Revocare donaţie

revocare donaţie

Dosar nr.

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA ………..

SECŢIA CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ Nr.

Şedinţa publică de la

Completul compus din:

PREŞEDINTE

Grefier

Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant ……, reclamant ……. şi pe pârât ………., având ca obiect revocare donaţie.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică nu se prezintă nimeni.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că prin serviciul registratură s-a depus la dosar din partea avocatei pârâtului dovada cheltuielilor de judecată , după care:

Se constată faptul că fondul cauzei a fost dezbătut în şedinţa publică din ……, când părţile au pus concluzii pe fond, concluzii ce au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată , încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa în vederea deliberării şi pentru a da posibilitatea părţilor să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunţarea la data de ……….., dată la care, la cererea de amânare a avocatei pârâtului, a amânat pronunţarea la data de ………,  dată la care s-a pronunţat prezenta hotărâre.

INSTANŢA,

DELIBERÂND:

ISTORICUL CAUZEI

Prin cererea înregistrată la Judecătoria Oradea la ………, precizată la ………, reclamanţii …… au solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâtul ………, să dispună revocarea parţială a actului de donaţie autentificat sub nr. … pentru ingratitudine şi să dispună repunerea părţilor în situaţia anterioară încheierii actului, respectiv să fie obligat pârâtul la plata a ½ din contravaloarea imobilului, respectiv 10.350 lei, restituirea în natură nefiind posibilă din cauza grevării acestuia cu sarcini, iar în subsidiar să constate nulitatea absolută a contractului pentru lipsa consimţământului şi lipsa cauzei. Cu cheltuieli de judecată în caz de opunere.

În motivarea de fapt arată că în anul .. au încheiat contractul de donaţie autentificat sub nr. …… cu pârâtul şi ….., fiica lor şi soţia pârâtului, având ca obiect transmiterea dreptului de proprietate asupra terenului situat în .. ……. proprietatea reclamanţilor. Liberalitatea a fost făcută în considerarea calităţii fiicei lor, în scopul de a o ajuta material să-şi construiască o casă. Contractul a fost trecut şi pe numele pârâtului întrucât, fiind soţul fiicei, nu doreau să le creeze tensiuni în familie. Între reclamant şi pârâţi au existat permanent tensiuni, pârâtul le-a adus injurii grave şi i-a agresat ori de câte ori interveneau în disputele cu fiica lor suferindă, pe care a agresat-o în mod repetat; ca urmare a agresiunilor fizice, reclamantului i s-a eliberat certificat medico-legal la ……... Consimţământul trebuie exprimat cu intenţia de a produce efecte juridice, or, în speţă, manifestarea de voinţă în sensul gratificării pârâtului  s-a realizat sub o constrângere de ordin familial; manifestarea de voinţă s-a făcut cu o rezervă mintală despre care pârâtul  ştia, având în vedere starea tensionată dintre părţi, determinată fiind şi de discordanţa dintre interesele lor de natură juridică  civilă şi interesul salvării aparenţelor morale ale căsniciei fiicei lor. Lipsa intenţiei de a gratifica echivalează cu lipsa  totală a consimţământului şi nu doar a cauzei, sancţiunea fiind nulitatea absolută.

În drept invocă art. 831 Cod civil de la 1864, 1023 Cod civil nou.

În probaţiune depun înscrisuri şi solicită proba testimonială.

Cererea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru de 721 lei şi cu timbru judiciar de 0,3 lei.

Prin întâmpinarea depusă la …… prin serviciul registratură al instanţei .. pârâtul  a invocat excepţia inadmisibilităţii acţiunii întrucât este întemeiată pe dispoziţiile noului Cod civil, or, în speţă este aplicabil Codul civil de la 1864; a invocat lipsa calităţii procesuale active a reclamantei ……… întrucât din motivele cererii rezultă că doar împotriva reclamantului au fost exercitate actele de violenţă, iar acţiunea în revocare pentru ingratitudine este una personală.

Pe fond a solicitat respingerea cererii ca nefondată. În motivare arată că relaţia cu socrii săi a fost de la început afectată de faptul că el era ortodox, iar ei – baptişti, fiind nemulţumiţi că nepotul lor a fost botezat ortodox. Soţia sa suferă de o boală gravă, iar reclamanţii s-au considerat îndreptăţiţi să intervină în căsnicia lor, fiind prezenţi zilnic în casa lor şi intrând fără a cere permisiunea. Cu privire la incidentul din ……….. arată că  reclamanţii au intrat în casă fără să bată la uşă, iar la reproşul pârâtului reclamantul a arătat că vine în propria sa casă şi, provocat şi de reclamantă, l-a ameninţat că-l dă afară; a izbit cu pumnul în frigider, apoi a încercat să-l ia pe pârât de gulerul pijamalei, dar a alunecat, reuşind să-i agaţe urechea. Consideră pârâtul că incidentul a  fost provocat de reclamanţi şi nu poate constitui o cauză de revocare a donaţiei, fiind rezultatul exclusiv al manevrelor acestora.  Donaţia nu poate fi nulă absolut pentru lipsa cauzei, întrucât din contractul de donaţie rezultă clar intenţia de a gratifica, iar prin faptul că reclamanţii i-au donat terenul pentru a nu crea tensiuni în familie reiese existenţa unui consimţământ valabil. Neînţelegerile şi divorţul dintre donatari precum şi faptele personale ale donatorilor care au generat discuţiile nu reprezintă cauze de revocare.

