Contestatie la executare

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA ORADEA

SECŢIA CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ nr. 10386/2013

Şedinţa publică din ……… 2013

Completul compus din:

PREŞEDINTE : ……..

GREFIER  : ………

*****

Pe rol judecarea cauzei civile formulată de contestatoarea ……….. în contradictoriu cu intimaţii .., intervenient în nume propriu ………, având ca obiect contestaţie la executare.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică nu se prezintă nimeni.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei , după care :

 Se constată că fondul cauzei a fost dezbătut la data de …….2013, când părţile prezente au pus concluzii, consemnate în  încheierea de şedinţă din acea dată, când în vederea deliberării şi  pentru a da posibilitatea părţilor să depună concluzii scrise  s-a amânat pronunţarea pentru ……….2013.

INSTANŢA

Constată că prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de …….2012, contestatoarea …… în contradictoriu cu intimaţii …….., intervenient în nume propriu ……. a solicitat anularea procesului verbal  încheiat la data de  ……2012, a formelor de executare silită întreprinse de Societatea de Executori Judecătoreşti ……………. în dosar execuţional …….(privind pe debitorul …..) şi a raportului de evaluare efectuat de evaluatorul autorizat  ANEVAR ………...

În motivare se arată că la data de ……. Banca …SA – Sucursala ….. a acordat debitorului … un crredit imobiliar în valoare de 70.000 euro pe o perioadă de 30 de ani, conform contractului de credit imobiliar nr….. din data de ……...2008, garantat cu contractul de ipotecă nr. …….. din aceeaşi dată, autentificat de Biroul Notarului Public ………. contract în baza căruia s-a solicitat înscrierea în CF ….., nr. cadastral ….. a ipotecii de rang I în sumă de 70.000 euro precum şi înscrierea interdicţiilor de grevare şi înstrăinare în favoarea Băncii …..……………….SA- Sucursala ……, până la sfârşitul perioadei de creditare. Imobilul care face obiectul garanţiei creditului imobiliar este achiziţionat din credit şi constă din apartament compus din 4 camere şi dependinţe, suprafaţa utilă 71,06 mp, situat în ……a, Bd. ……. judeţul Bihor, înscris în CF ….. Oradea, nr. topo ……., evaluat conform raportului de evaluare …….., întocmit de evaluator autorizat ….., la o valoare de evaluare de 70.000 euro şi reevaluat conform raportului de evaluare …….  la 63,300 euro. Mai arată că valoarea de vânzare a imobilului din litigiu, respectiv suma de 26.000 euro cu un grad de amenajare deosebit este foarte mică şi neserioasă în condiţiile în care un astfel de apartament se tranzacţionează la o valoare minimă de 148.750 lei, echivalentul a 35.000 euro conform expertizei de evaluare întocmită de Camera Notarilor Publici Bihor. Valoarea de 26.000 euro nu acoperă nici pe departe valoarea creditului acordat de Banca … SA – Sucursala ……., în sold la data de …….2012 în sumă de 83.813,36 euro. Neanularea procesului verbal din …….2012, a formelor de executare silită şi nerefacerea raportului de evaluare aduce un grav prejudiciu băncii, având în vedere că suma obţinută din vânzarea imobilului  supus executării în baza sentinţei civile ……. pronunţată de Judecătoria ….. Au fost ignorate ipoteca şi  interdicţiile de înstrăinare şi grevare legal înscrise în favoarea băncii, care garantează un credit personal al debitorului ……, acordat pentru achiziţionarea acestui imobil.

Cererea nu a fost motivată în drept.

Prin cererea de intervenţie în interes propriu depusă la fila 38, intervenientul …..  a solicitat respingerea contestaţiei la executare formulată de contestatoarea Banca ………SA – …… şi menţinerea tuturor actelor de executare, inclusiv a ordonanţei de adjudecare.

În motivare se arată că imobilul care a făcut obiectul executării silite constituie proprietatea sa, dobândit cu titlu de adjudecare la licitaţie publică în baza actului de adjudecare din dosar execuţional …….. emis de Societatea de Executori Judecătoreşti ….., ceea ce îi conferă interes procesual şi care are ca obiect desfiinţarea exact a actului de adjudecare prin care a devenit proprietarul imobilului din litigiu. Din dosarul execuţional amintit nu se desprinde nici un aspect de nelegalitate a executării silite, care s-a făcut corect şi legal.

