Anulare act

Pe rol soluţionarea cauzei civile formulată de către reclamanţii: CDA, CIM şi CF în contradictoriu cu pârâta ASOCIAŢIA JUDEŢEANĂ …, având ca obiect anulare act.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică părţile nu se prezintă.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Dezbaterile în fond au avut loc în şedinţa publică  din data de 08.11.2011, fiind consemnate în acea încheiere, care face parte integrantă din prezenta, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 15.11.2011 respectiv 22.11.2011, când în aceeaşi compunere şi pentru aceleaşi motive a hotărât următoarele:

INSTANŢA,

Deliberând asupra acţiunii civile de faţă, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei …a la data de 05.01.2011, reclamanţii CDA, CIM şi CF, au solicitat în contradictoriu cu pârâta Asociaţia Judeţeană …  să se dispună anularea hotărârilor luate în data de … de către Consiliul … al Asociaţiei …, prin care s-a dispus suspendarea dreptului de exercitare a vânătorii pe o perioadă de 6 luni a reclamanţilor, cu cheltuieli de judecată.

În motivare, reclamanţii arată că prin hotărârea luată în data de …, Consiliul … al Asociaţiei …a dispus suspendarea dreptului lor, de exercitare a vânătorii pe o perioadă de 6 luni, cu începere de la data comunicării acestor hotărârii, în temeiul dispoziţiilor art. 6, 4 lit. g şi i şi art. 8, lit. b şi i , art. 11, lit. b, teza 1 şi art.18,lit. j din Statutul A.J..

Reclamanţii au învederat instanţei că, sub aspectul procedural, se impune anularea hotărârii deoarece aceasta a fost luată de un organ necompetent şi anume de către Consiliul … A.J.. Conform susţinerilor reclamanţilor, art. 11 alin. 2 prevede că sancţiunile prevăzute la alin.1 lit. b  se hotărăsc de comitetul clubului din care face parte cel în cauză, respectiv de către comitetul Clubului … şi pot fi contestate în termen de 15 zile de la data luării la cunoştinţă la Consiliul AJ, a cărui hotărâre devine definitivă după soluţionarea contestaţiei. Conform alin.3 doar suspendarea până la confirmarea de către organele de urmărire penală sau instanţele de judecată şi excluderea se hotărăsc de către Consiliul AJ. Astfel, reclamanţii au apreciat că hotărârile atacate au fost luate de către un organ necompetent.

Reclamanţii au mai arătat că în ceea ce priveşte art. 6 pct. 4 lit. g şi i acesta consacră un caz de excludere pentru membrii AJ în cazul în care aceştia aduc pagube materiale sau morale pârâtei, prejudicii care trebuie însă dovedite. Conform susţinerilor reclamanţilor, dat fiind faptul că aceste texte din statut reglementează un caz de excludere, ele nu pot constitui temei pentru sancţiunea suspendării dreptului de a exercita vânătoarea. Pe de altă parte, arată reclamanţii, aceştia nu i-au adus pârâtei niciun prejudiciu.

Reclamanţii au învederat instanţei că situaţia este identică şi în cazul art. 6 pct. 1 lit. i din statut care reglementează un alt caz de excludere din asociaţie, respectiv cazul în care membrii ai pârâtei fac parte din organizaţii de profil neafiliate la pârâtă.

Potrivit reclamanţilor, nu poate fi reţinut ca temei al sancţionării lor nici art. 8 lit. b din statut deoarece aceştia au participat la realizarea obiectivelor pârâtei. În plus, reclamanţii au arătat că nu este întemeiată sancţionarea lor nici pe baza art. 8 lit. i din statut deoarece aceştia nu au desfăşurat nicio activitate care să contravină intereselor legitime ale AJ.

Au mai arătat reclamanţii, că înfiinţarea Asociaţiei … corespunde prevederilor statutare, iar în ce priveşte atribuirea fondurilor de vânătoare potrivit prevederilor O.U.G. 102/2010, proprietarii sunt cei care hotărăsc, în condiţiile legii, cui să se atribuie acestea.

În drept, reclamanţii au invocat prevederile O.U.G. 102/2010.

