Comercial : Insolvenţă. Opoziţie formulată la cererea formulată de debitor în sensul deschiderii procedurii simplificate a insolvenţei. Respingerea opoziţiei, nefiind formulată de un creditor în sensul Legii nr. 85/2006

Sentinţă comercială 4969 din 20.12.2010


Prin opoziţia formulată creditoarea S.C. I. C. IFN S.A. arată că în baza contractului nr. 500 005/21.11.2007 a acordat debitoarei S.C. N. G. S.R.L. un împrumut de 6 480 000 euro. De asemenea, debitoarea a garantat creditoarei achitarea integrală a tuturor obligaţiilor de plată rezultate din contractul de credit nr. 500 004/21.11.2007 încheiat între creditoare şi S.C. N. C. S.R.L.,pentru împrumutul în sumă de 10 520 000 euro. Achitarea plăţii integrale a tuturor obligaţiilor de plată rezultând din contractul de credit a fost garantată în următorul fel:

-prin contractul de ipotecă asupra imobilului situat în Şoseaua Pipera-Tunari nr.1/VII oraş Voluntari jud.Ilfov tarlaua 49 parcela A 1004,încheiat la 21.11.2007

-prin contractul de garanţie reală mobiliară asupra părţilor sociale deţinute de debitoarea S.C. N. G. S.R.L. în S.C. N. C. S.R.L., încheiat la 22.11.2007

-prin contractul de garanţie reală mobiliară asupra conturilor curente deschise la creditoare, încheiat la 22.11.2007

-prin contractul de garantare a împrumutului prin emiterea unor bilete la ordin fără protest, din 22.11.2007

-prin contractele de fidejusiune semnate de debitoare, S.C. N. C. S.R.L.,asociaţii celor două societăţi şi soţiile lor,la 22.11.2007

-prin contractul de subordonare din 22.11.2007

-prin contractul de blocare a conturilor în care se face plata chiriilor aferente imobilului ipotecat,din 22.11.2007.

Deşi iniţial debitoarea a achitat ratele de credit constant, din 29.05.2010 a încetat plăţile deşi dispunea de suficiente fonduri. La data de 21.07.2010 debitoarea şi-a schimbat sediul în mun. Buzău, iar după două zile a formulat cerere de deschidere a procedurii insolvenţei. Debitoarea acţionează exclusiv în scopul fraudării intereselor creditoarei. Asociaţii debitoarei sunt L.D. C. şi B. L., deţinând 40% respectiv 60% din capitalul social. Aceştia sunt singurele persoane care au controlat destinele S.C. N. C. S.R.L. şi S.C. N. G. S.R.L.,fiind şi administratori ai celor două societăţi. Începând cu luna iulie 2010 cei doi au iniţiat mai multe acţiuni judiciare prin care urmăresc fraudarea intereselor creditoarei,sustrăgându-se de la restituirea creditului în sumă totală de 17  milioane euro şi a elimina garanţiile legal constituite. Începând cu luna mai 2009 cei doi administratori au sistat plăţile către creditoare,deşi existau suficiente fonduri disponibile,iar la data de 12.07.2010 în mod premeditat au schimbat sediul social al celor două societăţi de la Bucureşti la Buzău fără a informa creditoarea. La 14.07.2010 au solicitat deschiderea procedurii falimentului faţă de cele două societăţi comerciale. Cererile au fost respinse de Tribunalul Buzău,iar recursul celor doi administratori a fost respins la 21.10.2010 de Curtea de Apel Ploieşti, care a apreciat că S.C. N. G. S.R.L. formulase o cerere abuzivă. În cauză operează prezumţia autorităţii de lucru judecat,deoarece prezenta cerere,introdusă la data de 04.11.2010 este similară celei respinse irevocabil de Curtea de Apel Ploieşti prin decizia nr. 1684/21.10.2010, instanţă care a statuat irevocabil că debitoarea nu se află în stare de insolvenţă. Autoritatea de lucru judecat operează ca excepţie procesuală,presupunând tripla identitate de obiect,părţi şi cauză. Ori, între prezenta cauză şi cea soluţionată irevocabil prin decizia Curţii de Apel Ploieşti-dosar nr. 3230/114/2010 -se regăseşte tripla identitate,debitoarea S.C.N. G. S.R.L. a solicitat deschiderea procedurii insolvenţei  întemeindu-se pe situaţia activelor, datoriilor şi capitalurilor la data de 30.06.2010, contul de profit şi pierdere la 31.12.2009 şi 30.06.2010, balanţa sintetică aferentă perioadei 01-30.06.2010. Autoritatea de lucru judecat constituie şi o prezumţie potrivit art. 1200 pct. 2 şi 4 C.civil; este adevărat că un debitor poate solicita a doua oară deschiderea procedurii dacă prima cerere a fost respinsă,dar trebuie aduse argumente şi înscrisuri noi faţă de prima cerere. Astfel, pentru admiterea acestei cereri debitoarea trebuie să demonstreze agravarea situaţiei sale în perioada de după pronunţarea deciziei Curţii de Apel Ploieşti şi până la momentul introducerii cererii ulterioare, mai ales că nici un creditor nu a formulat vreo acţiune împotriva debitoarei. Aspectele noi semnalate în prezenta cauză au fost:

