Achitare. mijloace de probă administrate ilegal.

ACHITARE. MIJLOACE DE PROBĂ ADMINISTRATE ILEGAL.

Decizia penală nr. 119  din 18 februarie 2010.

Prin sentinţa penală nr. 105 din 29.05.2009, pronunţată de Judecătoria Bicaz, judeţul Neamţ, în baza art.86 alin.(2) din O.U.G. nr.195/2002, republicată, raportat la art.37 lit. a Cod penal, cu aplicarea art. 74 alin.(1) lit.c) Cod penal, art.76 alin.(1) lit.e Cod penal  şi a art. 80 Cod penal, a fost condamnat inculpatul S.V., judeţul Neamţ, cetăţean roman, studii 8 clase, macaragiu la S.C.F.S.A., recidivist, cu domiciliul în comuna T., judeţul Neamţ, la  pedeapsa de 4 (patru) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având permisul de conducere anulat.

 În baza art.87 alin.(1) din O.U.G. nr.195/2002, republicată, raportat la art.37 lit. a Cod penal, cu aplicarea art. 74 alin.(1) lit.c Cod penal, a art.76 alin.(1) lit. d Cod penal  şi a art. 80 Cod penal, a fost condamnat acelaşi inculpat, la pedeapsa de 9(nouă) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de conducere  a unui autovehicul  pe drumurile publice, având o imbibaţie alcoolica peste limita legala.

În temeiul art.art.33 lit. a Cod penal şi a art. 34 lit. b Cod penal, s-a aplicat inculpatului  pedeapsa  de  9 (nouă) luni închisoare.

În baza art. 83 Cod penal, s-a revocat beneficiul suspendării condiţionate a executării pedepsei de 8(opt) luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 98/06.03.2006 pronunţată de Judecătoria Bicaz, rămasă definitivă prin neapelare, şi s-a dispus executarea, în întregime, a acestei pedepse, ce s-a cumulat cu pedeapsa aplicată prin prezenta sentinţă şi inculpatul execută pedeapsa  de 1(unu) an şi 5(cinci) luni închisoare.

În temeiul art.357 alin.3 Cod procedură penală, s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art.64  alin.(1) lit. a teza a II-a şi lit.b Cod penal, în condiţiile art.71 alin.(2) Cod penal.

În temeiul art.191 alin.1 Cod  procedură penală, a fost obligat  inculpatul să plătească statului suma de  200 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.

S-a constatat că inculpatul a avut apărător ales în faza cercetării judecătoreşti.

 Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut următoarele:

 Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bicaz nr. 79/P/2008 din 10.03.2008, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpatului S.V., sub aspectul săvârşirii, în concurs, în stare de recidivă postcondamnatorie, a infracţiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având permisul de conducere anulat şi cu o îmbibaţie alcoolică, în sânge, ce depăşeşte limita legală, prev. de art.86 alin.2  şi art. 87 alin 1 din O.U.G. nr.195/2002, republicată, cu aplicarea art.33 lit a Cod penal şi a art.37 lit a Cod penal.

Prin actul de sesizare s-a reţinut, în fapt, că în noaptea de 19 ianuarie 2008, în jurul orei 23.15, inculpatul conducea autoturismul, pe raza comunei T., pe DN 126, pe direcţia T.– B.. Inculpatul a fost oprit în trafic de către organele de poliţie şi, întrucât mirosea, în mod evident, a alcool, i-au fost recoltate probe biologice, în urma cărora s-a constatat faptul că la ora 23.45 avea o alcoolemie de 1,10g%o, conform buletinului de analiză toxicologică nr.117/24.01.2008 al S.M.L. Neamţ ( f.8, d.u.p.). Totodată, s-a constatat că inculpatul a avut permisul de conducere anulat, la data de 19.04.2006, prin sentinţa penală nr.98/06.03.2006 a Judecătoriei Bicaz, prin care a fost condamnat la 8(opt) luni închisoare, cu suspendarea executării pedepsei, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art.79 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002, republicată ( fila 9 d.u.p.).

