Partaj judiciar

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamant S T şi pe pârât F E, pârât M I, pârât H E, pârât F E, pârât STATULUI ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE, având ca obiect partaj judiciar.

La apelul nominal făcut, nu se prezintă părţile.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:

Constată că, fondul cauzei s-a dezbătut la data de …, mersul dezbaterilor şi concluziile părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă întocmită cu respectiva ocazie, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre şi prin care s-a amânat pronunţarea pentru astăzi, pentru a da posibilitate părţilor să depună la dosar concluzii scrise.

J U D E C Ă T O R I A

D E L I B E R Â ND:

Constată că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei … la data de …, sub dosar nr. …, legal timbrată cu 19 lei taxă de timbru şi 0,3 lei timbru judiciar, reclamantul S T a solicitat în contradictoriu cu pârâţii F E şi M I, sistarea stării de indiviziune asupra terenului reprezentând în natură curte comună aferentă imobilului situat în …, înscris în CF colectiv …, nr topo …, formarea de noi loturi în natură, ţinând cont de suprafaţa ce revine fiecărui apartament, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat că părţile sunt coproprietare asupra curţii comune, în suprafaţă totală de 451 mp şi din cauză că nu se poate înţelege cu vecinii, solicită partajarea, pentru a încheia orice neînţelegeri viitoare cu privire la folosinţa curţii, respectiv proprietate.

În drept, au fost invocate prevederile art. 728 C.civ.

În temeiul art. 112 C.pr.civ., au fost ataşate cererii în fotocopie, următoarele înscrisuri pe care reclamantul  şi-a întemeiat cererea: coala …, schiţă defalcare.

La termenul de judecată din …2009, pârâta M I  a arătat că nu se opune în principiu admiterii acţiunii, dacă sistarea stării de indiviziune este posibilă.

Pârâta F E a formulat întâmpinare şi cerere reconvenţională, legal timbrată cu 19 lei taxă de timbru şi 0,3 lei timbru judiciar, arătând că nu se opune în principiu la sistarea indiviziunii şi formarea unor loturi ţinând cont de suprafaţa ce-i revine fiecărui apartament şi menţinerea unei coproprietăţi forţate pentru poartă şi părţile comune a curţii interioare.

Pe calea acţiunii reconvenţionale, solicită sistarea stării de indiviziune asupra imobilului situat în …, înscris în CF colectiv …, nr topo …, reprezentând curte comună în suprafaţă de 836 mp, formarea unui nou lot pentru pârâta-reclamanta reconvenţională, ţinând cont de suprafaţa care îi revine, cu menţinerea unei coproprietăţi forţate pentru poartă şi părţile comune, cu intabularea în CF a dreptului de proprietate asupra lotului nou format în favoarea sa.

În motivarea în fapt, pârâta-reclamantă reconvenţional a arătat că  este proprietara apartamentului nr 1 din imobilul situat în …. La data cumpărării imobilului i-a fost atribuită cota de 421/836 mp teren, această notă fiind menţionată pe contractul de vânzare-cumpărare. De la acea dată şi până în prezent plăteşte impozitul pentru 421 mp (131 mp suprafaţă construită la sol şi 290 mp teren liber). Nu are cunoştinţă ce teren a fost atibuit celorlalte apartamente, urmând ca expertul să calculeze cota de teren aferentă şi să individualizeze lotul fiecărui coproprietar. Prin sentinţa penală nr … s-a dispus confiscarea, declararea ca falsă şi anularea unei schiţe de defalcare, astfel că numai defalcarea a fost anulată, dar dispozitivul hotărârii nu prinde nicio menţiune referitoare la corectarea cotei de teren, astfel că în prezent îi revine 421 mp, 131 mp ocupat de construcţie şi 290 mp din curte. Având în vedere că poarta, gangul şi un culoar central de acces pietonal/auto sunt indispensabile tuturor coproprietarilor, acestea trebuie să rămână în indiviziune forţată. Precizează că imobilul are 3 apartamente şi nu 4, construcţiile efectuate ilegal care în prezent constituie faptic ap. 4 nu sunt evidenţiate ca apartament sau locuinţă, nu există autorizaţie de construire şi nu se plăteşte impozit. Apare în dispoziţia de restituire din 2006, prin care se notează în CF cotele de teren aferente apartamentelor nr 2(182/836), 3 (141/836) şi 4 (252/836), însă astfel pârâtei i-ar rămâne 261 mp, ceea ce nu respectă cota sa de 291 mp din curte.

