Fara titlu

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA SECTORUL 4 BUCUREŞTI

SECŢIA CIVILĂ

....

Dosar nr. ……………

SENTINŢA CIVILĂ NR. 1350

Şedinţa publică de la  27.02.2009

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE – …………………........

GREFIER –………………………………

  Pe rol pronunţarea în cauza civilă privind pe reclamanţii……….., …………………,………………………. şi …………. în contradictoriu cu pârâta……………., având ca obiect grăniţuire şi revendicare.

Dezbaterile şi cuvântul pe fond au avut loc la termenul din 06.02.2009, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată şi care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat succesiv pronunţarea pentru data de azi, 27.02.2009.

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. 2170/4/2008 la data de 10.03.2008, reclamanţii, ………………………..,…………………….. şi……………………, în contradictoriu cu pârâta………………, au solicitat instanţei ca, prin hotărârea ce va pronunţa, să stabilească linia de hotar dintre terenul proprietatea reclamanţilor, situat în Bucureşti str. ………..nr…, sector 4 şi terenul proprietatea pârâtei, situat în Bucureşti str…. nr…, sector 4. Totodată au solicitat ca pârâta să fie obligată să le lase în deplină proprietate şi liniştită posesie fâşia de teren acaparată; cu cheltuieli de judecată.

În motivare, reclamanţii au arătat că sunt proprietarii suprafeţei de ….mp situată în Bucureşti str. ………..nr….., sector 4 ce se învecinează la nord cu proprietatea pârâtei. Terenul a fost dobândit de …………şi………………….., autorii reclamanţilor, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat prin procesul-verbal nr. 282255/14.10.1943 de Tribunalul Ilfov - Secţia Notariat şi transcris sub nr. 11005/14.10.1943.

Au mai arătat că între terenul reclamanţilor şi cel al pârâtei, deşi există semne exterioare de delimitare, sunt totuşi îndoieli că acestea ar fi amplasate pe traseul hotarului celor două proprietăţi limitrofe.

Reclamanţii au învederat instanţei că pârâta a depăşit linia de hotar intrând cu unele anexe pe terenul lor, ocupând în acest fel o fâşie din teren, ce face obiectul revendicării.

În drept şi-au întemeiat acţiunea pe dispoziţiile art. 584, art. 480 şi art. 481 Cod civil.

Acţiunea a fost legal timbrată cu taxă de timbru de 30,00 lei şi timbru judiciar de 0,30 lei.

La termenul de judecată de la 11.04.2008 pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat admiterea în parte a acţiunii, respectiv admiterea capătului de cerere având ca obiect stabilirea limitei celor două proprietăţi pe vechiul şi actualul amplasament şi respingerea cererii privind revendicarea suprafeţei de teren.

Pârâta a precizat că este proprietara imobilului situat în Bucureşti str. …….nr. .sector 4, compus din locuinţă şi teren în suprafaţă de ……. mp, iar între proprietăţile părţilor există un semn exterior de delimitare edificat în urmă cu 40 ani şi confecţionat din scânduri de lemne.

Instanţa a încuviinţat la termenul de judecată de la 09.05.2008 proba cu înscrisuri pentru ambele părţi, proba cu expertiză topografică şi proba cu interogatoriul pârâtei, pentru reclamanţi.

În cadrul probei cu înscrisuri, reclamanţii au depus la dosar, în copie certificată pentru conformitate, următoarele acte: contractul de vânzare-cumpărare autentificat prin procesul-verbal nr. 282255/14.10.1943 de Tribunalul Ilfov, secţia Notariat şi transcris sub nr. 11005/14.10.1943 (filele 6-7); certificat de moştenitor nr. 534/02.07.1973 de pe urma defunctului …………. (fila 8).

Pârâta a depus la dosar, în copie certificată pentru conformitate, următoarele înscrisuri: acte referitoare la teren întocmite de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bucureşti (filele 19-20); contract de vânzare cumpărare autentificat prin procesul-verbal nr. 12811/07.04.1936 (filele 21-23); extras de carte funciară (fila 24); certificat de moştenitor nr. 363/1962 de pe urma defunctului …………….(fila 25); certificatul de moştenitor nr. 920/10.10.1988 de pe urma defunctei ……………(fila 26).

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele

Terenul situat în Bucureşti str. ………nr…,sector 4 a fost dobândit de numiţii …………….şi ………….prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat prin procesul-verbal nr. 282255/14.10.1943. Potrivit certificatului de moştenitor nr. 534/02.07.1973, reclamanţii sunt moştenitorii defunctului…………….., dobândind prin moştenire legală şi acest teren.

Pârâta este proprietara terenului situat în Bucureşti str. ……..nr…, sector 4, potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentificat prin procesul-verbal nr. 12811/07.04.1936 şi certificatului de moştenitor nr. 363/1962 de pe urma defunctului…………….

Cele două terenuri aparţinând părţilor se învecinează, fiind lipite unul de celălalt.

Potrivit art. 584 „orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grăniţuirea proprietăţii lipite cu a sa; cheltuielile grăniţuirii se vor face pe jumătate”.

Din actele de proprietate ale părţilor, respectiv contractul de vânzare-cumpărare autentificat prin procesul-verbal nr. 282255/14.10.1943 şi contractul de vânzare-cumpărare autentificat prin procesul-verbal nr. 12811/07.04.1936, rezultă că suprafaţa terenului aparţinând reclamanţilor este de 473 mp, iar suprafaţa de teren aparţinând pârâtei este de 445 mp.

