Infracţiunea de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin.1 lit.b din Legea nr. 241/2005. Prejudiciu recuperat. Aplicarea dispoziţiilor art. 3201 alin. 7 ...

Infracţiunea de evaziune fiscală,

prevăzută de art. 9 alin.1 lit.b

din Legea nr. 241/2005.

Prejudiciu recuperat.

Aplicarea dispoziţiilor art. 3201 alin. 7

Cod procedură penală.

Conform art.10 alin.1 din Legea nr.241/2005,

dacă prejudiciul cauzat şi recuperat, în urma

comiterii unei infracţiunea de evaziune fiscală

este de până la 50.000 euro, în echivalentul

monedei naţionale, se alică o sancţiune

administrativă, care se înregistrează

în cazierul judiciar.

Sentinţa penală nr.67/P

 Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra Neamţ, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului, pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005, constând în faptul că, în perioada februarie – octombrie 2008, în calitate  de administrator al  Borleşti judeţul Neamţ, nu a evidenţiat în actele contabile ale societăţii operaţiunile comerciale efectuate şi veniturile realizate în cursul anului, cauzând bugetului consolidat al statului un prejudiciu în cuantum de 4624,27 lei.

La termenul de judecată, din data de 23.06.2011, când inculpatul  s-a prezentat în instanţă şi înainte de a se începe cercetarea judecătorească, i-au fost puse în vedere dispoziţiile art. 3201 Cod procedură penală, potrivit cărora are dreptul de a beneficia la o procedură simplificată de judecată, cu condiţia de a recunoaşte în totalitate faptele reţinute în sarcina sa şi de a-şi însuşi probele administrate în cursul urmăririi penale.

In prezenţa apărătorului ales, inculpatul a declarat în mod expres că recunoaşte săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală şi că înţelege să fie judecat în conformitate cu dispoziţiile art. 3201 Cod procedură penală,  pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, pe care şi le însuşeşte în integralitatea lor. De asemenea, a arătat că a achitat integral prejudiciul cauzat părţii civile DGFP Neamţ, fiind depusă la dosar chitanţa de plată a sumei de 4.624 lei.

Tribunalul apreciază că inculpatul poate fi judecat în procedura simplificată, fără a mai fi administrate probe în faza de cercetare judecătorească, datorită normelor procedurale instituite prin Legea nr. 202/2010 privind mica reformă a justiţiei, care transpun şi respectă normele de drept ale Convenţiei europene referitoare la condiţiile şi durata judecăţii.

Unul din principiile care stau la baza procedurii de judecată a cauzelor penale, astfel cum este statuat  prin  art. 6 paragraf  1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, îl constituie „dreptul la judecarea în mod  echitabil…şi într-un termen rezonabil”. Prin art. 3 lit. d din Convenţia europeană, referitor la drepturile persoanelor acuzate, se prevede că acestea pot „să întrebe sau să solicite audierea martorilor acuzării şi să obţină citarea şi audierea martorilor apărării în aceleaşi condiţii ca şi martorii acuzării”. In atare situaţie, în prezenţa declaraţiei de recunoaştere a vinovăţiei, de însuşire a probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a solicitării de a fi judecat doar pe baza acestora, fără administrare de probatorii de către instanţă, inculpatul nu va putea reclama ulterior vătămarea drepturilor sale la un proces echitabil sau încălcarea dreptului la apărare(cauza Brandstetter contra Austriei – hotărârea CEDO din 28 august 1991).

In exercitarea rolului său activ, tribunalul nu a constatat ca vreuna din probele administrate în cursul urmăririi penale şi anume: procesul-verbal de sesizare din oficiu, procesul verbal de percheziţie imobiliară, procesul verbal de ridicare înscrisuri şi anexe, raportul de inspecţie fiscală nr. 1717 din 31.03.2009 întocmit de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Neamţ, declaraţiile inculpatului şi procesul verbal de prezentare a materialului de urmărire penală (filele 6 – 50 dosar urmărire penală), să prezinte neregularităţi care să determine nulitatea acestora.

Analizând întregul material probator administrat în cursul urmăririi penale, în baza art. 3201 Cod procedură penală, tribunalul reţine următoarea situaţie de fapt:

Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra Neamţ, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului, pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005, constând în faptul că, în perioada februarie – octombrie 2008, în calitate  de administrator al SC  SRL Borleşti judeţul Neamţ, nu a evidenţiat în actele contabile ale societăţii operaţiunile comerciale efectuate şi veniturile realizate în cursul anului, cauzând bugetului consolidat al statului un prejudiciu în cuantum de 4624,27 lei.

Prin actul de sesizare a instanţei, s-a reţinut că, la data de 12.01.2009 lucrătorii de poliţie din cadrul I.P.J. Neamţ, s-au sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005, de către inculpatul, administrator al SC  SRL. Borleşti judeţul Neamţ, reţinându-se că, s-a sustras de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale prin omisiunea înregistrării în actele contabile ale societăţii a operaţiunilor comerciale şi a veniturilor realizate de societate în perioada februarie - octombrie 2008, sesizarea având la bază aspectele constatate la data de 11.11.2008 cu ocazia efectuării unei percheziţii domiciliare la locuinţa numitului din localitatea Hanul Ancuţei, comuna Tupilaţi judeţul Neamţ.

Aşa cum rezultă din procesul verbal de percheziţie domiciliară la locuinţa numitului, au fost identificate mai multe documente de evidenţă contabilă, printre care şi documente emise de SC  SRL Borleşti, în perioada februarie - octombrie 2008.