În probaţiune, reclamanţii au depus la dosar: Hotărârea nr.522/20.12.2010 a AJ (f. 8), Hotărârea nr.521/20.12.2010 a AJ (f. 9), Hotărârea nr.519/20.12.2010 a AJ (f.10), adresă AGVPS România (f. 26), licenţă (f. 27), referat de aprobare (f. 28-30), Statutul AJ (f. 31).

Pârâta Asociaţia Judeţeană … a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată, iar pe cale de excepţie, a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei ….

În motivare pârâta a susţinut că se impune declinarea competenţei în favoarea instanţei competente teritorial în soluţionarea prezentei pricini conform art.5 C.proc.civ., anume Judecătoriei …, având în vedere că intimata are sediul în ….

Pe fondul cauzei, pârâta a susţinut că principalele surse de venit ale sale sunt constituite de cotizaţiile achitate de membri şi de valorificarea vânatului în urma practicării activităţii de vânătoare. Conform susţinerilor pârâtei, aceste activităţi se realizează pe fondurile cinegetice. Pârâta a arătat că la sfârşitul anului 2010 fondurile sale de vânătoare urmau să fie scoase la licitaţie, existând pericolul de a fi atribuite altor asociaţii. Pârâta a susţinut că în urma unor demersuri efectuate, a aflat că Asociaţia … intenţiona să dobândească dreptul de administrare a fondului cinegetic nr. 34, fond administrat la acea vreme de către pârâtă. A mai arătat pârâta, că reclamanţii erau membri în asociaţia pârâtă şi, totodată, în Asociaţia ….

Conform susţinerilor pârâtei, constituirea unei asociaţii de către reclamanţi nu a fost motivul sancţionării lor, însă pericolul de a pierde fondul cinegetic nr. 34 … este de natură să îi creeze pârâtei un prejudiciu. În plus, pârâta a arătat că asociaţia reclamanţilor nu este afiliată la Asociaţia Generală a …. Pârâta a apreciat că prin demersurile reclamanţilor în vederea dobândirii unor fonduri de vânătoare din administrarea pârâtei rezultă că aceştia nu mai doreau să participe la realizarea obiectivelor pârâtei, desfăşurând activităţi contrare intereselor acesteia.

În ce priveşte competenţa de aplicare a acestei măsuri, arată pârâta că este adevărat că în conformitate cu statutul asociaţiei, măsura suspendării se putea lua de către Comitetul clubului din care face parte membrul vânător, însă Consiliul A.J. este organul permanent de conducere al asociaţiei, organ care poate dispune oricare din măsurile de sancţionare statutare, adică avertismentul, suspendarea şi inclusiv excluderea din asociaţie, în conformitate cu principiul „ cine poate mai mult poate şi mai puţin”. 

Pe de altă parte, susţine pârâta, Comitetele sunt subordonate ierarhic dispoziţiilor Consiliului şi astfel că s-a considerat, conform aceluiaşi principiu, că atâta vreme cât Comitetele pot lua asemenea măsuri, Consiliul, ca organ ierarhic superior poate lua el însuşi măsurile aflate la îndemâna organului ierarhic inferior.

Mai arată pârâta, că reclamanţii nu au suferit nicio vătămare a drepturilor lor prin luarea măsurii de către Consiliu, întrucât, conform aceluiaşi Statut, dacă măsura a fost dispusă de Comitet aceasta ar fi putut fi contestată la Consiliu,  pe când dacă a fost dispusă de Consiliu aceasta se putea contesta la Adunarea Generală a Asociaţiei. Pârâta a susţinut că a apreciat că starea conflictuală între interesele sale şi cele ale reclamanţilor a existat doar o perioadă de timp limitată, până la finalizarea procedurii de atribuire a fondului cinegetic, fapt pentru care, pe motive de echitate, nu a dispus măsura excluderii reclamanţilor prevăzută de Statut ci pe aceea a suspendării dreptului de a exercita vânătoarea.

În drept, pârâta a invocat prevederile OG 26/2001 şi ale Legii 407/2006.

Prin Sentinţa nr. … pronunţată în dosar nr. … al Judecătoriei … s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe şi s-a dispus declinarea competenţei în favoarea Judecătoriei ….

În urma pronunţării acestei sentinţe, pe rolul Judecătoriei … s-a înregistrat prezentul dosar.

Pârâta a depus la dosar: proces verbal din data de 20.12.2010 (f. 12-16), proces verbal de predare-primire (f. 22-24).