-debitoarea a afirmat că a pierdut calitatea de asociat al S.C. N. C. S.R.L.,dar încheierea de deschidere a procedurii nu s-a bazat pe această situaţie,întrucât nu au fost depuse documente în susţinere. În plus, calitatea de asociat al S.C. N. C. S.R.L. nu ar fi putut conferi debitoarei stabilitate financiară cât timp şi împotriva S.C. N. C. cei doi administratori au solicitat deschiderea procedurii insolvenţei. Pe de o parte, se susţine că S.C. N. C. S.R.L. ar fi în stare de insolvenţă,iar pe de altă parte că debitoarea a pierdut o sursă de venit,cele două situaţii fiind contradictorii. La data rămânerii irevocabile a hotărârii pronunţate în dosarul 3230/114/2010 N. G. nu era asociat al N. C..

-nici balanţa analitică pe perioada 01-30.09.2010 nu este un înscris nou,deoarece hotărârea Curţii de Apel a avut în vedere situaţia financiară a debitoarei la data pronunţării -21.10.2010. Pierderea rezultată din exploatare în anul 2010-1 585 646 lei,este mai mică potrivit balanţei aferente lunii septembrie 2010 faţă de balanţa lunii iunie 2010-1 862 898 lei.

Cererea pe fond este neîntemeiată, debitoarea înregistrând cu rea-credinţă datorii scadente mai mari de 90 de zile în scopul fraudării creditorilor. Debitoarea are fonduri băneşti şi surse de venit suficiente pentru acoperirea creanţelor exigibile. Astfel, debitoarea are un cont la creditoare şi gajat acesteia,cu disponibil de 19 148,48 lei. La 23.06.2010 debitoarea avea un sold de 375 658,28 lei în conturile deschise la U. B.. În perioada februarie-iunie 2010 debitoarea a efectuat plăţi în sumă de 456 296,73 lei. Debitoarea nu a indicat concret nivelul datoriilor restante şi creanţelor de încasat,nu a menţionat debitul pe care îl are faţă de creditoare. Dintre principalii clienţi ai debitoarei, S.C. N. C. S.R.L. şi S.C.L. B. & T. S.R.L. au făcut plăţi debitoarei în intervalul ianuarie-iulie 2010 de 1 150 394,38 lei respectiv 1 032 972,97 lei. Lunar, în conturile debitoarei se pot observa plăţi regulate către stat şi alţi creditori. Pierderea pe anul 2009 nu este relevantă,deoarece se datorează în mare măsură unor elemente de cheltuieli nemonetare care nu presupun ieşirea unor sume de bani din companie,cum ar fi cheltuielile din diferenţe de curs valutar şi cele cu amortizarea imobilizărilor corporale. Din situaţia furnizorilor din Contul 401 la 30.06.2010 rezultă că debitoarea are de încasat creanţe în valoare totală de 1 490 011,31 lei,sumă mai mare decât cea datorată. Din contul 4551 Asociaţi-conturi curente rezultă că debitoarea a rambursat către asociaţi sume de bani în anii 2009 şi 2010,iar în perioada 2009 - mai 2010 asociaţii au încasat dividende potrivit contului 457.