Actul de sesizare se probează cu înscrisurile aflate în dosarul de urmărire penală: procesul-verbal de constatare (filele 5-7), buletinul de analiză toxicologică (fila 8), adresă I.P.J. Neamţ nr.40211/2007 (fila 9), declaraţii martori (filele 10-13), fişa de cazier judiciar a inculpatului (f.14), recunoaşterea acestuia (filele 15-17).

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Bicaz la data de 18.03.2008, sub nr. 749/188/2008.

 Inculpatul, legal citat, a fost apărat de un avocat ales.

La dosar s-a ataşat fişa de cazier judiciar a inculpatului (f.27,43).

În cadrul cercetării judecătoreşti, la termenul din 12.11.2008, instanţa a procedat la audierea inculpatului (declaraţie fila 16) şi a încuviinţat cererile de probe formulate în cauză: pentru procuror, proba testimonială, audierea martorilor din lucrări, B.P. şi S.E., iar pentru inculpat, prin apărător, în circumstanţiere, proba testimonială - ascultarea unei martore, S.M., şi proba cu înscrisuri, acte medicale şi certificat de încadrare în grad de handicap, pentru numitul P.I... Proba testimonială admisă a fost administrată în şedinţa publică din data de 25.02.2009.

 Analizând, în mod coroborat, ansamblul materialului probator administrat în cauză, Judecătoria a reţinut următoarea situaţie de fapt:

Inculpatul a avut permisul de conducere  anulat,  la data de 19.04.2006, prin sentinţa penală nr.98/06.03.2006 a Judecătoriei Bicaz (definitivă prin neapelare), pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art.79 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002.

Inculpatul este căsătorit cu martora S.E., mama unui copil major epileptic, numitul P.I.G., în vârstă de 18 ani. În seara zilei de 19 ianuarie 2008, în jurul orei 18,00, împreună cu soţia şi cu un vecin, inculpatul a consumat doi litri de vin, apoi a dormit până la ora 23.00, când, la cererea soţiei, a condus autovehiculul, pe o distanţă de 3 km, pe DN 12 C, de la domiciliu, sat S., comuna T., până în localitatea T., unde, la ora 23.15, a fost  oprit în trafic pentru verificare, de către organele de poliţie şi, întrucât mirosea a alcool, i-au fost recoltate probe biologice în urma cărora s-a constatat faptul că la ora 23.45 avea o alcoolemie de 1,10g%o. Inculpatul, împreună cu soţia sa şi cu fiul acesteia antemenţionat, se deplasau cu autoturismul spre  locuinţa martorei S. din satul T., din aceeaşi comună, pentru a lua unele lucruri personale ale fiului ei, P.I.G. şi unele reţete, cu scopul de a pleca  pe 20 ianuarie 2009, împreună cu fratele martorei şi numitul  P.I.G., la Târgu Mureş, pentru un examen medical al fiului acesteia, epileptic; scopul vizat nu a fost atins, martora revenind asupra hotărârii.

Fiind audiat, atât în cursul urmăriri penale, cât şi în etapa cercetării judecătoreşti, inculpatul a recunoscut săvârşirea faptelor.

Comiterea faptelor şi vinovăţia inculpatului  sunt dovedite cu probatoriul administrat în cursul urmăririi penale şi în etapa cercetării judecătoreşti: în faza urmăririi penale - procesul-verbal de constatare a infracţiunii, buletinul de analiză toxicologică nr.117/24.01.2008 al S.M.L. Neamţ, adresă I.P.J. Neamţ nr.40211/2007, prin care se atestă că inculpatul avea permisul de conducere anulat, declaraţii martori, fişa de cazier judiciar a inculpatului, recunoaşterea inculpatului (filele 5-16 d.u.p,), iar în faţa instanţei - declaraţiile martorilor din lucrări, declaraţiile de recunoaştere integrală a faptelor date de inculpat (f.16,32,34).