Pârâta a invocat excepţia lipsei de interes şi excepţia lipsei de obiect a acţiunii.

Prin încheierea din data de 08.11.2011, instanţa a unit excepţia lipsei de interes şi a lipsei de obiect cu fondul apreciind că pentru soluţionarea acestora este necesară administrarea unor probe comune cu fondul.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin Hotărârea nr. … a AJ…(f. 8), Hotărârea nr. … a AJ…(f. 9)  şi Hotărârea nr…. a AJ…(f.10) reclamanţii, în calitate de membri ai asociaţiei pârâte, au fost sancţionaţi cu suspendarea dreptului de exercitare a vânătorii pe o perioadă de 6 luni de la data comunicării hotărârilor, dispunându-se ca sancţiunea să se înscrie în registrul special de evidenţă a sancţiunilor şi în carnetul de membru vânător. Sancţiunea a fost luată de către Consiliul AJ…în temeiul dispoziţiilor art. 6, 4 lit. g şi i şi art.8, lit. b şi i, art.11, lit. b, teza 1 şi art.18 lit. j din Statutul A.J.. În motivare, s-a reţinut că Asociaţia … ai cărei membri sunt reclamanţii intenţionează să dobândească dreptul de administrare a fondului cinegetic nr. 34 …, fond administrat la acea dată de către AJ…, în cadrul procedurilor de atribuire organizate de Ministerul Mediului şi Pădurilor.

Potrivit art. 23 alin. 1 din OG nr. 26/2000, hotărârile luate de adunarea generală în limitele legii, ale actului constitutiv şi ale statutului sunt obligatorii chiar şi pentru membrii asociaţi care nu au luat parte la adunarea generală sau au votat împotrivă.

 Aliniatul 2 al aceluiaşi text de lege statuează că hotărârile adunării generale, contrare legii, actului constitutiv sau dispoziţiilor cuprinse în statut, pot fi atacate în justiţie de către oricare dintre asociaţii care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat împotrivă şi au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal de şedinţă, în termen de 15 zile de la data când au luat cunoştinţă despre hotărâre sau de la data când a avut loc şedinţa, după caz.

Conform art. 25 din OG 26/2000, dispoziţiile art. 22 se aplică în mod corespunzător şi membrilor consiliului director. Deciziile consiliului director, contrare legii, actului constitutiv sau statutului asociaţiei pot fi atacate în justiţie, în condiţiile prevăzute la art. 23.

Asupra excepţiei lipsei de interes a acţiunii, instanţa constată următoarele:

Pârâta susţine că prezenta acţiune ar fi lipsită de interes deoarece la data pronunţării hotărârii, măsura suspendării dreptului reclamanţilor de exercitare a vânătorii a încetat, ca urmare a împlinirii termenului de 6 luni prevăzut de lege, termen care nu a fost suspendat pe perioada soluţionării cauzei.

Instanţa constată că este adevărată susţinerea pârâtei conform căreia în prezent măsura suspendării dreptului de exercitare a vânătorii a încetat ca urmare a împlinirii termenului de 6 luni. Cu toate acestea, instanţa constată că acţiunea reclamanţilor nu este în prezent lipsită de interes deoarece sancţiunea aplicată acestora a fost înscrisă în registrul special de evidenţă a sancţiunilor şi în carnetul de membru vânător.

Instanţa apreciază că, chiar şi după împlinirea termenului pentru care a fost dispusă sancţiunea, reclamanţii au interes să solicite anularea hotărârilor prin care au fost sancţionaţi cu scopul de a obţine implicit radierea sancţiunii din registrul special de evidenţă a sancţiunilor şi în carnetul de membru vânător.

Pentru aceste motive, instanţa va respinge ca nefondată excepţia lipsei de interes a acţiunii.

Asupra excepţiei lipsei de obiect a acţiunii, instanţa constată următoarele:

Prin prezenta acţiune, reclamanţii solicită anularea unor hotărâri în temeiul cărora s-a dispus suspendarea dreptului lor de exercitare a vânătorii pe o perioadă de 6 luni, această sancţiune fiind înscrisă registrul special de evidenţă a sancţiunilor şi în carnetul de membru vânător.