În drept au fost invocate prevederile art.49 alin.2 şi art. 52 cod procedură civilă.

În cauză a formulat cerere de intervenţie în interesul contestatoarei numitul ……, solicitând admiterea contestaţiei la executare şi pe cale de consecinţă, anularea actelor de executare reprezentând procesul verbal încheiat la data de ……….2012 precum şi a actelor de executare subsecvente.

În motivare se arată că este proprietarul imobilului situat în Oradea, ……., judeţul Bihor, înscris în CF ……. Oradea, cumpărat prin credit ipotecar, conform contractului de credit ……. Având în vedere situaţia economică din ultimii 4 ani, mare parte a veniturilor sale au fost direcţionate către plata ratelor bancare, acumulând restanţe la întreţinere, motiv pentru care Asociaţia de Proprietari a solicitat executarea silită a apartamentului din litigiu, cu toate că acesta este ipotecat în favoarea contestatoarei Banca …… SA – Sucursala ………n  a procedat la vânzarea la licitaţie a apartamentului pentru o sumă mult inferioară valorii de piaţă a acestuia, respectiv 26.000 euro. Numai valoarea investiţiilor efectuate la apartament de ridică la suma de 15.000 euro (instalaţia electrică, geamuri, 5 uşi termopan la interior, rigips, gresie, faianţă, parchet laminat, instalaţii sanitare, balcon închis).

Intimata creditoare ……… a depus întâmpinare prin care a  solicitat anularea executării silite pornite de către Asociaţia de ….. în dosarul execuţional …… al Societăţii de Executori Judecătoreşti .., admiterea contestaţiei la executare formulată de Banca ……….SA – Sucursala …….., ca legală şi temeinică; anularea tuturor actelor şi formelor de executare silită realizate în dosarul execuţional ……….. privind vânzarea imobilului înscris în  CF ….., nr. cadastral ……., reprezentând în natură  apartament tip C, compus din 4 camere şi dependinţe, având suprafaţa utilă 71,06 mp, situat în Oradea, Bd……., proprietatea lui ……., CNP ……… întrucât este notată în favoarea SC …………….. somaţia de plată pentru suma de 71.772,45 lei RON şi ipoteca în favoarea Băncii ……….pentru suma de  70.000 euro.

În motivare se arată că SC ………SA a solicitat instanţei investirea cu formulă executorie a biletului la ordin ………. emis la data de ………….., scadent la data de ………….2010, în valoare de 65.000 lei RON, BO avalizat de persoana fizică …….., CNP ……….., care are calitatea de administrator al SC ………….

La data de 5 noiembrie 2011, prin încheierea de Judecătoria ….., a fost admisă cererea de încuviinţare a executării silite împotriva debitoarei şi a avalistului persoana fizică ……..

Consideră că vânzarea la licitaţie a imobilului  nu poate fi dispusă  fără acceptul expres al băncii şi al societăţii SC ……… nu poate fi dispusă la preţul de pornire de 47.946 euro, în condiţiile în care valoarea unui astfel de bun la ora actuală, pe piaţă, este mult mai mare.

În drept au fost invocate prevederile art. 399 şi urm cod procedură civilă.

Analizând actele şi lucrările aflate la dosarul cauzei, aplecându-se cu prioritate asupra excepţiei tardivităţii parţiale a acţiunii, excepţie invocată din oficiu, instanţa reţine următoarele:

Prin cererea introductivă din data de …………..2013 contestatoarea a arătat că formulează contestaţie la executare împotriva procesului verbal încheiat în data de …….2012  în dosarul execuţional …… al S……., dar apoi atât în petit cât şi în motivarea în fapt a solicitat anularea ca netemeinice şi nelegale nu numai a actului susmenţionate ci şi a formalităţilor de executare silită întreprinse de S.E.J ……. şi a raportului de evaluare efectuat de evaluatorul autorizat A.N.E.V.A.R. ……….. 