Din fişa de cazier judiciar rezultă că Judecătoria Bicaz, prin sentinţa penală nr.98/06.03.2006 (definitivă la 19.03.2006, prin neapelare), l-a condamnat pe inculpat la 8 luni închisoare, cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei (art.81 Cod penal), pentru comiterea infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având în sânge o îmbibaţie alcoolică ce depăşeşte limita legală, prevăzute în art.79 alin 1 din O.U.G. nr.195/2002, republicată, în vigoare la acea dată, faptă incriminată, în prezent, în textul art. 87 alin.1 din acelaşi act normativ. Prin efectul art.82 alin 1, termenul de încercare are, în speţă, o durată de 2 ani şi 8 luni, împlinindu-se la 19 noiembrie 2008, când, conform art. 86 Cod penal, ar fi intervenit reabilitarea de drept a condamnatului S.V., dacă în cursul acestui termen acesta nu ar fi săvârşit nici o infracţiune şi nici nu s-ar fi pronunţat revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei, potrivit art.83 Cod penal, condiţii neîndeplinite în cauză, întrucât faptele pendinte, prev. în art.86 alin.2 şi art.87 alin 1 Cod penal, au fost comise în 19 ianuarie 2008, deci în interiorul termenului de încercare. Pe cale de consecinţă, inculpatul a comis faptele în stare de recidivă mare postcondamnatorie, prev. de art 37 lit a Cod penal, în cauză nefiind incidente prevederile art.38 Cod penal.

 În drept, fapta inculpatului S.V. care, cu permisul de conducere anulat, în 19.04.2006 şi cu o îmbibaţie alcoolică de 1,10 g%o, a condus, în ziua de 19.01.2008, pe DN 12C, pe raza satului T., comuna T., judeţul Neamţ, autoturismul, nr. de înmatriculare NT 03 UVG, întruneşte, sub aspectul laturii obiective, elementele constitutive ale infracţiunilor de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice de către o persoană având permisul de conducere anulat şi o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, în concurs real, prevăzute de art.86 alin.2 şi art.87 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002, republicată, cu aplicarea pentru fiecare faptă a art.37 lit a Cod penal şi apoi art. art.33 lit.a Cod penal.

Sub aspectul laturii subiective, atitudinea subiectivă a inculpatului se caracterizează prin intenţie indirectă, prevăzută de art. 19 pct. 1 lit. b din Cod penal.

 Astfel, inculpatul a prevăzut urmarea imediată a faptei săvârşite (starea de pericol social) şi, deşi nu a urmărit-o, a acceptat posibilitatea producerii ei.

Constatând că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 345 alin. 2 din  Codul de procedură penală, respectiv faptele există, constituie infracţiuni şi sunt săvârşite de inculpatul S.V., instanţa a dispus condamnarea acestuia pentru săvârşirea, în stare de recidivă mare postcondamnatorie şi în concurs real, a infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art.86 alin. 2 şi de art.87 alin 1 din O.U.G. nr.195/2002 republicată, modificată şi completată (conducere a unui autovehicul pe drumurile publice de către o persoană având permisul de conducere anulat şi o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge), cu aplicarea, pentru fiecare infracţiune a art.37 lit a Cod penal şi a art.33 lit.a, 34 lit b Cod penal.