În cauză au fost administrate proba cu înscrisuri, interogatoriul părţilor şi proba testimonială.

Excepţiile inadmisibilităţii şi a lipsei calităţii procesuale active a reclamantei …………, invocate de pârât, au fost respinse  de instanţă în şedinţa publică din ….

ANALIZA INSTANŢEI

Situaţia de fapt reţinută

Prin contractul de donaţie imobiliară autentificat sub nr. … de BNP .… reclamanţii au donat pârâtului şi soţiei sale, …….., dreptul de proprietate asupra imobilului situat în ……….  ce constă în teren intravilan în pusta …, în suprafaţă de 180 mp, înscris în CF …….., nr. cadastral ……..  Din înscrierile în CF reiese că pe terenul primit cu titlu de donaţie soţii .. şi-au ridicat o casă şi că întregul imobil este ipotecat în favoarea …. pentru garantarea unui împrumut.

Fiica reclamanţilor, …… suferă de tetrapareză spastică HTA (certificat medico – legal – .), care se manifestă, conform declaraţiilor martorilor, prin stări de dezechilibru, necesitând ajutor în acele situaţii.

Din interogatoriul reclamanţilor luat în şedinţa publică din .. …, instanţa reţine următoarele: au donat terenul în cauză, care se afla lângă casa lor, pentru a avea posibilitatea să-şi ajute fiica bolnavă; iniţial au intenţionat să doneze doar fiicei, dar pârâtul a fost nemulţumit şi, pentru a nu crea tensiuni, au donat ambilor soţi; aveau cheie de la imobilul soţilor .., putând intra oricând ar fi fost nevoie, la fel cum şi pârâtul avea acces în casa reclamanţilor cu propria cheie.

În primăvara anului …, aflându-se în maşina sa, pe fondul unor certuri, pârâtul a adresat cuvinte jignitoare reclamantei şi, pentru că aceasta l-a scuipat, a dat-o jos din maşină (interogatoriul pârâtului …, interogatoriul reclamantei – …declaraţia martorei …)

Pe ……… reclamanta relatează în interogatoriu că a fost chemată de pârât pentru a o ajuta pe fiica sa, care căzuse, supărată fiind din cauza unei certe casnice; din cauză că a pus mâna mai brusc pe aceasta pentru a o ridica, pârâtul s-a enervat crezând că reclamanta i-a lovit soţia, luând-o de umeri şi lovind-o. Pârâtul a confirmat incidentul în interogatoriul luat în şedinţa publică din …), a recunoscut faptul că a împins-o pe reclamantă, dar nu şi actele de violenţă.

Martora ……… a declarat că după acest eveniment pârâtul a schimbat yala de la uşa imobilului său …

Cu privire la incidentul din …, reclamanţii arată în interogatoriu că au fost sunaţi de fiica lor, plângând, întrucât este jignită de pârât. Reclamantul a intrat în casa soţilor ……. fiind uşa deschisă. Pârâtul i-a cerut pe un ton violent să plece din casă, dar pentru că reclamantul a refuzat, l-a împins; reclamantul s-a dezechilibrat şi, pentru a nu cădea, s-a agăţat de cămaşa pârâtului, care s-a rupt.  În urma incidentului reclamantul a avut vânătăi în zona capului, reclamanta s-a plâns de dureri de cap (declaraţia martorei …….), iar pârâtul a avut o rană la ureche (declaraţia martorei …….).

Din relatările celor patru martori audiaţi în cauză instanţa reţine că relaţiile dintre soţii … şi dintre reclamanţi şi pârât au fost bune, tinerii fiind ajutaţi de părinţi. Martora ….. a arătat că pârâtul a fost un soţ bun: îşi susţinea soţia la locul de muncă,  organiza excursii şi concedii pentru a i oferi o viaţă normală, o ducea la doctor şi se interesa de diverse tratamente pentru ameliorarea sănătăţii sale. Aceeaşi martoră a arătat că pârâtul era nemulţumit de faptul că reclamanţii interveneau mai mult decât era necesar în relaţia sa matrimonială …

Prin sentinţa civilă nr. 673/18.01.2012 a Judecătoriei Oradea a fost desfăcută căsătoria dintre soţii …. prin acord.

Soluţia instanţei

Contractul de donaţie dedus judecăţii a fost încheiat în anul 2007, astfel că, în temeiul art. 3 din Legea 71/2011, în speţă sunt aplicabile dispoziţiile Codului civil de la 1864.