Potrivit art. 401 alin. 1 lit. a) Cod proc civ. „contestaţia la executare se poate face în termen de 15 zile de la data când: a) contestatorul a luat cunoştinţă de actul de executare pe care-l contestă” b) cel interesat a primit, după caz, comunicarea ori înştiinţarea privind înfiinţarea popririi. Dacă poprirea este înfiinţată asupra unor venituri periodice, termenul de contestaţie pentru debitor începe cel mai târziu la data efectuării primei reţineri din aceste venituri de către terţul poprit; c) debitorul care contestă executarea însăşi a primit somaţia ori de la data când a luat cunoştinţă de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit somaţia sau executarea se face fără somaţie.”

Contestatoarea a mai formulat anterior o contestaţie la executare împotriva formalităţilor de executare şi a raportului de evaluare, contestaţie care a făcut obiectul dosarului …………. şi care a fost respinsă.

Mai mult din cuprinsul dosarului execuţional rezultă că executarea silită a fost pornită la începutul anului 2011, în cursul lunii martie 2011 a fost deja notată în cartea funciară somaţia imobiliară, iar la dosarul cauzei se regăsesc dovezile de comunicare către toate părţile din cauză a tuturor actelor de executare subsecvente (evaluarea, procesele verbale de licitaţie, etc.)

Prin urmare nu numai debitorul ……. (intervenientul în interesul contestatoarei) ci şi contestatoarea aveau cunoştinţă de pornirea executării şi despre fiecare act de executare. 

Pentru aceste motive pentru care instanţa urmează să admită excepţia tardivităţii cu privire executarea silită propriu-zisă pornită în dosarul execuţional ………. al S.E.J …… şi cu privire toate actele de executare efectuate peste termenul prevăzut în art. 401 alin. 1 lit. a) cod proc civ. (deci actele efectuate sau/sau despre a căror efectuare comunicarea către părţi s-a făcut cu mai mult de 15 zile anterior sesizării instanţei), urmând a analiza pe fond numai actele de executare cu privire la care dreptul la acţiune a fost exercitat în termen.

Cu privire la fondul cauzei instanţa reţine următoarele:

Intervenientul în interesul contestatoarei …….. a deţinut un apartament proprietate personală situat în Oradea, B………….. jud. Bihor, înscris în CF 73492 Oradea sub nr. cad. ……... Asupra acestui apartament intervenientul, care a contractat în trecut un credit imobiliar de la contestatoarea BANCA ……….. SA, a constituit o garanţie reală imobiliară (ipotecă de rang I pentru suma de 70.000 Euro).

Întrucât ….. a acumulat debite restante la plata cheltuielilor comune datorate intimatei creditoare ASOCIAŢIA DE PRORPRIETARI …….. aceasta a introdus o acţiune împotriva sa obţinând un titlu executoriu (sentinţa civilă nr. …… pronunţată în dosarul nr. …… al Judecătoriei ……) şi mai apoi a pornit executarea silită imobiliară împotriva debitorului ……. În cadrul procedurii au fost încunoştinţaţi despre începerea executării şi contestatoarea, dar şi intimata SC ……….. SA.

În concret instanţa constată că, deşi imobilul a mai fost evaluat anterior de către contestatoare pentru sume care nu au nicio relevanţă în cauză (fiind vorba de expertize extrajudiciare care au stabilit valoarea la momentul respectiv), în cadrul procedurii de executare silită imobilul a fost evaluat de evaluatorul autorizat A.N.E.V.A.R. ……. la valoarea de 47.946 euro, sumă sensibil apropiată de valoarea de 47.470 euro indicată în raportul de expertiză judiciară făcută de d-l. expert …….. (concluzii la fila 83).

Deşi aşa cum s-a arătat mai sus contestatoarea a mai formulat anterior o contestaţie la executare, în prezenta cauză se vor analiza pe fond exclusiv contestaţia împotriva procesului verbal de adjudecare (pentru executarea silită propriu zisă sau restul actelor de executare fie s-a pronunţat deja o instanţă fie dreptul la acţiune nu s-a exercitat în termenul legal).

După ce la primul termen de licitaţie nu s-a adjudecat imobilul la preţul de evaluare, licitaţia a fost amânată pentru alte două termene succesive (la care preţul de pornire a fost de 75% din preţul de evaluare), fără ca imobilul să fie vândut.