La individualizarea şi dozarea pedepsei, instanţa a ţinut seama de criteriile generale de individualizare a pedepsei, prevăzute de art. 72 din Cod penal, şi anume:dispoziţiile părţii generale a codului penal, limitele de pedeapsă fixate în legea specială - O.U.G. nr.195/2002, republicată, art.86 alin 2, art.87 alin 1-, de gradul de pericol concret al faptelor săvârşite (rezultat din modul şi mijloacele de săvârşire a faptelor, de scopul urmărit, de urmarea care s-ar fi putut produce - art.18 ind. 1 alin 2 Cod penal), de persoana inculpatului (bărbat căsătorit, încadrat în muncă, în vârstă de 54 de ani, diabetic, cu un comportament corespunzător în societate, bun creştin, cu un copil major epileptic în întreţinere) şi  de împrejurările care atenuează răspunderea penală (în speţă se va reţine circumstanţa personală prev. de art.74 alin 1 lit c, cu efectul statuat în art.76 alin1 lit e Cod penal, motivat de atitudinea procesuală sinceră, de recunoaştere a faptelor şi regret pentru comiterea lor - avută de inculpat atât în cursul urmăriri penale, cât şi al judecăţii), precum şi de împrejurările care agravează răspunderea penală (în cauză, starea de recidivă mare postcondamnatorie - având ca prim termen condamnarea prin sentinţa penală nr.98/06.03.2006, definitivă, a Judecătoriei Bicaz, la 8 luni închisoare, cu suspendare condiţionată executării pedepsei, pentru infracţiunea prev. şi ped. actualmente de art.87 alin. 1 Cod penal,  iar ca termen secund, concursul real de infracţiuni - art.86 alin 2, art.87 alin. 1 din O.U.G. nr.195/2002, republicată). Nu se justifică reţinerea, în favoarea inculpatului, a circumstanţei personale judiciare reglementate de art.74 lit. a Cod penal, datorită perseverenţei infracţionale a acestuia, dedusă din comiterea aceleiaşi infracţiuni care atrage starea de recidivă, faptă înscrisă în anul 2006 în art. 79 alin.1din O.U.G. nr. 195/2002, iar, în prezent, în art.87 alin. 1 din  O.U.G. nr. 195/2002, republicată şi modificată.).

Constatând concursul între cauzele de agravare (starea de recidivă, art.37 lit.a Cod penal şi concursul de infracţiuni, art.33 lit a Cod penal) şi cauza de atenuare (circumstanţa atenuantă judiciară - art.74 lit. c Cod penal), instanţa a făcut aplicarea art.80 alin 1, după ce a stabilit, pentru fiecare faptă, câte o pedeapsă principală cu închisoarea, sub minimul special, dând efect art.52 Cod penal şi art.76 alin 1 lit e ,d Cod penal.

 Asfel, instanţa  a condamnat pe inculpat, pentru comiterea faptei penale prev.de art.86 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002 şi pentru săvârşirea infracţiunii statuată în art.87 alin 1 din O.U.G. nr.195/2002,  ambele cu aplicarea art.37 lit a Cod penal, art.74 alin 1 lit c Cod penal, art.76 alin 1 lit d Cod penal şi art 80 Cod penal.

 Totodată, s-a aplicat inculpatului pedeapsa rezultantă de 9 luni închisoare, conform art 34 lit. b Cod penal, s-a revocat beneficiul suspendării condiţionate a executării pedepsei de 8 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr.98/2006 a Judecătoriei Bicaz, pedeapsă pe care a cumulat-o cu pedeapsa rezultantă, inculpatul urmând să execute, în regim de detenţie, pedeapsa de 1(unu) an şi 9 (nouă) luni închisoare, în temeiul art.83  alin. 1 Cod penal. 

 Sub aspectul pedepselor accesorii, s-a făcut aplicarea art.357 alin. 3 din Codul de procedură penală, interzicând inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art.64 alin 1 lit a teza a II –a şi lit b Cod penal, în condiţiile art.71 alin 2 Cod penal. În aplicarea deciziei nr. 74/2007 (RIL), la alegerea acestor pedepse accesorii au fost avute în vedere criteriile stabilite prin art.71 alin. 3 Cod penal.

 Constatând culpa sa, atât sub aspectul naşterii raportului juridic de drept penal substanţial, dar şi pe planul naşterii raportului juridic procesual penal, în temeiul art. 191 alin. 1 din Codul de procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 200 lei, cheltuieli judiciare către stat, ţinând cont şi de cheltuielile avansate de stat în faza de urmărire penală.

Împotriva sentinţei a declarat apel, în termen legal, inculpatul, fără să-l motiveze în scris şi, deşi legal citat, nu s-a prezentat în instanţă să-l susţină.

Apărătorul desemnat al inculpatului a solicitat admiterea apelului şi reducerea pedepsei aplicate, în raport de circumstanţele personale ale inculpatului.

Apelul este nefondat.

Instanţa de control judiciar, verificând, în temeiul art. 378 alin. 1 Cod procedură penală, hotărârea atacată, pe baza lucrărilor şi materialului din dosarul cauzei, în raport de motivele invocate, cât şi sub toate aspectele de fapt şi de drept, în conformitate cu dispoziţiile art. 371 alin. 2 Cod procedură penală, constată aceasta este legală şi temeinică.