În drept au fost invocate prevederile art 115 şi urm., art 119 şi urm., art 728 Cod civil.

În conformitate cu prevederile art 116 Cod proc civ, în probaţiune au fost anexate înscrisuri.

La data de ….2010, reclamantul a formulat precizare de acţiune, prin care a chemat în judecată, în calitate de pârât şi pe numitul H E.

La termenul de judecată din ...2011, s-a arătat că numele corect al acestui pârât este H E

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că şi acest pârât este coproprietar asupra terenului a cărui sistare de indiviziune o solicită.

La data de ...2012, reclamantul a formulat o nouă precizare de acţiune prin care a solicitat introducerea în cauză, în calitate de pârât, a STATULUI ROMÂN în ceea ce priveşte suprafaţa de teren aferent apartamentului nr 1 din imobilul situat în …, deoarece din probele din dosar nu rezultă că pârâta F E deţine în proprietate şi suprafaţa de teren aferentă apartamentului indicat.

La termenul de judecată din ...2012, reclamantul a solicitat citarea STATULUI ROMÂN prin Ministerul Finanţelor Publice.

În prezenta cauză a fost administrată proba cu înscrisuri, proba cu expertiză tehnică specialitatea topografie şi proba cu cercetarea la faţa locului.

Din actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele:

În fapt, astfel cum rezultă din copia colii CF nr. ..., asupra imobilului identificat cu nr.topo. ..., sunt coproprietare următoarele părţi:

- reclamantul este proprietarul apartamentului nr 2 şi cotei de 182/836 mp teren (B18), transcris în CF ..., imobil dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. ... de BNP ...;

- pârâta-reclamantă reconvenţional F E este proprietara apartamentului nr 1 (B14), imobil dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare nr ...

- pârâţii H E şi M I sunt coproprietarii apartamentelor nr 3 şi cotei de teren de 141/836 mp aferentă acestui apartament şi ai apartamentului nr 4 şi cotei de 252/836 mp aferentă acestui apartament (B 15, 16), imobile restituite în natură prin Dispoziţia Primarului Municipiului ... nr ...;

- asupra diferenţei de teren este proprietar Statul român (B10).

Instanţa constată că pârâta-reclamantă reconvenţional F E nu este proprietara niciunei cote din terenul identificat cu nr top ..., în natură curte în suprafaţă de 836 mp, aferentă imobilului din ..., pentru următoarele considerente:

Pârâta-reclamantă reconvenţional F. E. a cumpărat apartamentul nr 1, prin contractul de vânzare-cumpărare nr ..., în baza legii nr 112/1995.

În contractul menţionat se arată că se vinde apartamentul nr 1 şi următoarele dependinţe şi anexe: antreu, bucătărie, coridor, cămară alimente, pivniţă 16 mp şi pătul 10 mp.

Legea nr 112/1995 prevede expres, la art 9, că chiriaşii (cum era şi pârâta-reclamantă reconvenţional) puteau opta pentru cumpărarea apartamentelor ce făceau obiectul acestei legi.

Prin apartament, în sensul art 3 din lege, se înţelege locuinta compusa din una sau mai multe camere, cu dependintele, garajele şi anexele gospodăreşti aferente, inclusiv camere de serviciu, poduri, pivnite, magazii şi altele asemenea, indiferent dacă sînt situate la acelaşi nivel sau la niveluri diferite şi care, la data trecerii în proprietatea statului, constituia o singura unitate locativă de sine stătătoare, asa cum a fost determinata prin  construcţie.

Deci conform legii nr 112/1995, chiriaşii puteau cumpăra doar construcţia (apartamentul şi anexele) nu şi terenul aferent acestora.

Art 21 din lege a dat doar foştilor proprietari posibilitatea ca, o data cu restituirea în natura şi dobândirea dreptului de proprietate asupra apartamentelor, să dobândească şi dreptul de proprietate asupra terenurilor aferente, asa cum au fost determinate la data trecerii în proprietatea statului.

Chiriaşii care au cumpărat apartamentele nu deveneau şi proprietari asupra terenului aferent, având doar posibilitatea de a solicita emiterea unui Ordin al Prefectului în acest sens, în conformitate cu prevederile legii nr 18/1991, pentru atribuirea în proprietate a terenului aferent construţiei.

Pârâta-reclamantă reconvenţional F E nu a procedat în acest sens, dovadă fiind adresa Instituţiei Prefectului Judeţului … nr ….