La al patrulea termen de licitaţie, cel din 20.03.2012, s-a strigat din nou preţul de 75% din valoarea de evaluare (35.676,22 euro), fără să ca vreunul dintre cei trei participanţi să formuleze vreo ofertă. Apoi executorul a făcut strigări  succesive, la preţ diminuat ajungându-se până la 31.000 euro fără să existe ofertanţi. Apoi, văzând că niciunul dintre cei trei participanţi nu formulează vreo ofertă, a început strigarea de la preţul cel mai mare oferit de cei prezenţi şi anume suma 15.000 euro oferită de  intervenientul în nume propriu ……. ……. Pornind în sus de la acest preţ a început licitaţia propriu-zisă ajungându-se după oferte succesive până la suma de 26.000 euro, preţ oferit de intervenientul în nume propriu …..

Ulterior licitaţiei adjudecatarul ….. a încheiat şi separat un acord autentic cu creditoarea ASOCIAŢIA DE ……. cu privire la achitarea creanţei debitorului cele două părţi susmenţionate susţinând că această creanţă ar fi fost achitat de  către adjudecatar creditoarei separat de preţul de adjudecare (preţ care ar fi fost folosit exclusiv pentru achitarea cheltuielilor de executare şi pentru îndestularea, e drept parţială, a celorlalţi creditori). Exceptând chestiunea privitoare la încheierea acordului, celelalte susţineri nu au fost dovedite cu certitudine şi oricum nu sute relevante asupra legalităţii procesului verbal de adjudecare. Astfel, chiar de ar fi adevărat faptul că adjudecatarul a fost de acord să plătească suplimentar faţă de preţul de adjudecare, acest aspect nu ar putea fi invocat de adjudecatar sau creditoarea urmăritoare pentru a le aduce vreun avantaj faţă de celelalte părţi. 

Contestatoarea BANCA ………….. şi intervenientul în interesul contestatoarei ………. (debitorul contestatoarei şi implicit persoana executată silit) au solicitat anularea procesului verbal de adjudecare din data de 20.03.2013 pe motiv că atât preţul de adjudecare (26.000 euro) cât mai ales preţul de pornire a licitaţiei (15.000 euro) ar fi fost neserioase, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 1660 cod civil (care reiau prevederile art. 1303 Codului civil din 1864). Contestatoarea a depus la dosar practică judiciară în acest sens.

Cu privire la practica judiciară depusă, aceasta nu constituie izvor de drept astfel că instanţa nu este scutită de obligaţia de a analiza temeinicia susţinerilor invocate de contestatoare în prezenta cauză.

Instanţa, în consens cu intervenientul în nume propriu apreciază că seriozitatea preţului este o condiţie esenţială a vânzării atunci cât aceasta se încheie voluntar prin acordul comun al cumpărătorului şi al vânzătorilor, condiţie bazată pe ideea de echilibru contractual, dar că aceste prevederi nu sunt însă aplicabile în materia vânzării silite.

Dimpotrivă vânzarea la licitaţie din cadrul executării silite se face la cererea creditorilor urmăritori, în interesul acestora de a-şi îndestula cât mai repede şi cât mai mult creanţa, în interesul adjudecatarului cumpărător de a cumpăra un bun la preţul cel mai mic, şi de ce nu, în interesul executorului de a finaliza cât mai repede procedura de executare şi de a-şi încasa onorariul. Întotdeauna însă, vânzarea silită la licitaţie se face în contra voinţei debitorului proprietar şi mai ales în contra interesului său de a păstra în proprietate bunul (chiar dacă acesta are dreptul de a primi eventuala diferenţă în plus dintre valoarea urmărită compusă din creanţă şi cheltuielile de executare).

Mai trebuie arătat şi că scoaterea unui bun la vânzarea la licitaţie nu înseamnă că bunul şi/sau preţul acestuia sunt suficient de atractive pentru a găsi măcar ofertanţi (persoane interesate) şi cu atât mai mult nu garantează vânzarea, mai ales ţinând cont de riscul asumat de adjudecatar ca vânzarea să fie desfiinţată pe calea executării silite şi disconfortul creat de litigii.

Pe de altă parte este adevărat că vânzarea rapidă, la un preţ atractiv (mai mic decât valoarea de circulaţie a bunului de la momentul vânzării) este întotdeauna favorabilă adjudecatarului, dar nu e neapărat favorabilă şi celorlalte părţi implicate putând exista situaţia în care preţul de adjudecare (indiferent că este mai mic sau egal cu preţul de evaluare şi/sau valoarea de circulaţie a bunului) să nu acopere nici măcar cheltuielile de executare, creditorii să nu fie îndestulaţi deloc sau numai în parte, iar debitorul se afle în postura de a fi în continuare urmărit pentru alte bunuri/venituri (în măsura în care acestea ar exista).

