonogramelor publicate în scop comercial de organismele de televiziune, instanta nu a dat un raspuns explicit acestei cereri, solutionând cauza prin raportare la proba contestata.

De asemenea a fost încalcat si dreptul apelantei pârâte de a lua cunostinta de probele administrate în cauza, esentiale pentru solutionarea cererii, apreciind ca „nu considera necesara acordarea unui termen de judecata pentru ca partile sa ia cunostinta de continutul expertizei”.

Desi pârâta a precizat la termenul de judecata din 20 septembrie 2007, dupa înmânarea raportului de expertiza, ca întelege sa îl conteste, întrucât nu a raspuns la obiectivele, stabilite în baza înscrisurilor produse de parte, instanta nu a dat un raspuns explicit si rezonabil acestei solicitari.

Constatând ca procedura desfasurata în fata primei instante nu respecta exigentele art.6 din CEDO – cauza fiind solutionata cu încalcarea principiilor contradictorialitatii si al egalitatii armelor în procesul civil,iar hotarârea pronuntata nu cuprinde motivele pe care se sprijina, tribunalul raportându-se la probatorii efectuate în alta cauza (expertiza efectuata în Dosarul nr.713/118/2007) – în baza art.297 Cod pr.civila, instanta va admite apelurile ambelor parti.

Conform art.297 alin.(2) teza a II-a Cod pr.civila, constatând ca prima instanta a solutionat procesul în fond, instanta de apel va anula în tot sentinta apelata si va retine procesul spre rejudecare.

Fixeaza termen la data de 20.02.2008, cu citarea partilor pentru solutionarea cauzei în fond.