Prima instanţă a reţinut o situaţie de fapt corectă, a dat o încadrare juridică legală faptelor şi a reţinut vinovăţia inculpatului, pe baza unor probe certe, legal administrate şi temeinic apreciate şi motivate.

Din analiza întregului material probator administrat în cauză, respectiv  procesul-verbal de constatare a infracţiunii,  buletinul de analiză toxicologică nr.117/24.01.2008 al S.M.L. Neamţ, adresă I.P.J. Neamţ nr.40211/2007, prin care se atestă că inculpatul avea permisul de conducere anulat, declaraţiile martorilor, coroborate cu recunoaşterea inculpatului, rezultă că  acesta din urmă, în noaptea de 19 ianuarie 2008, în jurul orei 23.15,  a condus autoturismul marca ,,Dacia”, cu numărul de înmatriculare NT 03 UVG pe raza comunei Taşca, pe DN 126, pe direcţia Taşca – Bicaz, fiind oprit în trafic de către organele de poliţie şi, întrucât mirosea, în mod evident, a alcool, i-au fost recoltate probe biologice, în urma cărora s-a constatat faptul că la ora 23.45 avea o alcoolemie de 1,10g%o, conform buletinului de analiză toxicologică nr.117/24.01.2008 al S.M.L. Neamţ (f.8, d.u.p.). Totodată, s-a constatat că inculpatul a avut permisul de conducere anulat, la data de 19.04.2006, prin sentinţa penală nr.98/06.03.2006 a Judecătoriei Bicaz, prin care a fost condamnat la 8(opt) luni închisoare, cu suspendarea executării pedepsei,  pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art.79 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002, republicată (fila 9 d.u.p.).

 În procesul de individualizare judiciară a pedepsei, prima instanţă  a avut în vedere toate criteriile înscrise în art. 72 şi art. 52 Cod penal,  ţinând seama de gradul de pericol social al faptei, limitele de pedeapsă prevăzute de lege, persoana inculpatului, precum şi împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Faţă de pericolul social ridicat al faptelor, determinat de starea de potenţial pericol pentru siguranţa circulaţiei rutiere, de limitele de pedeapsă prevăzute de art. 87 alin 1 şi art. 86 alin 2 din O.U.G. nr. 195/2002,  republicată, de persoana inculpatului, în vârstă de 55 de ani, recidivist, încadrat în muncă, pedepsele aplicate au fost corect individualizate şi nu se impune reducerea lor.

 De altfel, deşi inculpatul este recidivist post - condamnatoriu, fiind condamnat anterior, prin sentinţa penală nr.98/06.03.2006 a Judecătoriei Bicaz, la 8(opt) luni închisoare, cu suspendarea executării pedepsei, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art.79 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002, republicată, iar infracţiunile deduse judecăţii au fost comise înăuntrul termenului de încercare, stabilit prin sentinţa sus arătată, prima instanţă a reţinut dispoziţiile art. 74 alin. 1 lit. c Cod penal, privind circumstanţele atenuante şi a aplicat pedepse sub minimul special, conform dispoziţiilor art. 76 Cod penal. 

Pentru aceste considerente prin d.p. nr. 320/A din 12.11.2009 pronunţata de Tribunalul Neamţ s-a dispus în temeiul art. 379 pct. 1 lit. b din Codul de procedură penală, respingerea, ca nefondat, a apelului declarat de inculpatul S.V., împotriva sentinţei penale nr. 105 din 29.05.2009, pronunţată de Judecătoria Bicaz, judeţul Neamţ.

S-a menţinut sentinţa atacată.

În temeiul art. 189 alin. 1 din Codul de procedură penală, onorariul în sumă de 200 lei, pentru apărătorul desemnat din oficiu, pentru inculpat, s-a avansat Baroului Neamţ din fondurile Ministerului Justiţiei.

În temeiul art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul apelant să plătească statului suma de 130 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în apel.