În cauză, s-a solicitat efectuarea unei inspecţii fiscale, având ca obiectiv verificarea legalităţii înregistrărilor contabile ale SC SRL Borleşti, respectiv dacă operaţiunile comerciale efectuate şi veniturile realizate şi evidenţiate în documentele identificate cu ocazia percheziţiei, au fost sau nu înregistrate în contabilitatea societăţii, iar în cazul neînregistrării, organele fiscale urmând a determina sumele care au influenţat în mod negativ impozitul pe profit şi TVA-ul datorat bugetului de stat.

Conform raportului de inspecţie fiscală nr. 1717/31.03.2009 întocmit de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Neamţ, SC SRL Borleşti, prin neînregistrarea unor operaţiuni comerciale, respectiv a unor venituri, şi-a diminuat obligaţiile fiscale aferente anului 2008 cu suma totală de 4.624,27 lei, reprezentând impozit pe profit şi TVA de plată.  Prin raportul de inspecţie fiscală s-a concluzionat că, au fost efectuate operaţiuni comerciale care nu au fost înregistrate în contabilitatea societăţii, fiind identificate cu ocazia percheziţiei documente emise de societate în cursul anului 2008. Astfel, conform anexei nr. 1 la raportul de inspecţie fiscală, au fost identificate un număr de 6 facturi fiscale de livrare bunuri, emise de SC SRL Borleşti, în valoare totală de 25.950 lei , valoarea T.V.A.-ului de plată aferent acestor operaţiuni fiind de 4.142,63 lei.

Prin neînregistrarea facturilor în cauză, suma de 4.142,63 lei nu a fost determinată ca obligaţie fiscală de societate şi, implicit, nu a fost virată către bugetul de stat. În acelaşi context al neînregistrării operaţiunilor comerciale efectuate, procedându-se la recalcularea rezultatului exerciţiului financiar la sfârşitul anului 2008, s-a determinat profitul impozabil al societăţii pentru anul fiscal verificat, stabilindu-se un impozit pe profit suplimentar în suma de 481,27 lei, acest impozit suplimentar fiind stabilit prin determinarea corectă a profitului impozabil al societăţii care include şi veniturile evidenţiate în facturile neînregistrate.

În cadrul inspecţiei fiscale efectuate au fost determinate şi alte obligaţii fiscale suplimentare ale societăţii, dar care sunt ca urmare a unor acţiuni, ce nu se circumscriu sferei ilicitului penal, astfel încât în cauză s-a reţinut că prejudiciul creat în dauna bugetului consolidat al statului prin săvârşirea infracţiunii, este în cuantum de 4.624,27 lei.

Audiat în cursul urmăririi penale (filele 44 – 49 dosar), inculpatul a adoptat o poziţie procesuală sinceră, recunoscând că respectivele operaţiuni comerciale ale societăţii nu au fost înregistrate conform dispoziţiilor legale. Acesta a justificat omisiunea neînregistrării prin modul defectuos de organizare al activităţii comerciale a societăţii si, implicit, de evidenţiere a acesteia în contabilitate.

Tribunalul, examinând probele administrate, îşi formează convingerea că, prin acţinile de omisiune a înegistrării în evidenţele contabile ale societăţii SC  SRL Borleşti judeţul Neamţ, a tuturor operaţiunilor comerciale efectuate în cursul anului 2008, inculpatul, a cauzat un prejudiciu în dauna bugetului consolidat al statului, în cuantum de 4.624,27 lei, acesta recunoscând în instanţă că, îşi însuşeşte faptele astfel cum au fost descrise în rechizitoriu şi cum au fost probate în cursul urmăririi penale.

Vinovăţia inculpatului, este pe deplin dovedită prin recunoaştere sa făcută atât în cursul urmăririi penale cât şi în instanţă, recunoaştere care se coroborează cu probele ştiinţifice administrate în cursul urmăririi penale şi însuşite de acesta prin declaraţia dată în condiţiile art. 3201 Cod procedură penală.

Fapta săvârşită de inculpat, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005.  La individualizarea sancţiunii ce urmează a se aplica inculpatului, tribunalul va avea în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 Cod penal, respectiv limitele de pedeapsă prevăzute în partea specială, gradul de pericol social al infracţiunii, persoana inculpatului, precum şi împrejurările care ar putea atenua sau agrava răspunderea penală. Infracţiunea reţinută în sarcina inculpatului, aceea de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005, este pedepsită cu închisoarea de la 2 la 8 ani, urmând ca în speţă să opereze efectele aplicării prevederilor art. 3201 alin. 7 Cod procedură penală, cu consecinţa reducerii cu o treime a acestor limite legale, precum şi dispoziţiile favorabile ca urmare a achitării prejudiciului.

Astfel, în favoarea inculpatului urmează a fi reţinute şi prevederile art. 10 alin. 1 din Legea nr. 241/2005, în sensul că, a achitat integral prejudiciul cauzat DGFP Neamţ, prin chitanţa nr. 2602183/22.06.2011 în sumă de 4.624 lei, şi drept consecinţă tribunalul va dispune achitarea în temeiul art. 10 lit. b1 Cod procedură penală raportat la art. 181 Cod penal şi aplicarea sancţiunii amenzii administrative, în cuantumul prevăzut de art. 91 Cod penal.

Cu privire la latura civilă a cauzei, tribunalul va constata că prejudiciul cauzat părţii civile a fost achitat de către inculpat prin chitanţa nr. 2602183/22.06.2011.

Domenii speta

Spete similare