Fapta inculpatului care, în calitate de administrator al unei societăţi comerciale, în derularea unor operaţiuni comerciale având calitatea de furnizor în raport cu trei societăţi comerciale în perioada octombrie 2003-ianuarie 2007 a omis în totalitate evidenţierea în actele contabile a operaţiunilor comerciale facturate, în scopul sustragerii de plata obligaţiilor fiscale datorate bugetului de stat, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev de art. 9 alin. (1) lit. d din Legea 241/2005 în formă continuată. Prin urmare, au fost admise apelurile formulate de parchet si de către inculpaţi, a fost desfiinţată hotărârea primei instanţe şi s-a dispus schimbarea încadrării juridice date faptei, în sensul reţinerii incidenţei articolului art. 41(2) Cod Penal (1969), cu consecinţa majorării pedepsei principale la 3 ani închisoare şi a aplicării pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi.
Tribunalul Brașov
Infractiunea de evaziune fiscala – art. 9 lit. a din L 241/2005. achitare, fapta nu este prevazuta de legea penala.
Curtea de Apel Oradea
Pedeapsa aspra prin cuantum si executare. Art.13 teza II din Legea nr.87/1994 cu aplicarea art.13 din Codul penal.Pedeapsa complementara. Omisiune.
Tribunalul Vaslui
Încadrare juridică. Evaziune fiscală. Lege mai favorabilă.
Curtea de Apel Craiova
Evaziune fiscala. Art 10 alin 1 si alin 1/1 din legea 241/2005 modificata
Tribunalul Iași
Infracţiunea de evaziune fiscală prev. de art. 9 din legea 241/2005 – competenţa de judecată; dispoziţii tranzitorii după intrarea în vigoare a legii 202/2010