Instanţa constată că deşi în prezent acţiunea ar fi rămasă fără obiect dacă ar să ne raportăm doar la măsura sancţionării reclamanţilor, ca urmare a împlinirii termenului pentru care sancţiunea a fost dispusă, ţinând seama de faptul că în eventualitatea în care hotărârile prin care reclamanţii au fost sancţionaţi ar fi anulate, sancţiunile aplicate ar urma să fie radiate din registrul special de evidenţă a sancţiunilor şi din carnetul de membru vânător, acţiunea are obiect şi în prezent.

Pe cale de consecinţă, instanţa va respinge ca neîntemeiată excepţia lipsei de obiect.

Pe fondul cauzei, instanţa reţine următoarele:

Un prim motiv de nelegalitate invocat de către reclamanţi îl constituie adoptarea hotărârilor de către un organ necompetent, respectiv de către Consiliul AJ….

Instanţa constată că potrivit art. 11 alin. 2 din Statutul pârâtei, „sancţiunile prevăzute la aliniatul 1 lit. a şi b parţial (suspendarea până la un an), se hotărăsc de comitetul clubului din care face parte cel în cauză şi pot fi contestate, în termen de 15 zile de la data luării la cunoştinţă, la Consiliul AJ…, a cărui hotărâre rămâne definitivă”.

Din interpretarea acestei prevederi statutare rezultă că sancţiunea suspendării dreptului de exercitare a vânătorii pe o perioadă de până la un an se ia de comitetul clubului din care face parte cel în cauză.

În speţă, instanţa constată că sancţiunile luate împotriva reclamanţilor nu au fost dispuse de către organul competent potrivit statutului, ci de către organul la care reclamanţii puteau contesta măsura luată de organul competent.

Instanţa apreciază că luarea unei măsuri de sancţionare de către organul care exercită controlul asupra măsurilor luate de organul competent nu este de natură să atragă nulitatea acestor măsuri, atât timp cât organul care a luat aceste măsuri are şi el competenţă în domeniul în care a dispus, iar drepturile reclamanţilor nu au fost vătămate, aceştia având dreptul de a contesta măsura la organul ierarhic superior celui care a dispus-o.

Analizând abaterile care au determinat sancţionarea reclamanţilor, instanţa constată următoarele:

O primă abatere reţinută în sarcina reclamanţilor este cea prevăzută de  art. 6 pct. 4 lit. g din statut, respectiv aducerea de daune materiale sau morale pârâtei sau AGVPS România.

Instanţa constată că acest temei de sancţionare nu poate fi reţinut în sarcina reclamanţilor în condiţiile în care, la momentul sancţionării, aşa cum însăşi pârâta afirmă, reclamanţii nu-i aduseseră un prejudiciu actual pârâtei, existând doar posibilitatea producerii unui astfel de prejudiciu în viitor.

Prin urmare, instanţa constată că nu se poate reţine acest temei de sancţionare.

Un alt motiv care a dus la sancţionarea reclamanţilor îl constituie desfăşurarea de activităţi contrare intereselor legitime ale pârâtei, constând în aceea că reclamanţii, membri într-o altă asociaţie de vânătoare, şi-au manifestat intenţia de a participa, conform procedurii prevăzute de lege, la atribuirea unuia dintre fondurile de vânătoare aflate, la acea dată, în administrarea pârâtei.

Instanţa constată că textul statutar face referire la interesele legitime ale pârâtei. În speţă, interesul legitim pretins de pârâtă este acela de a păstra fondurile de vânătoare în administrarea sa prin împiedicarea altor asociaţii de a participa la procedurile de atribuire prevăzute de lege.

Este de observat că pentru ca un interes să fie legitim, o primă cerinţă este ca acesta să fie în conformitate cu litera şi spiritul legii. Or, cât timp legea prevede o procedură în urma căreia se atribuie fondurile de vânătoare, procedură la care pot participa mai multe asociaţii de vânători, interesul pârâtei de a se bucura de beneficiile procedurii legale ca urmare a neparticipării niciunei alte asociaţii şi nu ca urmare a adjudecării fondurilor de vânătoare ca efect al liberei concurenţe sau al deciziei proprietarilor acestora, nu poate fi considerat un interes legitim, deoarece el este contrar spiritului legii.

Prin urmare, nici textul art. 8 lit. i din Statutul pârâtei nu poate constitui temei pentru sancţionarea reclamanţilor.

