Problema de drept: actele ce pot face obiectul plângerii împotriva refuzului executorului judecătoresc conform Legii nr. 188/2000

Sentinţă civilă 6792 din 14.06.2011


Dosar nr. 2743/281/2011 - problema de drept: actele ce pot face obiectul plângerii împotriva refuzului executorului judecătoresc conform Legii nr.  188/2000

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploieşti la data de 15.02.2011 sub nr. 2743/281/2011 petenta P I a formulat plângere împotriva refuzului de executare silită a sentinţei civile nr. 10024 pronunţată de Judecătoria Ploieşti la data de 09.11.2007 în dosarul nr. 7694/281/2007 solicitând instanţei de a dispune obligarea intimatului BEJ M D de a duce la îndeplinire executarea silită până la finalizarea acesteia cu punerea în posesie a petentei a imobilului ce face obiectul executării silite.

În motivarea acţiunii a arătat că în anul 2010 s-a întocmit dosarul de executare silită nr. 403/2010 al BEJ M D prin care solicita executarea silită a sentinţei civile nr. 10024 pronunţată de Judecătoria Ploieşti la data de 09.11.2007 în dosarul nr. 7694/281/2007. La data de 09.02.2011 executorul judecătoresc a întocmit un proces-verbal de constatare a impedimentului la executarea silită întrucât asupra imobilului care face obiectul executării silite prin evacuare există un act de proprietate în favoarea unuia dintre debitori precum şi a altor persoane, act ulterior hotărârii judecătoreşti de evacuare.

A mai arătat petenta că la baza acestui proces-verbal a stat un set de acte în copie xerox ce au fost lăsate la sediul poliţiei neprecizând cine anume le-a lăsat, acte din care reiese că prin hotărârea pronunţată în dosarul nr. 2422/281/2009 s-a tranzacţionat cu privire la mai multe imobile printre care şi imobilul supus executării silite.

În fapt, instanţa a reţinut că din actele de executare depuse la dosarul cauzei reiese că, la data de 09.11.2010 petenta s-a adresat BEJ M D cu o cerere de executare silită a titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 10024 pronunţată de Judecătoria Ploieşti la data de 09.11.2007 în dosarul nr. 7694/281/2007 împotriva debitorilor Gheorghe Virginia şi Gheorghe Ştefan.

Executorul judecătoresc a formulat cerere de încuviinţare a executării silite la Judecătoria Ploieşti, cerere ce a fost admisă prin încheierea de şedinţă din data de 14.12.2010 pronunţată în dosarul nr. 21643/281/2010.

La data de 10.01.2011 debitorii au fost somaţi să se conformeze titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 10024 pronunţată de Judecătoria Ploieşti la data de 09.11.2007 în dosarul nr. 7694/281/2007 în caz contrar urmând a se proceda la executarea silită.

Întrucât debitorii nu au executat de bunăvoie obligaţia stabilită prin titlu executoriu executorul judecătoresc s-a deplasat în com. Târgşorul Vechi la sediul Poliţiei unde i s-a prezentat o serie de acte din care reiese că prin hotărârea pronunţată în dosarul nr. 2422/281/2009 s-a tranzacţionat cu privire la mai multe imobile printre care şi imobilul supus executării silite. Având în vedere înscrisurile prezentate, executorul judecătoresc a întocmit un proces-verbal prin care a constatat existenţa unui impediment la executarea silită a titlului executoriu (filele 24-25 din dosarul de executare).

Împotriva refuzului executorului judecătoresc de a proceda la continuarea executării silite petenta a formulat plângerea ce face obiectul prezentei cauze.

În drept, instanţa a constatat că potrivit disp. art. 49 alin. 1 din Legea nr. 188/2000 executarea silită şi celelalte acte care sunt de competenţa executorului judecătoresc se îndeplinesc la cerere, dacă legea nu dispune altfel. Din interpretarea acestui text de lege reiese că executorul judecătoresc are în competenţa sa întocmirea atât a actelor de executare cât şi a altor acte ce trebuie îndeplinite în exercitarea atribuţiilor sale.

În cazul în care executorul judecătoresc refuză să întocmească anumite acte (acte de executare sau orice alte acte date de lege în competenţa sa) partea interesată poate formula plângere fie pe calea contestaţiei la executare potrivit dispoziţiilor codului de procedură civilă (împotriva actelor de executare) fie pe calea plângerii împotriva executorului judecătoresc prevăzute de disp. Legii nr. 188/2000 (împotriva celorlalte acte date în competenţa sa).

Astfel, instanţa reţine că potrivit disp. art. 53 alin. 2 din Legea nr. 188/2000 (temeiul de drept al prezentei cereri) în cazul refuzului nejustificat al executorului de întocmire a unui act partea interesată poate introducere plângere în termen de 5 zile de la data la care a luat cunoştinţă de acest refuz. Acest text din legea specială nu are în vedere actele de executare, în legătură cu care se exercită contestaţia la executare potrivit disp. art. 399 alin. 1 C.proc.civ., ci refuzul executorului de a îndeplini alte diverse acte date de lege în competenţa lui. Or prin plângerea formulată petenta se plânge împotriva unui act de executare ce a fost întocmit (procesul-verbal din data de 09.02.2011) fără a solicita anularea acestuia ci doar obligarea executorului judecătoresc la continuarea executării silite. De asemenea, nu a arătat ce anume act a refuzat executorul judecătoresc să întocmească.

Având în vedere calea procedurală aleasă de petentă (dispoziţiile din Legea nr. 188/2000) instanţa a constatat că plângerea formulată este neîntemeiată întrucât vizează un act de executare ce nu poate fi analizat pe calea plângerii împotriva refuzului executorului judecătoresc în temeiul disp. art. 53 alin. 2 din Legea nr. 188/2000. O altă soluţie ar însemna schimbarea de către instanţă a obiectului şi temeiului juridic ale acţiunii prin care s-ar încălca principiului disponibilităţii.

1