Insolvenţă. Condiţii pentru antrenarea răspunderii administratorului social al debitorului

Simpla reproducere a textelor de lege şi trimiterea la acestea nu poate conduce la antrenarea răspunderii patrimoniale a administratorului debitorului fără a se dovedi săvârşirea unei fapte din  cele cuprinse de textul de lege. Antrenarea răspunderii nu se poate face numai pe  afirmaţii pe care partea care le face nu le-a dovedit întrucât,  potrivit  art. 1169 C. civil, cel ce face o afirmaţie trebuie să o dovedească - actor incumbit probatio

Curtea de Apel Craiova. Secţia Comercială.

DGFP OLT - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a solicitat antrenarea răspunderii materiale a administratorului debitoarei SC  A. 97 P. COM SRL Drăgăneşti Olt  -  T.M, în temeiul dispoziţiilor art. 137 alin. 1 lit. c şi f din Legea  64/1995.

În motivare, a arătat că anterior deschiderii procedurii pârâtul a folosit mijloace ruinătoare pentru a procura societăţii fonduri, în scopul întârzierii  încetării de plăţi şi a dispus în interes personal continuarea unei activităţii care ducea în mod vădit persoana juridică la insolvenţă.

Prin sentinţa nr.695 din 13.11.2006, pronunţată de Tribunalul Olt,  în dosarul nr.174/F/2002/1/2006, judecătorul-sindic a respins excepţia invocată de lichidator cu privire la prescripţia dreptului de a cere antrenarea răspunderii materiale a administratorului social întrucât termenul de prescripţie se calculează de la data la care a fost cunoscută sau trebuia cunoscută persoana care a cauzat apariţia stării de insolvenţă, ori în cauză nu s-a făcut dovada privind cunoaşterea acestei situaţii de către creditor anterior termenului de 3 ani. Cererea de antrenare a răspunderii a  respins-o ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentinţe  a declarat recurs creditoarea. 

Curtea va respinge recursul ca nefondat pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 138 lit. c şi f din Legea 85/2006,  pentru a fi antrenată răspunderea administratorului social  trebuie ca acesta  să fi contribuit la starea de insolvenţă a debitorului prin continuarea unei activităţi în interes personal,  care ducea în mod vădit persoana juridică la încetarea de  plăţi şi să fi folosit mijloace ruinătoare pentru a procura persoanei juridice fonduri în scopul întârzierii încetării de plăţi. În cazul în speţă, recurenta creditoare a făcut numai afirmaţii pe care nu le-a dovedit, ori potrivit  art. 1169 C. civil cel ce face o afirmaţie trebuie să o dovedească - actor incumbit probatio.

În raportul lichidatorului se menţionează că nu există indicii de săvârşire a nici uneia din faptele prevăzute de art. 138 aşa cum rezultă din documentele societăţii şi în această situaţie era obligaţia recurentei creditoare să dovedească contrariul.

Simpla reproducere a textelor de lege şi trimiterea la unele articole din Legea 64/1995 actual Legea 85/2006 şi la Codul Civil, nu poate conduce la antrenarea răspunderii patrimoniale a persoanei pârâte fără a dovedi cele cuprinse de textul de lege.

Nu există nici o dovadă că neachitarea taxelor şi impozitelor au creat beneficii administratorului social, că s-au realizat venituri din concesiuni şi redevenţă minieră care să fi fost folosite de administratorului social pentru a încasa dividende şi pentru a continua o activitate care conducea neîndoielnic la apariţia stării de insolvabilitate.

Recurenta face trimiterea la articole de lege, la stări de fapt generale  dar, fără a prezenta vreo situaţie financiar contabilă însoţită de documente justificative.

Pe de altă parte, în recurs, invocă şi alte motive de antrenare a răspunderii administratorului social, pe care nici nu le-a invocat la instanţa de fond, cum ar fi acela al nerecuperării creanţelor în termenul prevăzut de lege.

Astfel  fiind, în baza dispoziţiilor art.312 C. pr.civ., recursul va fi respins ca nefondat.

Domenii speta

Spete similare