Totuşi, din măsurătorile efectuate de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bucureşti (filele 19-20), precum şi de expertul topo desemnat în cauză, rezultă că suprafaţa reală a celor două imobile este mai mică decât cea înscrisă în acte, aspect explicat de expert prin faptul că, de-a lungul timpului, au fost efectuate lucrări de modernizare a străzii ………..prin crearea de trotuare.

Instanţa mai reţine că ambele părţi au recunoscut că pe linia de hotar dintre cele două proprietăţi au existat semne de delimitare exterioară edificate în urmă cu 40 de ani, iar pârâta a construit două anexe gospodăreşti care se situează în parte pe această linie. Vechea linie de hotar edificată din scânduri de lemn a fost păstrată de părţi o perioadă îndelungată de timp, ca semn de delimitare a celor două proprietăţi, aceasta deteriorându-se în timp.

Potrivit raportului de expertiză tehnică în specialitatea topografie întocmit în cauză şi răspunsului dat de expert la obiecţiuni, reclamanţii ocupă în prezent o suprafaţă de teren …mp, iar pârâta o suprafaţă de … mp. În măsura în care reclamanţilor ar exercita dreptul de proprietate asupra suprafeţei de teren menţionate în actul de proprietate, conform aliniamentului A-B, s-ar ajunge la încălcarea proprietăţii pârâtei, reducându-se suprafaţa stăpânită de aceasta la … mp.

Or, nu se poate stabili o linie de hotar care  să încalce proprietatea uneia din părţi, cu scopul de a mări proprietatea celeilalte, atâta timp cât ambele părţi stăpânesc, în fapt, o suprafaţă mai mică decât cea înscrisă în actele de proprietate.

Prin urmare, instanţa apreciază că stabilirea unei linii de hotar între cele două proprietăţi pe aliniamentul A-B, cu trecere prin punctele 101-202-203-204-300-301-302-303-304-305-401, cu ocolirea construcţiilor edificate de pârâtă (C3 şi C4),  numerotate astfel de expert pe planul de amplasament şi delimitare, varianta 1, întocmit în cadrul răspunsului la obiecţiuni (fila 66), respectă dreptul de proprietate atât al reclamanţilor cât şi al pârâtei.

Instanţa va avea în vedere că această linie de hotar este cea existentă, aşa cum s-a arătat mai sus, fără a se dovedi că, la un anumit moment, pârâta a intervenit pentru a modifica această delimitare.

Faţă de aceste considerente, instanţa urmează a admite cererea având ca obiect stabilirea hotarului dintre proprietăţile părţilor şi a stabili linia de hotar după următoarele coordonate: 101-202-203-204-300-301-302-303-304-305-401 menţionate în răspunsul la obiecţiuni întocmit de expert.

În ce priveşte capătul de cerere având ca obiect revendicarea fâşiei de teren situate lângă linia de hotar dintre cele două imobile, instanţa apreciază că cererea este neîntemeiată pentru următoarele considerente.

Instanţa constată că ambele părţi au titlu de proprietate asupra terenurilor învecinate situate în Bucureşti str. ……….. nr. …şi, respectiv nr...

Nu se poate vorbi de o încălcare a dreptului de proprietate aparţinând reclamanţilor de către pârâtă, atâta timp cât există o îndoială în ce priveşte posesia exercitată de pârâtă în apropierea liniei de hotar dintre cele două imobile.

Aşa cum s-a stabilit prin raportul de expertiză şi prin răspunsul expertului la obiecţiuni, niciuna din cele două proprietăţi nu are, în realitate, suprafaţa înscrisă în actele de dobândire.

Or, numai în măsura în care pârâta ar stăpâni o suprafaţă mai mare decât cea prevăzută în actul de proprietate, se poate considera că pârâta foloseşte o suprafaţă de teren asupra căreia nu are un drept de proprietate şi că, astfel, s-a încălcat dreptul de proprietate al reclamanţilor.

Stabilind linia de hotar între terenurile învecinate ale părţilor pe aliniamentul A-B, cu trecere prin punctele 101-202-203-204-300-301-302-303-304-305-401, ocolind anexele construite de pârâtă, instanţa apreciază că pârâta nu a încălcat dreptul de proprietate al reclamanţilor.

Faţă de aceste considerente, instanţa urmează a respinge capătul de cerere privind revendicarea, ca neîntemeiat.

În ce priveşte cheltuielile de judecată solicitate de reclamanţi, având în vedere că instanţa urmează a admite în parte acţiunea, în temeiul art. 274 Cod procedură civilă, instanţa urmează a admite în parte şi cererea de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Pe cale de consecinţă, instanţa urmează a obliga pârâta la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată în cuantum de ……………..lei, reprezentând onorariu de avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE

Admite în parte acţiunea formulată de reclamanţii………………….., domiciliată în Bucureşti, str. …………….. nr…, sector 4, …………………….., domiciliat în Bucureşti, str. ………….. nr.., bl. .., sc. .., et. .., ap. .., sector 4, …………., domiciliată în Bucureşti, Şos. …nr…, bl. bis, sc. .., ap….., sector…, şi ……………………, domiciliat în Bucureşti, str. ……..nr. .., bl….. sc. …, et. .., ap. .., sector .., în contradictoriu cu pârâta………………, domiciliată în Bucureşti, str. …..nr…, sector 4.

Stabileşte linia de hotar dintre cele două proprietăţi după următoarele coordonate: 101-202-203-204-300-301-302-303-401, menţionate în răspunsul la obiecţiuni.

Respinge capătul de cerere privind revendicarea, ca neîntemeiat.

Obligă pârâţii la 600,00 lei cheltuieli de judecată.

Cu apel în 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 27.02.2009.

PREŞEDINTEGREFIER

Red. jud. I.P./Dact. D.E./7ex.

4

Domenii speta

Spete similare