În dovedirea susţinerilor sale a depus, în copie, decizia civilă nr. 1684/21.10.2010 a Curţii de Apel Ploieşti, încheierea din 28.07.2010 a Tribunalului Buzău.

Lichidatorul judiciar a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea opoziţiei. Arată că debitoarea se află în stare de insolvenţă vădită având în vedere ansamblul datoriilor certe,lichide şi exigibile precum şi insuficienţa lichidităţilor menite să le satisfacă. Excepţia autorităţii lucrului judecat trebuie respinsă având în vedere caracterul necontencios al cererii de deschidere a procedurii insolvenţei, ce atrage incidenţa prevederilor art. 337 C. proc. civ., potrivit cărora încheierile pronunţate în materie necontencioasă nu se bucură de autoritatea lucrului judecat. Prima cerere de deschidere a procedurii a fost făcută în urmă cu circa 6 luni,interval în care situaţia economică a debitoarei s-a deteriorat în mod considerabil,după cum rezultă din documentele financiare depuse. Chiar creditoarea învederează faptul că a fost nevoită să purceadă la executarea silită a garanţiilor constituite în favoarea sa, debitoarea fiind în încetare de plăţi datorită lipsei lichidităţilor. Susţinerile creditoarei privitoarele la creanţele de încasat ale debitoarei justifică pe deplin lipsa lichidităţilor şi încetarea de plăţi. Creditoarea face afirmaţii inexacte,deoarece dividendele sunt de plată şi nu au fost încasate de administratorii debitoarei,potrivit balanţei contabile din 30.09.2010. Cu ocazia verificării documentelor contabile lichidatorul a identificat circa 70 creditori ce au fost notificaţi, astfel că faţă de totalul creanţelor,în sumă de 46 656 076,68 lei,starea de insolvenţă este reală şi actuală. Schimbarea sediului debitoarei nu este un indiciu de rea-credinţă deoarece interesele creditoarei sunt valorificate în aceeaşi măsură indiferent de instanţa învestită cu dosarul de insolvenţă.

Debitoarea a formulat note scrise prin care solicită respingerea opoziţiei. Arată că în luna iunie 2010 a înregistrat pierdere în sumă de 1 862 898 lei,iar la 30.09.2010 pierderea era de 1 585 646,40 lei. Invocă excepţia lipsei calităţii procesuale active şi excepţia lipsei interesului creditoarei. Calitatea de persoană îndreptăţită de a formula opoziţie împotriva încheierii de deschidere a procedurii nu o poate avea decât un creditor. În prezent, S.C.I. C. IFN S.A. nu mai are calitatea de creditor al debitoarei. Între presupusa creditoare şi debitoare s-a încheiat  contractul  de împrumut nr. 500 005/21.11.2007, pentru suma totală  de 6 480 000 euro, în condiţiile în care debitoarea deţinea 98% din capitalul social al S.C. N. C. S.R.L. Între presupusa creditoare şi S.C. N. C. S.R.L. s-a încheiat contractul de împrumut nr. 500 004/21.11.2007 pentru suma de 10 000 000 euro. Deci debitul datorat de debitoare împreună cu cel datorat de S.C. N. C. S.R.L. este în total de circa 17 000 000 euro. Achitarea plăţii integrale a debitelor a fost garantată,printre altele,prin contractul de garanţie reală mobiliară asupra părţilor sociale deţinute de debitoare în S.C. N. C. S.R.L. şi prin contractul de ipotecă asupra imobilului situat în Şos.Pipera-Tunari nr.1/VII oraş Voluntari jud.Ilfov. S.C. N. C. S.R.L.,în care debitoarea deţinea 98% din capitalul social, deţinea în patrimoniu un imobil situat în oraşul Voluntari,constituit din teren în suprafaţă de 2 549,98 mp şi construcţie de 12 103 mp construiţi, de o valoare de 24 120 000 euro, evaluarea fiind făcută chiar de I.C. IFN S.A. S.C. N. C. S.R.L. procedase la închirierea mai multor spaţii din imobilul construit către diverse societăţi comerciale,cuantumul chiriilor ridicându-se la circa 1 634 821 euro/an, potrivit Raportului auditoriului financiar independent realizat la cererea presupusei creditoare. Potrivit contractului din 22.11.2007, debitoarea S.C. N. G. S.R.L. a constituit în favoarea creditoarei o garanţie reală mobiliară asupra tuturor celor 980 părţi sociale deţinute de debitoare în S.C. N. C. S.R.L. La data de 06.12.2007, debitoarea a hotărât să autorizeze creditoarea să convoace şi să participe la orice adunare generală a asociaţilor S.C. N. C. S.R.L., să exercite drepturile de vot aferente părţilor sociale şi să exercite orice alte drepturi în legătură cu părţile sociale. În baza acestei hotărâri a adunării asociaţilor,creditoarea a procedat la adoptarea unei hotărâri generale a asociaţilor decizând transmiterea către ea a tuturor părţilor sociale deţinute de debitoare în S.C. N. C. S.R.L.