Date fiind numărul mare de persoane implicate în această procedură şi poziţiile contrare, tocmai pentru a asigura un echilibru între interesele acestora şi pentru ca executarea silită să se desfăşoare în condiţii de deplină transparenţă, legiuitorul a prevăzut expres şi în detaliu toate etapele procedurii de vânzare la licitaţie, aşa cum rezultă implicit din prevederilor legale speciale referitoare la vânzarea silită a bunurilor imobile (art. 488-524 cod por civ.),

Aşa cum s-a arătat şi mai sus procedura în sine nu numai că oferă garanţii de reuşită a vânzării şi cu atât mai mult garanţii de îndestulare a creditorilor, dar mai trebuie subliniat şi că este şi anevoioasă, de durată, în principiu în 15 zile de la somaţie trebuind solicitate date de la B.C.P.I., identificaţi şi apoi, anunţaţi titularii eventualelor drepturi reale asupra imobilului şi ceilalţi creditori, mai apoi trebuie dispusă şi efectuată evaluarea, apoi trebuie întocmită publicaţia de vânzare şi efectuată procedura de afişare, de aşteptat cel puţin 30 de zile până la primul termen (toate cu prealabila anunţare a persoanelor interesate şi acordarea unor termene rezonabile şi ţinând cont şi pe durata necesară comunicării).

La primul termen de licitaţie, potrivit prevederilor art. 509 Cod proc. civ. (din 1864 aplicabil în raport de data începerii executării silite) în cazul în care nu este oferit preţul la care imobilul a fost evaluat, vânzarea se va amâna la un alt termen, de cel mult 60 de zile, pentru care se va face o nouă publicaţie (cu întocmirea unui proces verbal şi efectuarea unei noi publicaţii de vânzare şi comunicările corespunzătoare tuturor persoanelor implicate).

Pentru al doilea termen al licitaţiei sunt aplicate prevederile art. 509 alin. 5 cod proc civ. potrivit cărora „La acest termen licitaţia va începe de la preţul de 75% din cel la care imobilul a fost evaluat. Dacă nu se obţine preţul de începere a licitaţiei, la acelaşi termen bunul va fi vândut la cel mai mare preţ oferit. Vânzarea se va putea face chiar dacă se prezintă o singură persoană care oferă preţul de la care începe licitaţia.”

Potrivit art. 510 cod proc civ. „(1) Executorul va declara adjudecatar persoana care, la termenul de licitaţie, a oferit preţul de vânzare potrivit dispoziţiilor art. 509. La preţ egal va fi preferat cel care are un drept de preemţiune asupra bunului urmărit.” 

Din analiza art. 509 şi 510 alin 2 cod proc civ. care fac referire la sintagma „cel mai mare preţ oferit” se observă că legiuitorul nu a făcut o referire expresă la aplicabilitatea art. 1660 cod civil (respectiv  art. 1303 Codului civil din 1864). Prin urmare, practica invocată de petentă se bazează exclusiv pe o adăugare la lege (o interpretare dată de unele instanţe asupra a ceea ce au considerat că legiuitorul ar fi vrut să prevadă).

Argumente în sensul că, prin excepţie de la regula privind cerinţa seriozităţii preţului de vânzare, textul legal susmenţionat reflectă cu exactitate voinţa reală a legiuitorului ca imobilul să fie vândut la cel mai mare preţ indiferent care ar fi acela, se regăsesc prin analiza comparativă a altor prevederi legale referitoare la vânzarea silită.

O situaţie în care legiuitorul a prevăzut implicit aplicarea condiţiei seriozităţii preţului de adjudecare este cea prevăzută în art. 510 alin. 2 cod proc. civ. de unde rezultă clar că, în toate cazurile, creditorii urmăritori sau intervenienţi nu pot să adjudece bunurile oferite spre vânzare la un preţ mai mic de 75% din cel la care imobilul a fost evaluat. Din prevederea într-o situaţie aparte a unei condiţii referitoare la preţul final (pe bună dreptate pentru a evita fraudele prin supraexecutare adică o preluare a bunului la un preţ mic cu continuarea executării pentru diferenţă), printr-o interpretare per a contrario se poate trage concluzia că această condiţie nu este cerută e legiuitor în cazul în care adjudecarea se face de către alte categorii de adjudecatari.

