Reprezentarea procesuala. identitate între persoana reprezentantului pârâtei si reclamant. conflicte de interese. necesitatea desemnarii unui alt reprezentant sau a unui curator special

Decizie 1282 din 23.09.2008


MATERIE: PROCEDURA CIVILA

REPREZENTAREA PROCESUALA.

IDENTITATE ÎNTRE PERSOANA REPREZENTANTULUI PÂRÂTEI SI RECLAMANT.

CONFLICTE DE INTERESE.

NECESITATEA DESEMNARII UNUI ALT REPREZENTANT SAU A UNUI CURATOR SPECIAL.

Instantele de fond si apel au solutionat cauza în conditiile în care exista un conflict evident de interese, rezultat din împrejurarea ca reclamantul este în acelasi timp si persoana care, în calitate de Primar, reprezinta interesele pârâtei (Primaria S.) în fata Justitiei.

Într-o asemenea situatie se impunea fie reprezentarea pârâtei printr-o alta persoana, fie printr-un curator special numit în conditiile art. 44 (1) Cod procedura civila.

Sursa primara.

Decizia civila nr. 1282/23 septembrie 2008 pronuntata de Curtea de Apel Oradea în dosar nr. 6837/271/2006.

Asupra recursului civil de fata, constata urmatoarele: 

Prin sentinta civila nr. 7851 din 28 noiembrie 2006 pronuntata de Judecatoria Oradea în dosar nr. 6837/271/2006, a fost respinsa actiunea formulata de reclamantul P. L. împotriva pârâtei Primaria Comunei S. pentru constatarea dreptului de superficie.

Pentru a hotarî în acest mod, instanta de fond a retinut ca, parcela cu nr. cadastral 196 în suprafata de 175 m.p. constituie proprietatea Primariei S. Pe aceiasi parcela a fost edificata de reclamant o constructie destinata activitatii comerciale. S-a retinut ca edificarea acesteia este de natura sa confere reclamantului cel mult calitatea de constructor de buna credinta, cu consecintele juridice ce decurg din aplicarea prevederilor art. 494, al. 3, teza II din c.civil. însa simplul fapt al edificarii constructiei pe terenul ce constituie proprietatea Primariei S. nu este de natura sa conduca la nasterea în patrimoniul reclamantului a unui drept de folosinta asupra terenului. Terenul facând parte din domeniul privat al primariei, conventia care ar putea conduce la nasterea în favoarea reclamantului a unui drept de superficie, compus la rândul sau din dreptul de folosinta asupra terenului si dreptul de proprietate asupra constructiilor, era în contract de concesiune pe care reclamantul îl are în continuare posibilitatea sa-l încheie cu primaria. Actiunea a fost respinsa ca fiind lipsita de temei legal sub aspectul tuturor capetelor de cerere formulate, în lipsa unui titlu prin care reclamantului sa i se fi transmis dreptul de folosinta asupra terenului pe toata durata existentei constructiei.

Împotriva sentintei, în termen, timbrat legal, a formulat apel reclamantul, solicitând admiterea lui si modificarea în totalitate a sentintei în sensul admiterii cererii asa cum a fost formulata.

Prin decizia civila nr. 478/A/2007 din 21 mai 2007 pronuntata de Tribunalul Bihor în dosar nr. 6837/271/2006, a fost respins ca nefondat apelul, fiind pastrata în totalitate sentinta atacata.

Pentru a pronunta aceasta hotarâre, pornind de la sustinerea apelantului în sensul ca neprezentarea pârâtei si nedepunerea întâmpinarii denota acordul acesteia cu privire la actiunea formulata, Tribunalul Bihor a retinut ca reclamantul apelant se afla în situatia paradoxala de a chema în judecata Primaria pe care el însusi o reprezinta, deoarece, asa cum rezulta din adeverinta de la fila 15, Primarul Comunei S. este L. P. Instanta de fond în mod corect a retinut ca lipseste titlul din care reclamantului sa i se fi transmis dreptul de folosinta asupra terenului. În dosar nu exista nici o dovada din care sa rezulte ca terenul în litigiu ar face parte din proprietatea privata a unitatii administrativ teritoriale, caz în care eventual s-ar putea constitui dreptul de superficie. Însa, în lipsa actului încheiat cu titularul dreptului de proprietate, simplul acord al pârâtei, al carei reprezentant reclamantul este, nu este suficient.

Împotriva acestei decizii, în termen a declarat recurs reclamantul, solicitând în principal casarea hotarârii atacate, cu trimitere pentru rejudecare la Tribunalul Bihor în vederea administrarii de probe testimoniale, iar în subsidiar modificarea în totalitate a hotarârii atacate, în sensul admiterii apelului, iar pe fond admiterea cererii de chemare în judecata  asa cum a fost formulata.

În motivarea recursului se arata ca instanta de apel a încalcat dreptul la aparare si la un proces echitabil, prin respingerea probelor testimoniale propuse de reclamant pentru a dovedi aspecte legate de modul de dobândire a spatiului, despre constructia acestuia si cu privire la acordul Statului Român privind edificarea acestuia.

În ceea ce priveste fondul cauzei, arata ca din actele dosarului rezulta ca pârâta a recunoscut existenta constructiei si faptul ca aceasta este înregistrata în evidentele sale, reclamantul achitând impozitele si taxele, de unde rezulta ca si-a dat acordul si cu privire la folosirea terenului de sub constructie.

Mai mult, între reclamant si alti proprietari de spatii comerciale pe de o parte si Primaria S., pe de alta parte, s-a întocmit un act notarial de dezmembrare, act semnat de Primaria S. prin reprezentantul sau delegat.

Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, precum si din oficiu, Curtea retine urmatoarele:

Instantele de apel si fond au solutionat cauza, în conditiile în care exista un conflict evident de interese, rezultat din împrejurarea ca reclamantul este în acelasi timp si persoana care, în calitatea de Primar, reprezinta pârâta în fata justitiei, respectiv Primaria S.

Într-o astfel de situatie se impunea fie reprezentarea pârâtei printr-o alta persoana (de exemplu viceprimarul) sau printr-un curator special numit în conditiile articolului 44 (1) Cod de procedura civila.

Fata de considerentele mai sus retinute, Curtea urmeaza în temeiul articolelor 312 si 296 Cod de procedura civila, sa admita recursul, sa caseze hotarârea atacata si sa desfiinteze sentinta pronuntata de instanta de fond, cu trimitere la aceasta din urma instanta (Judecatoria Oradea) în vederea rejudecarii fondului, cu respectarea cadrului procesual conform considerentelor de mai sus.