Suspendarea judecatii apelului conform art. 1551 Cod procedura civila. Scopul aplicarii acestei sanctiuni. Efecte.

Scopul edictarii acestor dispozitii legale a fost acela de a sanctiona reclamantul care, din vina sa, împiedica desfasurarea normala a procesului si pentru a evita sicanarea partii pârâte, prin chemarea sa în judecata de catre o persoana care nu întelege sa îsi îndeplineasca obligatiile prevazute de lege, ori stabilite de catre instanta de judecata.

Prin actiunea înregistrata pe rolul Judecatoriei Constanta reclamantul V.A. a chemat în judecata pe pârâta B.E., solicitând instantei ca prin hotarârea ce va pronunta sa dispuna partajarea bunurilor dobândite de parti în timpul casatoriei. La rândul ei, pârâta a formulat cerere reconventionala.

Prin sentinta civila nr. 21525 din 28 noiembrie 2008, Judecatoria Constanta a admis actiunea reclamantului în parte si cererea reconventionala, a constatat ca partile au dobândit prin contributie egala imobilul situat în localitatea Mihail Kogalniceanu, strada T.V., judetul Constanta si o serie de bunuri mobile. A fost atribuit în natura pârâtei reconveniente apartamentul ce a constituit domiciliul comun al partilor si a fost obligata pârâta catre reclamant la plata unei sulte de 67420,46 lei.

În ceea ce priveste bunurile mobile instanta a dispus realizarea si atribuirea catre fiecare parte a câte unui lot, iar în final pentru egalizare valorica pârâta a fost obligata catre reclamant la plata unei sulte de 3249,6 lei si la plata cheltuielilor de judecata reprezentând taxe timbru, onorariu avocat si onorarii expertize.

Împotriva acestei sentinte a declarat recurs pârâta reconvenienta, întelegând sa o critice pentru nelegalitate si netemeinicie, sub aspectul stabilirii masei bunurilor partajabile, cât si sub aspectul obligarii sale la plata sultei.

Prin încheierea din 11 iunie 2009 Tribunalul Constanta a calificat calea de atac exercitata de pârâta reconvenienta ca fiind apel si nu recurs.

De asemenea, apelanta pârâta a fost citata cu mentiunea de a face precizari cu privire la sumele si bunurile contestate în apel, în vederea stabilirii taxei de timbru aferente caii de atac.

La termenul de judecata din 11 iunie 2009, instanta a dispus, în baza art. 1551 Cod procedura civila, suspendarea judecatii apelului motivat de faptul ca apelantii nu si-au precizat motivele de apel si nu a calificat aspectele ce vizau terenurile contestate.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs V.A., criticând-o pentru nelegalitate conform art. 304 pct.9 Cod proecdura civila.

Recurentul a sustinut ca prin aplicarea dispozitiilor art. 1551 Cod procedura civila, în realitate, nu a fost sanctionata apelanta pârâta, ci chiar intimatul reclamant, tergiversarea solutionarii cauzei profitându-i chiar apelantei în culpa, întrucât aceasta foloseste în exclusivitate apartamentul ce a constituit domiciliu comun si nu întelege sa plateasca reclamantului sulta la care a fost obligata pâna la ramânerea irevocabila a hotarârii prin care i s-a atribuit locuinta.

Se mai arata ca, în mod deliberat apelanta reclamanta nu a înteles sa faca precizarile solicitate de instanta, pentru a evita achitarea unor taxe de timbru si, respectiv pentru a determina întârzierea solutionarii litigiului si prejudicierea intereselor fostului sot.

Analizând legalitatea încheierii recurate, în raport de criticile recurentului reclamant, se constata ca recursul este fondat pentru urmatoarele considerente :

Codul de procedura civila reglementeaza conditiile în care se exercita si se îndeplinesc drepturile si obligatiile procesuale, recunoscute partilor, precum si consecintele nerespectarii acestora.

O astfel de reglementare este cuprinsa si în art. 1551 Cod procedura civila, în scopul evident de a asigura egalitatea de tratament juridic a partilor din proces, exercitarea drepturilor si îndeplinirea obligatiilor potrivit legii, precum si celeritatea în desfasurarea activitatii de judecata.

Scopul edictarii acestor dispozitii legale a fost acela de a sanctiona reclamantul care, din vina sa, împiedica desfasurarea normala a procesului si pentru a evita sicanarea partii pârâte, prin chemarea sa în judecata de catre o persoana care nu întelege sa îsi îndeplineasca obligatiile prevazute de lege, ori stabilite de catre instanta de judecata.

În speta, prin suspendarea solutionarii apelului promovat de pârâta reconvenienta, - instanta de apel a deturnat dispozitiile art. 1551 Cod procedura civila de la finalitatea lor fireasca.

Desi scopul acestor dispozitii este de a sanctiona partea reclamanta care nu îsi îndeplineste obligatiile legale si astfel împiedica desfasurarea normala a procesului, în realitate, prin suspendarea solutionarii apelului (pâna la momentul la care apelanta va face precizari în legatura cu criticile aduse hotarârii primei instante) a fost sanctionat exclusiv intimatul reclamant. Acesta, în perioada suspendarii litigiului este lipsit atât de folosinta locuintei, atribuita în prima instanta pârâtei, cât si de sulta datorata de pârâta, orice întârziere în executarea obligatiilor stabilite prin hotarâre judecatoreasca în sarcina acesteia din urma, profitându-i în mod direct. În aceasta situatie, suspendarea dispusa conform art. 1551 Cod procedura civila nu este de natura sa o sanctioneze pe apelanta pârâta, ci dimpotriva îi profita, determinând o dilatare a cursului litigiului cu consecinta încalcarii dreptului reclamantului la un proces solutionat într-un termen rezonabil – element esential al unui proces echitabil.

De altfel, se retine ca apelanta pârâta si-a expus în mod clar în motivele de appel criticile formulate împotriva hotarârii primei instante, aratând ca nu este de acord sa achite o sulta de 3249,6 ron pentru bunurile mobile care nu au existat si care nu se afla în posesia sa si, de asemenea, nu este de acord sa plateasca reclamantului, pentru imobilul ce i-a fost atribuit în proprietate o suma mai mare de 25.000 lei.

Instanta de apel avea obligatia ca, în raport de aceste critici, sa stabileasca în sarcina apelantei obligatia de a achita o taxa de timbru corespunzatoare, iar în masura în care apelanta întelegea sa conteste taxa de timbru stabilita de instanta, avea la dispozitie cererea de reexaminare.

Pentru considerentele expuse, constatându-se ca instanta de apel a facut o gresita aplicare în cauza a dispozitiilor art. 1551 Cod procedura civila, se va admite recursul reclamantului, se va casa încheierea pronuntata la data de 11 iunie 2009 de Tribunalul Constanta si se va trimite cauza acestei instante pentru continuarea judecatii apelului.

Domenii speta

Spete similare