Un alt temei de sancţionare al reclamanţilor l-a constituit art. 8 lit. b din Statutul AJ … constând în neparticiparea la realizarea obiectivelor pârâtei. Instanţa reţine că pârâta a considerat că prin încercarea reclamanţilor de a li se atribui un fond de vânătoare administrat de pârâtă aceştia nu mai doresc să participe la realizarea obiectivelor pârâtei. Este de observat că şi în cazul acestei abateri disciplinare sunt aplicabile consideraţiile de la cea precedentă cu privire la legitimitatea intereselor şi a obiectivelor pârâtei. Pe de altă parte, din faptul că pârâta a pierdut un fond de vânătoare nu se poate trage concluzia că prin aceasta nu îşi mai poate îndeplini obiectivele, pârâta având la dispoziţie alte astfel de fonduri. Prin urmare, reclamanţii pot să contribuie la realizarea obiectivelor pârâtei legate de aceste din urmă fonduri de vânătoare.

Pe cale de consecinţă, nu este întemeiată nici acest temei de sancţionare al reclamanţilor.

Un ultim temei care a stat la baza sancţionării reclamanţilor îl constituie art. 6 lit. i din Statut, respectiv înscrierea într-o organizaţie neafiliată la pârâtă.

În speţă, instanţa constată că din înscrisurile depuse la dosar rezultă că reclamanţii făceau parte, la data sancţionării, dintr-o asociaţie care nu era afiliată la AJ…, demersurile pentru afiliere la AJVPS România fiind efectuate ulterior. Prin urmare, instanţa constată că acest motiv de sancţionare a reclamanţilor este întemeiat.

Nu se poate reţine interpretarea propusă de reclamanţi conform căreia acest temei de sancţionare nu poate privi membri AJVPS. Este adevărat că reclamanţii au dreptul legal şi constituţional de a înfiinţa o asociaţie de vânătoare, însă, în conformitate cu Statutul AJ…, la care reclamanţii au aderat voluntar, membrilor pârâtei le este interzis să facă parte dintr-o asociaţie neafiliată.

  Este de asemenea neîntemeiată susţinerea reclamanţilor conform căreia constituie motiv de nulitate al hotărârilor atacate faptul că li s-a aplicat o sancţiune mai uşoară decât cea prevăzută de statut, respectiv suspendarea dreptului de exercitare a vânătorii în loc de excludere. O astfel de încălcare a Statutului ar fi de natură să atragă nulitatea hotărârii adoptate numai în măsura în care reclamanţilor li s-ar fi adus o vătămare, or este evident că prin aplicarea unei sancţiuni mai uşoare interesele acestora nu au fost afectate.

Având în vedere aceste considerente instanţa va admite în parte cererea în anulare, va anula în parte hotărârile nr. …, nr. … şi nr. … ale pârâtei în ceea ce priveşte reţinerea ca temei al sancţionării reclamanţilor a dispoziţiilor art. 6.4 lit. g şi art. 8 lit. b şi i din Statutul AJ…şi va menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor atacate.

În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată, instanţa constată că ambelor părţi le aparţine culpa procesuală, motiv pentru care fiecare parte va trebui să îşi suporte propriile cheltuieli de judecată. Prin urmare, instanţa va compensa în totalitate cheltuielile de judecată ale părţilor.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge ca nefondată excepţia lipsei de interes invocată de pârâtă.

Respinge ca nefondată excepţia lipsei de obiect invocată de pârâtă.

Admite în parte cererea în anulare formulată de reclamanţii CDA şi CIM ambii cu domiciliul în …, str. …, nr. …, judeţ … şi CF cu domiciliul în …, Aleea …, judeţ … în contradictoriu cu pârâta Asociaţia Judeţeană a … cu sediul în ….

Anulează în parte hotărârile nr. …, nr. … şi nr. …ale pârâtei în ceea ce priveşte reţinerea ca temei al sancţionării reclamanţilor a dispoziţiilor art. 6.4 lit. g şi art. 8 lit. b şi i din Statutul AJ….

Menţine restul dispoziţiilor hotărârilor atacate.

Compensează în totalitate cheltuielile de judecată ale părţilor.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 22.11.2011.

Domenii speta

Spete similare