O altă situaţie o reprezintă procedura de vânzare la licitaţie prevăzută în O.G. nr. 92/2003 (privind Codul de procedură fiscală) în care dacă care nu se oferă preţul stabilit pentru vânzare la termene succesive, acesta scade de la 100% la 75% şi apoi la 50 % (cu menţiunea că acesta este preţul minim la care se poate face adjudecarea).

Mai mult decât atât, în cadrul procedurii corespunzătoare din Noul cod de procedură civilă se prevede din nou că în cazul în care nu se oferă preţul de evaluare la prima licitaţie, pentru a doua preţul este diminuat la 75 %, pentru a treia la 50% şi dacă „ nu se va obţine nici acest preţ, bunurile vor fi vândute, la acelaşi termen, la cel mai mare preţ oferit, chiar şi atunci când la licitaţie s-a prezentat un singur ofertant.” Prin urmare, în noua reglementare nu numai că legiuitorul nu „remediat” pretinsa scăpare referitoare la seriozitatea preţului, ci dimpotrivă a reglementat expres scăderea preţului de pornire la 50 % la a treia licitaţie.

În concluzie în situaţiile în care legiuitorul a înţeles să prevadă limite minime referitoare la preţ acesta a prevăzut expres condiţiile în care preţul putea fi scăzut şi preţul minim de adjudecare, prin urmare, sub rezerva nerespectării altor prevederi legale referitoare la executarea silită, adjudecarea la un preţ sub valoarea de evaluare sau sub preţul de pornire nu reprezintă prin ea însăşi un motiv de nulitate a acestui  act de executare.

Mai trebuie arătat că chiar dacă interpretarea contestatoarei ar fi fost corectă şi s-ar fi impus cerinţa seriozităţii preţului şi în cadrul procedurii executării silite, chiar şi atunci preţul la care ar fi trebuit să se raporteze este cel de vânzare de 26.000 Euro (peste 54 % din preţul de evaluare) şi nu preţul de 15.000 Euro iniţial oferit (aşa cum nici în cadrul vânzării de comun acord nu contează decât preţul din contract nu şi ofertele de preţ vehiculate în cadrul negocierilor prealabile încheierii contractului).

Mai mult în speţa de faţă valoarea globală urmărită (adică suma tuturor creanţelor deţinute de creditori şi accesoriile, dobânzi, cheltuielilor de judecată, cheltuieli de executare, onorarii etc.) depăşeşte dublul valorii de circulaţie actuale a imobilului. Prin urmare este evident faptul că este obiectiv imposibil (sau cel puţin improbabil) ca din vânzarea la licitaţie a acestui bun să se obţină un preţ care să asigure îndestularea tuturor creditorilor.

În aceste împrejurări, a condiţiona vânzarea de acordul tuturor creditorilor, sau de îndestularea tuturor creditorilor (aşa cum s-a arătat în practica invocată) înseamnă de fapt a bloca la nesfârşit executarea, ceea ce doar  ar încuraja debitorul să acumuleze alte creanţe.

Intervenientul în interesul contestatoarei, debitorul urmărit  …….. şi intimata SC ……….. au invocat argumente proprii în sprijinul admiterii contestaţiei la executare.

Debitorul intervenient în interesul contestatoarei …… a contestat valoarea evaluată (din raportul de evaluare judiciară) raportat la valoarea îmbunătăţirilor aduse imobilului.

Intimata SC N………..SA. a susţinut că vânzarea la licitaţie ar fi nelegală întrucât preţul de evaluare /vânzare nu garantează îndestularea tuturor creditorilor, că s-ar fi făcut fără acordul prealabil al său şi al contestatoarei şi s-ar fi încălcat interdicţia de înstrăinare şi grevare instituită în favoarea contestatoarei, dar şi că, în baza unui bilet la ordin avalizat de ……. pentru suma de 71.772,45 lei din care (65.000 lei creanţa) , SC ……… SA. ar fi demarat executarea silită împotriva acestuia intimata insinuând (fără a avea însă temei legal) că ar avea o preferinţă pe motiv că ar fi început executarea înaintea creditoarei urmăritoare şi că prin învestirea cu formulă executorie a biletului la ordin şi încuviinţarea executării silite instanţele ar fi „acceptat” pretenţiile sale.