Administraţia Imobiliară … a comunicat instanţei, cu adresa nr ../.2011, că pârâta este proprietara apartamentului nr 1, iar terenul este proprietatea STATULUI ROMÂN.

Şi în cartea funciară pârâta este înscrisă ca proprietar al apartamentului nr 1, fără nicio cotă de teren aferentă.

Nu are relevanţă faptul că aceasta plăteşte impozit pentru o suprafaţă de 421 mp teren, pentru că nu are titlu de proprietate pe acest teren, iar impozitarea s-a făcut pe baza unei declaraţii a sa, pe proprie răspundere. Simplu fapt al plăţii impozitului nu creează un drept de proprietate asupra terenului.

De asemenea, nu are nicio relevanţă menţiunea referitoare la cota de teren de pe contractul nr ..., întrucât aceasta nu creează drept de proprietate asupra terenului, conform dispoziţiilor legale mai sus menţionate.

Pentru toate aceste considerente, reţinând că obiectul cererii reconvenţionale era partajarea terenului reprezentând curtea, asupra căruia pârâta-reclamantă reconvenţională F E nu are niciun drept de proprietate, va respinge cererea reconvenţională formulată de aceasta.

Referitor la cererea principală, se reţin următoarele:

Datorită dificultăţilor pe care le generează starea de indiviziune prin prisma respectării principiului unanimităţii la întocmirea oricărui act juridic privind bunul ce constituie obiectul acesteia, precum şi în privinţa folosirii efective, art.728 Cod civil prevede că oricare dintre copărtaşi poate solicita sistarea acesteia.

În vederea formării loturilor pentru sistarea stării de indiviziune asupra imobilului în litigiu, a fost întocmit de către domnul expert …,  un raport de expertiză tehnică judiciară, înregistrat la Biroul de expertize judiciare sub nr. …/.2010, completat urmare cercetării la faţa locului, care a propus mai multe variante de lotizare. Trebuie evidenţiat că, deşi domnul expert propune variante ale unui „partaj de folosinţă”, instanţa urmează a sista starea de indiviziune între părţi, prin atribuirea loturilor în proprietate, întrucât această sistare este posibilă, aspect constatat prin cercetarea la faţa locului.

Indiferent de varianta propusă, domnul expert a arătat şi toate părţile au fost de acord că terenurile marcate pe schiţă cu 7- intrare uscată în suprafaţă de 25 mp, 2- intrare în beci în suprafaţă de 3 mp, 3- drum acces în suprafaţă de 58 mp, trebuie să rămână în indiviziune între părţi, întrucât acestea folosesc tuturor proprietarilor apartamentelor.

Prin urmare, şi instanţa va dispune în acest sens, astfel că lotul în suprafaţă totală de 86 mp format din terenurile marcate pe schiţă cu 7- intrare uscată în suprafaţă de 25 mp, 2- intrare în beci în suprafaţă de 3 mp, 3- drum acces în suprafaţă de 58 mp, va rămâne în indiviziune între părţi, în următoarele cote: reclamantul S T în cotă de 22%,  STATUL ROMÂN în cotă de 31%, M I şi H E în cotă de 47%.

Referitor la variantele de lotizare propuse, reclamantul a arătat că solicită varianta 2/A, STATUL ROMÂN şi H E nu şi-au comunicat opţiunea, iar pârâta M I, prin concluziile scrise, a arătat că acceptă varianta 1/A, deşi pentru aceasta, în ambele variante, lotul propus a-i fi atribuit este identic (marcat cu albastru pe schiţe).

Instanţa va dispune sistarea stării de indiviziune, conform variantei 2/A din raport (anexa 9) pentru următoarele considerente:

În această variantă, reclamantul primeşte lotul de lângă construcţiile sale (apartament şi anexă), necesar pentru buna administrare a acestora, dar şi pentru a avea în proprietate un lot unitar (construcţii+teren).

Faţă de configuraţia curţii, Statul român, ca proprietar al terenului aferent apartamentului nr 1 nu poate primi, în niciuna dintre variante, teren lângă sau în faţa apartamentului (cu excepţia lotului 8- grădiniţia de faţadă, prezent în ambele variante), trebuind deci să primească lot dincolo de culoarul de acces 3, respectiv după apartamentul 3 (partea din magazie folosită de proprietarul apartamentului nr 1, prezentă, de asemenea în ambele variante).

