Pensia de intretinere

Sentinţă civilă 128 din 23.01.2012


JUDECĂTORIA MOINEŞTI JUDEŢUL BACĂU

DOSAR NR. 3434/260/2011

Sentinţa civilă nr. 128/23.01.2012.

Asupra cauzei civile de faţă,

Constată că prin acţiunea înregistrată sub numărul 3434/260/2011, reclamanta B A, a chemat în judecată pârâtul B F, solicitând încredinţarea minorilor Bl A, născută la data de 05.09.1996 şi B I Adrian, născut la data de 23.10.1998, obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreţinere în favoarea minorilor raportată la venitul minim pe economie şui la cheltuieli de judecată.

Acţiunea a fost legal timbrată cu 10 RON, iar în motivare se arată că din relaţia de concubinaj a celor două părţi au rezultat minorii. Cei doi minori au locuit încă de la naştere alături de reclamantă, care a fost cea care s-a ocupat permanent de creşterea şi educarea acestora. Din urmă cu trei ani pârâtul a încetat să nu mai participe la creşterea şi educarea minorilor, când pârâtul a plecat din domiciliul comun. Reclamanta arată că a fost nevoită să plece periodic în străinătate pentru a asigura minorilor un trai decent.

Pârâtul, deşi legal citat nu a depus întâmpinare, şi nici nu a înţeles saşi formuleze în altă modalitate apărările.

In cauză au fost depuse acte, s-a efectuat anchetă socială, au fost audiaţi martori, probatorii din analiza cărora instanţa reţine următoarele:

Din relaţia de concubinaj a celor două părţi, au rezultat minorii B I A, născută la data de 05.09.1996 şi B I Adrian, născut la data de 23.10.1998. Aceştia locuiesc la bunicii materni, respectiv părinţii reclamantei.

Din depoziţia martorului C V rezultă că cei doi minori locuiesc la bunicii materni, unde au condiţii bune de trai, au cameră separată, şi învaţă bine. Reclamanta contribuie material la creşterea şi educarea lor, trimite bani din Italia, în schimb pârâtul nu a dat nici un semn de 5 ani.

SM precizează de asemenea că minorii bine îngrijiţi, frecventează cursurile liceului Comăneşti, şi respectiv şcolii generale din Dărmăneşti, şi ambii învaţă foarte bine. Arată şi ea că pârâtul nu a luat legătura cu

minorii de aproximativ 5 ani, iar bunica maternă stă acasă şi singura ei ocupaţie este aceea de a se îngriji de copii.

Conform art. 448 din Noul Cod Civil, „Copilul din afara căsătoriei a cărui filiaţie a fost stabilită potrivit legii are, faţă de fiecare părinte şi rudele acestuia, aceeaşi situaţie ca şi aceea a unui copil din căsătorie.", iar potrivit art. 400 alin. 3 din acelaşi act normativ, „în mod excepţional, şi numai dacă este în interesul superior al copilului, instanţa poate stabili locuinţa acestuia la bunici sau la alte rude ori persoane, cu consimţământul acestora, ori la o instituţie de ocrotire. Acestea exercită supravegherea copilului şi îndeplinesc toate actele obişnuite privind sănătatea, educaţia şi invăţătura sa."

Instanţa constată că la termenul din data de 21.11.2011 B D a arătat că este de acord ca domiciliul minorilor să fie stabilit la el, iar din declaraţia autentificată sub numărul 72/05.01.2012 rezultă că şi numita Bejenaru Catrina este de acord cu această situaţie.

Pentru a identifica care este interesul superior al copilului în contextul separării în fapt a părinţilor, instanţa trebuie să aibă în vedere mai înalte criterii obiective, respectiv: dorinţele şi sentimentele copilului implicat, nevoile sale fizice, emoţionale şi educaţionale prezente şi viitoare, efectul oricărei schimbări, vârsta, sexul, trecutul, suferinţele prin care minorul a trecut, relaţia afectivă pe care copilul o are cu fiecare dintre părinţi.

In cauza pendente cei doi minori şi-au exprimat ambii dorinţa ca ei să fie încredinţaţi mamei, însă aceasta munceşte şi trăieşte efectiv în Italia. In acest context, coroborându-se această situaţie cu faptul că ambii minori frecventează cursurile liceului, respectiv şcolii din localitate, instanţa apreciază că interesul superior al acestora este ca domiciliul lor să fie stabilit la bunicii materni.

Potrivit art. 398 din Noul Cod civil, „(1) Dacă există motive întemeiate, având în vedere interesul superior al copilului, instanţa hotărăşte ca autoritatea părintească să fie exercitată numai de către unul dintre părinţi. (2) Celălalt părinte păstrează dreptul de a veghea asupra modului de creştere şi educare a copilului, precum şi dreptul de a consimţi la adopţia acestuia." Raportat la considerentele de mai sus, la care se adaugă situaţia relatată de martori potrivit căreia pârâtul nu a luat legătura cu copii de aproximativ 5 ani, instanţa apreciază că există motive întemeiate pentru ca autoritatea părintească să fie exercitată exclusiv de mamă.

Faţă de considerentele sus expuse urmează să admită acţiunea formulată de reclamanta B A, domiciliată în Dărmăneşti, jud. Bacău, în contradictoriu cu pârâtul B F, domiciliat în Dărmăneşti.

Va stabili ca domiciliul minorilor B I A, născută la data de 05.09.1996 şi B I Adrian, născut la data de 23.10.1998, să fie la domiciliul bunicilor materni ai acestora, respectiv la B D şi B E.

Va stabili ca autoritatea părintească să fie exercitată exclusiv de reclamanta  BA.

Conform art. 400 din Noul Cod civil, instanţa  de  tutelă, stabileşte contribuţia fiecărui părinte la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a copiilor, astfel că în virtutea acestui text va obliga atât reclamanta cât şi pârâtul  pentru fiecare  minor către B D şi B E, cu titlu de pensie de întreţinere.

Va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.