Legea nr. 217/2003

Sentinţă civilă 13 din 27.05.2013


Legea nr.  217/2003

Dosar nr. ……….

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA …

SECŢIA CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ Nr. …

Camera de consiliu …

Completul compus din:

PREŞEDINTE …

Grefier ….

Pe rol judecarea cauzei Minori şi familie privind pe reclamant ….şi pe pârât …., având ca obiect Legea nr.  217/2003

Pe rol judecarea cauzei Minori şi familie privind pe reclamant …. şi pe pârât .., având ca obiect ordonanţă preşedinţială lg 217/2003.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică se prezintă reclamanta asistată de av.  .. şi pârâtul asistat de  av. . în subsituirea av. ...

Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea este reprezentat de procuror ….

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier.

Se procedează la audierea martorului încuviinţat, sub prestare de jurământ, declaraţia acestuia fiind consemnată şi ataşată separat la dosarul cauzei, după ce acesta în prealabil a citit şi semnat, precum şi la luarea interogatoriului reclamantei.

Reclamanta îşi completează răspunsurile la interogator învederând că „pârâtul se îngrijea foarte puţin timp de minor, că în majoritatea timpului acesta lucra la domiciliu. Din aprilie 2012 părţile făceau doar baie copilului împreună, pârâtul lucrând de dimineaţa până seara”.

Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanţa apreciază cauza în stare de judecată şi în temeiul dispoziţiilor art. 150 C.pr.civ., socotindu-se lămurită, declară dezbaterile închise, rămânând în pronunţare asupra fondului cauzei.

Reclamanta, prin avocat, solicită admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată.

Pârâtul, prin avocat, solicită respingerea acţiunii considerând că nu sunt îndeplinite condiţiile legale pentru luarea măsurilor de restricţie. De asemenea învederează că au rămas fără obiect capetele I şi II ale cererii. Ultimele două capete de cerere din acţiune consideră că ar trebui soluţionate prin acţiunea de divorţ.

Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea solicită respingerea acţiunii. Relevă că între părţi a existat doar un singur incident, starea de pericol al reclamantei raportat la conduita pârâtului trebuind privită în  ansamblu.

INSTANŢA

Constată că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei ……  la .., scutită de plata taxei de timbru, reclamanta . a chemat în judecată pe pârâtul …

S-a solicitat instanţei să emită un ordin de protecţie împotriva pârâtului cu o valabilitate de 6 luni, prin care să dispună evacuarea pârâtului din imobilul situat în Oradea, str. P….; reintegrarea acesteia precum şi a minorului …….în locuinţa indicată, încredinţarea minorului exclusiv  la reclamantă şi stabilirea domiciliului acestuia, de asemenea la mama-reclamantă.

Fără cheltuieli de judecată.

Sunt invocate în drept prevederile art. 26 litera (a), (b), (h), art. 27 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie.

În motivarea cererii sale, reclamanta învederează instanţei că relaţiile dintre părţi s-au deteriorat din cauza pârâtului care consumă băuturi alcoolice frecvent şi în cantităţi mari şi care o jigneşte. Se relevă că acesta cultivă o atitudine de indiferenţă, nepăsare, şi că nu se implică în  creşterea îngrijirea şi educarea minorului .

De asemenea, se evocă un incident produs în luna iunie 2012  arătându-se că pârâtul nu l-a supravegheat pe minor şi că a recurs la exercitarea unor agresiuni fizice asupra reclamantei.

Pârâtul se opune admiterii cererii considerând-o nefondată.

Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, instanţa reţine următoarele:

Părţile s-au căsătorit la …. în loc. ……, jud. Bihor.

Ca urmare a convieţuirii s-a născut minorul …. în data de …...

Potrivit înscrierilor din CF nr. ….., imobilul la care reclamanta face referire îi aparţine acesteia cu titlu de donaţie.

Conform art. 23 aliniat 1 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, persoana a cărei viaţă, integritate psihică sau fizică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei poate solicita instanţei ca, în sensul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecţie, prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, una ori mai multe dintre următoarele măsuri - obligaţii sau interdicţii:

a)evacuarea temporară a agresorului din locuinţa familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;

b)reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor, în locuinţa familiei;

c)limitarea dreptului de folosinţă al agresorului numai asupra unei părţi a locuinţei comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima;

d)obligarea agresorului  la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de copiii acesteia sau alte rude ale acesteia ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate;

e)interdicţia pentru agresor de a se deplasa în anumite localităţi sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic;

f)interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau prin orice alt mod, cu victima;

g)obligarea agresorului de a preda poliţiei armele deţinute;

h)încredinţarea copiilor minori sau stabilirea reşedinţei acestora.

Coroborând probele administrate în cauză, inclusiv declaraţiile martorilor audiaţi, instanţa reţine că motivele menţionate de reclamantă în argumentarea solicitărilor sale nu au fost dovedite.

Astfel, nu s-a probat faptul că pârâtul este o persoană violentă, nepăsătoare faţă de nevoile familiei şi faţă de creşterea minorului.

Martorii,  dar şi reclamanta însăşi nu au susţinut că pârâtul, cu excepţia incidentului din luna iunie, ar fi agresat-o pe soţia sa.

Chiar şi atunci, după cum reclamanta a şi recunoscut la interogator, părţile s-au violentat reciproc, conflictul pornind de la reproşul adresat pârâtului că nu l-a supravegheat pe minor. Oricum, ambilor părinţi le incumbă obligaţia şi dreptul de  a creşte, educa şi îngriji copilul, fapt ce rezultă din prevederile art. 487 N.C.C.

Solicitările reclamantei privind evacuarea pârâtului din imobil şi reintegrarea sa, precum şi a minorului, sunt lipsite de obiect în condiţiile în care pârâtul a părăsit locuinţa, predându-i acesteia cheile.

Aşadar, apartamentul este la dispoziţia reclamantei neexistând vreo încercare de a-i limita sau îngrădi accesul în el.

Alegerea acesteia de a locui cu minorul la părinţii săi îi aparţine.

Considerând că în speţă nu s-a dovedit faptul că pârâtul prin comportamentul său îi pune în pericol viaţa, integritatea fizică sau psihică ori libertatea reclamantei, nefiind incidente prevederile art. 23 din legea specificată mai sus, instanţa, în baza prevederilor art. 27 din acelaşi act normativ, va respinge cererea considerând-o neîntemeiată.

Se va lua act de faptul că nu s-au solicitat  cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge cererea  formulată de reclamanta ……. cu dom. ales  în loc.  …….Bihor, în contradictoriu pârâtul …… dom în loc. ……….

Fără cheltuieli de judecată

Fără cale de atac.

Dată în camera de consiliu ………..

PREŞEDINTE GREFIER

………

..