Cont.admin.: Cerere în anularea actului administrativ. Neefectuarea procedurii prealabile instituite la art.7 din Legea nr. 554/2004. Inadmisibilitate

Sentinţă comercială 3177 din 20.12.2010


Prin cererea înregistrată la această instanţă sub nr. 3177 din 07.07.2010 reclamantul P. Ş. C. a chemat în judecată pârâtele D. G. F. P. Buzău, A. F. P. P. şi A.F. M. Bucureşti, solicitând anularea chitanţei seria TS nr. 3B nr. 0457294/09.03.2009 şi obligarea pârâtelor la restituirea sumei de 6.359 lei reprezentând taxă de poluare achitată.

În motivarea cererii, reclamantul arată că a cumpărat de la un cetăţean spaniol autoturismul marca ALFA ROMEO tip 156 în anul 2008. Faţă de reglementările OUG nr. 50/2008, a achitat cu chitanţa menţionată suma de 6.359 lei reprezentând taxă de poluare. Dispoziţiile art. 4 din OUG nr. 50/2008 care stabilesc aplicarea taxei de mediu contravin prevederilor constituţionale precum şi art. 90 din Tratatul de constituire a comunităţii europene,care instituie regula potrivit căreia statele membre sunt obligate să înlăture orice măsură de natură administrativă,fiscală sau vamală de natură a afecta libera circulaţie a bunurilor în cadrul comunităţii. Prin Hotărârea WEIGEL, obiectivul reglementării comunitare este asigurarea liberei circulaţii a mărfurilor între statele comunitare în condiţii normale de concurenţă prin eliminarea oricărei forme de protecţie care decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii faţă de produsele provenind din alte state membre. Rostul reglementării este acela de a interzice discriminarea fiscală între maşinile second- hand importate şi cele similare autohtone, ori în România nu se percepe nici o taxă pentru autoturismele reînmatriculate urmare a schimbării proprietarului. Din anul 2007 România fiind membră UE, în cauza de faţă sunt încălcate principiile priorităţii dreptului comunitar,al aplicării directe a dreptului comunitar şi al nediscriminării. Art.90 paragraful 1 din Tratat este încălcat prin introducerea unei taxe speciale pentru achiziţiile intracomunitare de autoturisme neînmatriculate pe teritoriul naţional,dezavantajându-se importul maşinilor din ţările membre,în raport cu produsele similare autohtone.

A depus, în copie, chitanţa TS nr. 3B nr.0457294/09.03.2009, certificatul de înmatriculare, cartea de identitate a vehiculului.

Pârâta Direcţia Generală a Finanţelor Publice Buzău a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea cererii pentru neefectuarea procedurii prealabile, obligatorie conform art. 7 din Legea nr. 554/2004. Reclamantul s-a adresat direct instanţei de judecată pentru anularea chitanţei,însă cererea sa este şi prematură, deoarece prin decizia de calcul s-a stabilit cuantumul taxei de poluare de 6359 lei iar decizia constituie titlu de creanţă. Împotriva acestui titlu reclamantul trebuia să formuleze contestaţie potrivit art.205 şi următoarele C.proc.fiscală. Arată că potrivit OUG 50/2008, se datorează taxa de mediu pentru autovehiculele din categoriile M(1)-M(3) şi N1-N3 definite în Reglementările privind omologarea de tip şi eliberarea cărţii de identitate a vehiculelor rutiere aprobate prin Ordinul Ministrului lucrărilor publice,transporturilor şi locuinţei nr.211/2003. Autoturismele reclamantului nu fac parte din categoria celor exceptate de la plata taxei de mediu. Obligaţia de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a vehiculului în România, fără deosebire dacă este produs în România sau în afara ţării, sau dacă este nou sau second-hand.

Curtea Europeană de Justiţie a arătat în mod constant că statele membre pot impune asupra autovehiculelor un sistem de taxă al cărei cuantum creşte progresiv conform unui criteriu obiectiv,iar un criteriu obiectiv îl constituie şi capacitatea cilindrică sau clasificarea în funcţie de performanţele de mediu, criterii eminamente obiective care nu lasă loc unei decizii arbitrare sau neconforme jurisprudenţei Curţii.CEJ a stabilit că art.90 par.1 din Tratat este încălcat doar când cuantumul taxei pe poluare este calculat fără luarea în considerare a deprecierii reale a vehiculului şi excede cuantumului taxei reziduale încorporat în valoarea vehiculelor de ocazie similare deja înmatriculate pe teritoriul naţional. O comparaţie cu autoturismele second-hand plasate anterior intrării în vigoare a legii privind taxa de poluare nu este relevată sub aspectul discriminării fiscale, deoarece art. 90 din Tratat nu este menit să împiedice un stat membru de a introduce taxe noi sau să schimbe cota sau  baza de impunere. Astfel, dacă autoturismele deja existente în parcul auto naţional nu sunt supuse noii taxe,nu există o discriminare sub aspectul dreptului european. OUG nr. 50/2008 este compatibilă cu Tratatul deoarece determinarea taxei de poluare se realizează pe baza unor criterii obiective-tipul motorului, capacitatea cilindrică, luându-se în calcul şi deprecierea vehiculului. Potrivit art. 10 din OUG nr.50/2008, pe baza unor elemente precum rulajul mediu anual,starea tehnică şi nivelul de dotare a vehiculului, persoana care doreşte înmatricularea poate contesta suma de plată şi poate dovedi că vehiculul s-a depreciat într-o măsură mai mare decât cea prevăzută în grila Anexei 4 la OUG 50/2008.

A depus, în copie, decizia de calcul nr. 3776/2008 şi a solicitat suspendarea judecăţii până la soluţionarea dosarului nr.C-402/2009 aflat pe rolul CEJ privitor la compatibilitatea reglementărilor naţionale referitoare la taxa de poluare cu dreptul comunitar, înregistrat urmare a solicitării unei hotărâri preliminare de către Tribunalul Sibiu.

Reclamantul a formulat precizare la acţiune prin care arată că nu a contestat pe cale administrativă plata taxei de poluare şi solicită suspendarea judecăţii până când contestaţia pe care o va adresa organului fiscal competent va fi soluţionată.

Privitor la cererea de suspendare a judecăţii formulată de pârâta D.G.F.P.Buzău,instanţa o va respinge întrucât art.244 alin.1 pct.1 nu impune suspendarea obligatorie a judecăţii. Procedura în faţa CEJ nu constituie un drept în accepţiunea art.244 alin.1 pct.1 C.pr.civ., de care să depindă soluţionarea cauzei.

Analizând cererea prin prisma susţinerilor părţilor,instanţa constată că potrivit art.7 din Legea nr. 554/2004, înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ,persoana care se consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim printr-un act administrativ individual,trebuie să solicite autorităţii publice emitente în 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea în tot sau în parte a acestuia. După cum se observă în cauza de faţă, reclamantul nu s-a adresat în prealabil autorităţii pârâte pentru a solicita înmatricularea vehiculelor fără plata taxei de mediu;doar în cazul unui refuz de a răspunde cererii sau în cazul unui răspuns negativ,reclamantul urma să sesizeze instanţa.

În contextul expus, prin sentinţa nr. 1474 din 17.11.2010, instanţa a respins cererea formulată de reclamant.