Împotriva deciziei penale mai sus menţionate a declarat recurs în termen legal  inculpatul  S.V. fără a-l motiva în scris.

Prin concluziile orale puse în faţă instanţei de recurs de apărător, inculpatul S.V. prin apărătorul său, a invocat netemeinicia hotărârilor anterioare în ceea ce priveşte individualizarea judiciară a pedepselor.

În dezvoltarea acestui motiv de recurs, inculpatul a solicitat reducerea pedepselor aplicate, având în vedere gradul de pericol social concret al faptelor comise pe care îl apreciază a fi scăzut, precum şi atitudinea sa sinceră adoptată în faţa organelor judiciare.

Analizând decizia penală recurată  din oficiu în limitele cazurilor de casare  prev. de  art.385/9  Cpp ce se iau în considerare din oficiu, Curtea  a constatat că  recursul inculpatului este fondat:

Examinând actele şi lucrările efectuate în prezenta cauză, Curtea a constatat că în mod greşit în cauză s-a pronunţat o soluţie de condamnare a inculpatului pentu săvârşirea infracţiunii de conducere a unui autovehicul pe drumuriel publice, având o îmbibaţie alcoolică peste limita legală prev. de  art. 87 al.1 din OUG nr.195/2002.

Potrivit prevederilor art.64 al.2 C.p.p., mijloacele de probă obţinute în mod ilegal nu pot fi folosite în procesul penal.

Aplicând acest principiu de drept procesual la speţa de faţă, Curtea a constatat că mijlocul de probă prin care s-a stabilit îmbibaţia alcoolică a inculpatului şi pe care s-a fondat condamnarea inculpatului pentru infracţiunea prev. de  art. 87 al.1 din OUG nr.195/2002 a fost obţinut ilegal, cu încălcarea prevederilor Ordinul nr. 376 din 10 aprilie 2006 al Ministrului Sănătăţii.

Art. 6 lit.a din Normele metodologice privind prelevarea probelor biologice în vederea stabilirii intoxicaţiei etilice, aprobate prin Ordinul nr. 376 din 10 aprilie 2006 al Ministrului Sănătăţii, prevede că pentru determinarea alcoolemiei se prelevează 2 (două) probe de sânge din venă la interval de o oră între prelevări, fiecare probă conţinând 10 ml sânge.

Examinând Buletinul de analiză Toxicologică-alcoolemie nr.17 din data de 19.01.2008 emis de Serviciul de medicină legală Neamţ se constată că inculpatului S.V., i s-a prelevat doar o singură probă de sânge la ora 23.45, nesocotindu-se astfel prevederile art. 6 lit.a din Ordinul nr. 376 din 10 aprilie 2006 al Ministrului Sănătăţii.

Distinct de această neregularitate,  Curtea a constatat că în cursul urmăririi penale, nu s-au respectat nici prevederile art.14 al.3 din Ordinul nr. 376 din 10 aprilie 2006 al Ministrului Sănătăţii potrivit cărora în situaţia în care transportul sau depunerea probelor prelevate nu poate fi efectuat imediat, acestea se păstrează la frigider, în sediile unităţilor de poliţie, timp de maximum 3 zile.

Din interpretarea normei legale menţionate rezultă că, în mod obişnuit, probele biologice prelevate trebuie înaintate în vederea prelucrării imediat, acceptându-se ca, în cazuri excepţionale, aceasta să se realizeze în maxim de 3 zile şi numai cu condiţia de a fi păstrate la frigider la o temperatură cuprinsă între 0 şi 4 grade C, dispoziţiile legale fiind edictate pentru evitarea degradării probelor în situaţiile în care acestea nu pot fi păstrate în mod real la temperatură scăzută.

În speţă, de la data prelevării probelor biologice, respectiv 19 ianuarie 2008 şi până la data prelucrării lor, respectiv 23 ianuarie 2008,  au trecut mai mult de 3 zile, fiind evident că şi aceste dispoziţii legale au fost încălcate.