Nici una dintre aceste susţineri nu este întemeiată.

Astfel deşi prin raportul de evaluare judiciară dispus în cauză s-a stabilit valoarea investiţiilor efectuate de ……… (intervenientul în interesul contestatoarei) la suma de 10.690 euro (considerabil inferioară sumei de 15.000 euro indicată de acesta), această sumă nu se adaugă la valoarea evaluată de 47.470 euro. Chiar dacă expertul nu a indicat expres la capitolul concluzii, din capitolul privind stabilirea valorii imobilului rezultă că în procesul de evaluare s-au luat în calcul şi îmbunătăţirile (prin aplicarea de coeficienţi de majorare pentru gradul de finisare, geamurile termopan etc.).

În ce priveşte susţinerile intimatei, trebuie arătat că interdicţia de înstrăinare şi grevare incumbă numai debitorului şi operează numai cu privire la actele de transmisiune/grevare voluntară, nu şi actelor de transmisiune involuntară, nefiind astfel opozabilă creditorilor urmăritori şi că legea permite pornirea şi efectuarea în paralel a mai multor executări cu privire la acelaşi debitor (art. 3734 şi 563 cod proc civ.). Mai mult, ordinea de preferinţă a creditorilor la împărţirea preţului este stabilită de legiuitor (art. 563 cod proc. civ.) în funcţie de categoria de creditori şi tipul de creanţă, iar în cazul creanţelor cu acelaşi rang de preferinţă împărţirea se face proporţional cu creanţa, fără a se ţine cont de data începerii executării. 

În concluzie, în speţa de faţă instanţa reţine că la vânzarea la licitaţie din 20.03.2013 în special (ca şi în procedura de vânzare la licitaţie în ansamblul ei), s-au respectat întocmai prevederile legale aplicabile, contestaţia la executare şi cererea de intervenţie în interesul contestatoarei urmând a fi respinse.

Pe de altă parte, pentru aceleaşi motive, cererea intervenientului în nume propriu ……., care urmăreşte în contradictoriu cu celelalte părţi o confirmare a dreptului său de proprietate asupra bunului adjudecat, va fi admisă.

Cu privire la cheltuielile de judecată, potrivit art. 274 cod proc. civ. partea căzută în pretenţii poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată avansate de celelalte părţi, evident cu condiţia dovedirii lor. La dosarul cauzei se regăsesc numai dovezi ale cheltuielilor de judecată efectuate de contestatoare privind avans şi diferenţă onorariu expertiză, taxă timbru şi timbru judiciar mobil (cu privire la care, în calitate de parte căzută în pretenţii nu poate solicita rambursarea), dar nu şi dovezi ale cheltuielilor făcute de celelalte părţi.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite excepţia tardivităţii acţiunii formulate de contestatoarea …….– prin Sucursala ……….., jud. Bihor, cod ………., înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr. J ……. având ca obiect contestaţie la executare, cu privire executarea silită propriu-zisă pornită în dosarul execuţional ………. şi cu privire la toate actele de executare cu privire la care comunicarea s-a efectuat cu mai mult de 15 zile anterior sesizării instanţei.

Respinge ca neîntemeiate cererea având ca obiect contestaţie împotriva procesului verbal de adjudecare din data de …. şi a actelor de executare subsecvente întocmite în dosarul execuţional ….. formulată de contestatoarea BANCA ………. şi cererea de intervenţie în interesul contestatoarei formulată de intervenientul ……. cu domiciliul în Oradea, str. ……, jud. Bihor, ambele în contradictoriu cu intimaţii SEJ …… cu sediul în Oradea, str. ……….. judeţul Bihor, …….cu domiciliul în Oradea, B-dul …………..cu sediul social în ………, judeţ Bihor, înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. ……. şi având cod fiscal ………., Primăria Municipiului ……….judeţ Bihor.

Admite cererea formulată de intervenientul în nume propriu T………., cu domiciliul în Oradea, …………, judeţ Bihor şi domiciliu procesual ales în Oradea, str. …… jud. Bihor, la Cabinet …….

Fără cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Cu drept de a declara recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică la ……. 2013.

Preşedinte Grefier

………..

Domenii speta

Spete similare