Renunţarea la judecată, art. 246 Cod Procedură Civilă

Decizie 562/R din 26.05.2009


Renunţarea la judecată, art. 246 Cod Procedură Civilă.

Posibilitatea renunţării la judecarea recursului faţă de prevederile textului art. 246 Cod Procedură Civilă.

Aplicarea principiului disponibilităţii părţilor în procesul civil, permite a se lua act de renunţare inclusiv la judecarea căii de atac a recursului.

Opinia separată este aceea că, din interpretarea sistematică a alin.2 şi 4 din textul art. 246 Cod Procedură Civilă, rezultă că renunţarea la judecată nu este posibilă după pronunţarea unei hotărâri pe fondul cauzei . Renunţarea la judecarea recursului valorează o achiesare la hotărârea atacată şi singura posibilitate, din punct de vedere procedural, ar fi retragerea recursului.

Prin sentinţa nr.213 din 27 martie 2009 pronunţată în dosarul nr.682/102/2009, Tribunalul Mureş a  admis cererea formulată de reclamanţii M. G. J. şi alţii, privind suspendarea executării hotărârii  nr.97 din 03.03.2009 emisă de pârâtul Consiliul local al municipiului Tg-Mureş.

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că, în cauză, reclamanţii au făcut dovada îndeplinirii condiţiilor impuse de art.14 din Legea nr.554/2004, respectiv a unui caz justificat care să impună suspendarea actului administrativ atacat şi a pagubei iminente care li s-ar cauza prin executarea actului atacat.

Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs Consiliul local Tg-Mureş prin Primarul municipiului Tg-Mureş şi a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinţei atacate şi respingerea cererii de suspendare.

La termenul de judecată din 26 mai 2009, recurentul a depus la dosar prin reprezentant, adresa  de la fila 34, prin care a declarat că renunţă la recurs.

În consecinţă, în baza art.316 rap. la art.298 şi la art.246 C.pr.civ., instanţa a luat act de renunţarea la judecarea recursului.

Opinie separată.

Potrivit art. 246 Cod procedură civilă, renunţarea la judecată, este posibilă numai în  condiţiile şi cazurile expres şi limitativ prevăzute de textul legal, sau mai exact, din interpretarea sistematică a alin. 2 şi 4, renunţarea la judecată nu este posibilă după pronunţarea unei hotărâri pe fondul cauzei.

Potrivit principiului disponibilităţii procesuale, însă, nimic nu împiedică pârâtul să solicite instanţei să ia act de faptul că înţelege să renunţe la judecarea recursului, ceea ce, însă, valorează o achiesare la hotărârea atacată, ulterior pronunţării acesteia. În cazul de faţă, întrucât pârâtul a atacat hotărârea primei instanţe, singura posibilitate a acestuia, ca urmare a manifestării de voinţă exprimate, este retragerea recursului, motive pentru care curtea a procedat în consecinţă.