Curtea a mai reţinut că, organul de urmărire penală nu a invocat şi dovedit situaţii excepţionale care să fi determinat întârzierea transportului şi depunerii probelor biologice care să justifice nedepunerea acestora imediat, depăşindu-se şi timpul prevăzut de norma legală în care este garantată păstrarea nealterată a probelor biologice şi care să conducă la certitudinea că rezultatul din buletinul de analiză este corect.

Mai mult, nu s-a probat, prin nici un mijloc de probă, că probele biologice prelevate de la inculpat au fost păstrate în condiţiile impuse de dispoziţia legală menţionată.

În consecinţă, a fost înlăturat din materialul probator administrat în cauză buletinul de analiză toxicologică – alcoolemie nr.117 din 24.01.2008 al SML Neamţ.

Urmare a înlăturării acestei probe, nu se mai poate dovedi îmbibaţia alcoolică avută în sânge de către inculpat la momentul depistării sale, astfel încât, în mod greşit s-a dispus condamnarea inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prev. de 87 alin 1 din OUG 195/2002, impunându-se achitarea acestuia în baza art.11 pct.2 lit. a în ref. la art.10 lit. b cod procedură penală, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală, constituind contravenţie.

Prin condamnarea inculpatului pentru comiterea acestei infracţiuni, atât instanţa de fond cât şi instanţa de apel au comis o gravă eroare de fapt, fiind incident cazul de casare prev. de art.385 ind.9 pct.18 cod procedură penală.

În ceea ce priveşte critica inculpatului referitoare  la cuantumul excesiv al pedepsei aplicate pentru săvârşirea infracţiunii prev. de 86 al.2 din OUG nr.195/2002, Curtea nu a putut-o  primi. 

Referitor la persoana făptuitorului, instanţa de recurs a reţinut că acesta a mai intrat în conflict cu legea penală, fiind în stare de recidivă postcondamnatorie, inculpatul fiind condamnat tot pentru infracţiuni la circulaţia pe drumurile publice, ceea ce probează o anumită perseverenţă infracţională, motive pentru care atitudinea sinceră a inculpatului manifestată în cursul procesului penal şi starea de sănătate precară a inculpatului sunt argumente insuficiente pentru a reţine solicitarea acestuia.

Şi considerentele de natură obiectivă împiedică o asemenea concluzie, întrucât, conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul având permisul de conducere anulat, creează o stare de pericol pentru toţi participanţii la trafic, putându-se concretiza în evenimente rutiere ce se pot solda cu pagube materiale şi cu victime omeneşti, şi aceasta indiferent de distanţa parcursă.

De altfel, Curtea a constatat că inculpatul a beneficiat  clemenţa primei instanţe care i-a aplicat o pedeapsă orientată sub minimul special prevăzut de textul incriminator, ca urmare a reţinerii de circumstanţe atenunate.

În considerarea celor expuse, în baza art 385/15 pct.2 lit. d Cpp s-a admits  recursul declarat de inculpatul S.V. împotriva D.p. nr. 320/A din 12.11.2009 pronunţată de  Tribunalul Neamţ  în dos.749/188/2008 cu privire la greşita condamnare a inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 87 al.1 din OUG nr.195/2002.

S-a casat în totalitate decizia penală recurată şi în parte sentinţa nr. 105 din 29.05.2009 a Judecătoriei Bicaz.

Reţinând cauza spre rejudecare şi în fond în baza art.11 pct.2 lit.a rap la art.10 lit.b C.p.p.  inculpatul S.V. a fost achitat pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice, având o îmbibaţie alcoolică peste limita legală prev. de  art. 87 al.1 din OUG nr.195/2002, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.

În baza art. 83 C.p. s-a cumulat pedeapsa de 4 luni aplicată în cauză pentru săvârşirea infracţiunii prev. de 86 al.2 din OUG nr.195/2002 cu pedeapsa 8 luni închisoare aplicată inculpatului prin S.p.nr.98 din 6.03.2006 pron Judec. Bicaz a cărei suspendare a executării a fost revocată.

S-au menţinut celelalte dispoziţii  ale sentinţei nr. 105 din 29.05.2009 a Judecătoriei  Bicaz.

Domenii speta

Spete similare