Astfel, pentru pârâtul STATUL ROMÂN, se va forma, ca lot aferent apartamentului nr 1: lotul marcat pe schiţă cu 8- teren (grădină din faţa imobilului) în suprafaţă de 7 mp, loturile marcate pe schiţă cu b- teren (curte şi teren de sub magazie în stânga intrării ) în suprafaţă de 31 mp, respectiv teren- curte în dreapta intrării în suprafaţă de 87 mp, teren de sub casă în suprafaţă de 111 mp.

Pentru pârâţii M I şi H E, ca lot aferent apartamentelor nr 3 şi 4, se vor atribui: lotul marcat pe schiţă cu 9- teren (grădină din faţa imobilului) în suprafaţă de 12 mp, loturile marcate pe schiţă cu c- teren (curte şi teren de sub magazie în stânga intrării) în suprafaţă de 31 mp, respectiv teren aferent apartamentului nr 4- 252 mp, teren de sub apartamentul nr 3- 53 mp.

Va dispune intabularea în evidenţele Cărţii funciare a dreptului de proprietate asupra parcelelor nou formate cu titlu de partaj.

Cu privire la cheltuielile de judecată, reţinând că raportul de expertiză efectuat în cauză profită tuturor părţilor, în baza art 277 Cod proc civ, instanţa va obliga pârâtul STATUL ROMÂN la plata către reclamantul S T a sumei de 502 lei cu titlu de cheltuieli de judecată şi va obliga pârâţii  M I şi H Ela plata către reclamantul S T a sumei de 1624 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul S T, cu domiciliul în loc…, jud. … în contradictoriu cu pârâţii F E, cu domiciliul in loc…, jud..., M I, cu domiciliul in loc. …, jud…, H E, cu domiciliul în …, STATUL ROMÂN prin Ministerul Finanţelor Publice, cu sediul în ….

Respinge cererea reconvenţională formulată de pârâta reclamantă reconvenţional F E în contradictoriu cu pârâţii reconvenţionali S T, M I, H E.

Dispune  sistarea starii de indiviziune  asupra imobilului inscris in CF colectiv…, sub nr.top…, reprezentând în natură curte comună, prin formarea de loturi, conform anexei 9 - varianta 2A din completarea la raportul de expertiză, astfel:

- pentru reclamantul S T, ca lot aferent apartamentului nr 2: lotul marcat pe schiţă cu 1- teren (trotuar şi teren de sub magazie) în suprafaţă de 17 mp, lotul marcat pe schiţă cu a- teren în suprafaţă de 74 mp, teren de sub casă în suprafaţă de 72 mp;

- pentru pârâtul STATUL ROMÂN, ca lot aferent apartamentului nr 1: lotul marcat pe schiţă cu 8- teren (grădină din faţa imobilului) în suprafaţă de 7 mp, loturile marcate pe schiţă cu b- teren (curte şi teren de sub magazie în stânga intrării ) în suprafaţă de 31 mp, respectiv teren- curte în dreapta intrării în suprafaţă de 87 mp, teren de sub casă în suprafaţă de 111 mp,

- pentru pârâţii M I şi H E – ca lot aferent apartamentelor nr 3 şi 4- lotul marcat pe schiţă cu 9- teren (grădină din faţa imobilului) în suprafaţă de 12 mp, loturile marcate pe schiţă cu c- teren (curte şi teren de sub magazie în stânga intrării) în suprafaţă de 31 mp, respectiv teren aferent apartamentului nr 4- 252 mp, teren de sub apartamentul nr 3- 53 mp.

Lotul în suprafaţă totală de 86 mp format din terenurile marcate pe schiţă cu 7- intrare uscată în suprafaţă de 25 mp, 2- intrare în beci în suprafaţă de 3 mp, 3- drum acces în suprafaţă de 58 mp, rămâne în indiviziune între părţi, în următoarele cote: reclamantul S T în cotă de 22%,  STATUL ROMÂN în cotă de 31%, M I şi H E în cotă de 47%.

Dispune intabularea în cartea funciara a drepturilor de proprietate dobândite de părţi cu titlu sistare indiviziune.

Raportul de expertiza topografică  întocmit de expert …,  înregistrat la Biroul de expertize judiciare de pe lângă Tribunalul … sub nr.  …, cu completarea depusă la data de …/.2012, anexa nr 9, varianta 2/A face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Obligă pârâtul STATUL ROMÂN la plata către reclamantul S T a sumei de 502 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Obligă pârâţii  M I şi H E la plata către reclamantul S T a sumei de 1624 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, ….

Preşedinte, Grefier,

Domenii speta

Spete similare