Conform art. 831 pct. 2 Cod civil de la 1864, donaţia se revocă dacă donatarul este culpabil  de delicte, cruzimi sau injurii grave.

În lipsa unor criterii stabilite de legiuitor, gravitatea injuriilor şi a delictelor se apreciază de instanţă în funcţie de împrejurări şi de calitatea părţilor.

Relaţiile dintre reclamanţi, în calitate de socri şi pârât, în calitate de ginere au fost bune din anul 2007 până în anul 2011, când au început să se deterioreze, apărând certuri ce au culminat cu incidentele expuse mai sus.

Pârâtul a adus injurii şi a exercitat acte de violenţă asupra reclamanţilor, dar acestea s-au produs în contextul unor certuri conjugale, pârâtul fiind oarecum provocat: cuvintele jignitoare ale pârâtului din primăvara anului 2011 au fost adresate reclamantei în timpul unor certuri în care cel mai probabil şi reclamanta a avut un limbaj nepotrivit, din moment ce în final l-a scuipat pe pârât; comportamentul violent al pârâtului din 27.09.2011 a fost cauzat de impresia că reclamanta i-a lovit soţia; reclamantul a intrat în casa pârâtului în seara zilei de 04.10.2011 fără a avea permisiunea acestuia, în situaţia în care şi-a manifestat refuzul de a-i mai permite accesul neîngrădit prin schimbarea yalei la uşă.

Deteriorarea relaţiilor dintre socri şi ginere au fost cauzate de intervenţia reclamanţilor – justificată din punctul lor de vedere, dat fiind starea specială de sănătate a fiicei - în neînţelegerile conjugale dintre pârât şi soţia sa. Faptele pârâtului din anul 2011 nu sunt o consecinţă a ingratitudinii sale faţă de donatori, ci o reacţie, într-adevăr nedorită, la ingerinţa acestora, pe fondul unei stări sufleteşti deja tulburi.

Pentru motivele de mai sus, instanţa va respinge ca neîntemeiate capetele de cerere privind revocarea donaţiei pentru ingratitudine şi repunerea părţilor în situaţia anterioară.

Cauza actului juridic este formată din două elemente: scopul imediat şi cel mediat.

Scopul imediat este un element abstract şi invariabil întrucât este comun pentru toate actele juridice din aceeaşi categorie. La donaţie scopul imediat constă în intenţia de a gratifica. Acesta a existat la încheierea contractului de donaţie nr. ………, reclamanţii exprimând acordul de voinţă în acest sens în faţa notarului. De asemenea, reclamanta a arătat în interogatoriul său că s-a gândit mai mult timp înainte să doneze pârâtului, ceea ce dovedeşte intenţia sa de a gratifica.

Scopul mediat este motivul determinant pentru care s-a încheiat contractul de donaţie şi este un element variabil, diferit de la donator la donator. Acest element a fost avut în vedere de reclamanţi când au arătat că au donat pârâtului nu pentru a-l gratifica, ci pentru a evita crearea unor tensiuni în familia fiicei lor. Sancţiunea pentru cauza falsă este, prin interpretarea dispoziţiilor art. 948 pct. 4 cod civil de la 1864, nulitatea relativă, nu cea absolută. Termenul de prescripţie pentru nulitatea relativă este de 3 ani, care s-a împlinit având în vedere că reclamanţii au cunoscut eroarea la momentul încheierii contractului în anul 2007.

Semnând un act în faţa notarului, fiind de acord ca acesta să fie înscris în cartea funciară şi ca pârâtul să construiască o casă pe terenul donat, nu se poate reţine existenţa unei rezerve mintale cu privire la intenţia de a gratifica. Chiar dacă s-ar reţine lipsa intenţiei reclamanţilor ca actul juridice să producă efecte în ce-l priveşte pe pârât, sancţiunea este aceeaşi, nulitatea relativă, nu nulitatea absolută, termenul de prescripţie la acţiune fiind împlinit.

Pentru motivele de mai sus, constatarea nulităţii absolute a contractului de donaţie pentru lipsa cauzei şi a consimţământului va fi respinsă ca neîntemeiată.

În temeiul art. 274 Cod proc. Civ., reclamanţii vor fi obligaţi să achite pârâtului cheltuieli de judecată de 2.000 lei, reprezentând onorariu avocat achitat cu chitanţa …………..

Văzând valoarea de sub 100.000 lei a obiectului cererii de chemare în judecată, conform art. 1 pct.1 ind. 1 alin.1 Cod de procedură civilă, instanţa constată că prezenta hotărâre este supusă recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

Respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată precizată formulată de reclamanţii ………., domiciliaţi în Oradea, str. ………… în contradictoriu cu pârâtul …………., domiciliat în Oradea, str. …

Obligă reclamanţii să achite pârâtului cheltuieli de judecată de 2.000 lei.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, ……

PREŞEDINTE GREFIER

.

red. jud. 

Domenii speta

Spete similare