De asemenea, creditoarea a procedat la semnarea unor contracte de transmitere a părţilor sociale din proprietatea debitoarei în proprietatea ei împreună cu toate drepturile şi obligaţiile aferente. Prin urmare, debitoarea a pierdut calitatea de asociat cu un procent de pierderi şi beneficii de 98% din S.C. N. C. S.RL. Rezultă deci că presupusa creditoare a procedat la executarea contractului de credit nr. 500 005/2007 prin preluarea tuturor părţilor sociale deţinute de debitoare în cadrul S.C. N. C. S.R.L., şi prin urmare şi a terenului şi clădirii deţinute de aceasta,aşa încât nu mai poate deţine calitatea de creditor al debitoarei. Excepţia autorităţii de lucru judecat nu poate fi primită, deoarece o societate comercială poate formula mai multe cereri de deschidere a procedurii insolvenţei împotriva sa.

Pe fondul opoziţiei, deşi contestă starea de insolvabilitate a debitoarei, chiar creditoarea recunoscut că a executat silit debitoarea în baza contractului de garanţie reală imobiliară şi a executat şi conturile curente ale debitoarei,care au fost blocate.

A depus, în copie, Hotărârea  AGA S.C. N. C. S.R.L. din 26.07.2010 şi dovada publicării în M. Oficial, Acorduri de transmitere părţi sociale datate 26.07.2010, Hotărârea AGA S.C. N. G. S.R.L. din 06.12.2007, procuri autentificate sub nr. 2517 şi 2518/11.12.2007, act constitutiv actualizat al S.C. N. C. S.R.L., contracte de garanţie reală mobiliară,notificări efectuate de creditoare,notificări de executare a garanţiei reale mobiliare asupra creanţelor S.C. N. C. S.R.L., extrase din Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare,extras din cartea funciară nr. 5036 Oraş Voluntari jud. Ilfov, raport de evaluare a bunului imobil teren şi clădire situate în oraş Voluntari Şos.Pipera-Tunari, Raport al auditorului financiar independent din 03.06.2009.

Analizând cu precădere excepţia autorităţii lucrului judecat, instanţa constată că deschiderea procedurii insolvenţei la solicitarea debitorului potrivit art. 27 alin. 5 din Legea nr. 85/2006 constituie indubitabil o procedură necontencioasă,fiind deci incidente în cauză prevederile art. 337 C. proc. civ., conform cărora încheierile pronunţate în materie necontencioasă nu beneficiază de putere de lucru judecat. O societate comercială poate, în ipoteza respingerii unei cereri de deschidere a procedurii insolvenţei, să introducă o nouă cerere, în măsura în care ulterior respingerii primei, apreciază că starea sa economică este una de insolvenţă vădită sau iminentă. În plus, din studierea sentinţei pronunţate în fond şi a deciziei din recurs din dosarul nr. 3230/114/2010, rezultă că în prezenta cauză, debitoarea a depus şi balanţa analitică la data de 30.09.2010, document contabil ce nu fusese depus cu ocazia primei judecări a solicitării de deschidere a procedurii (sentinţa de fond fiind pronunţată în luna iulie 2010), şi de asemenea au fost depuse documentaţiile privitoare la transmiterea părţilor sociale deţinute de debitoare în S.C. N. C. S.R.L., precum şi la executarea garanţiilor mobiliare de către I. C. IFN S.A., înscrisuri care nu făcuseră obiectul examinării cu ocazia primei solicitări de deschidere a procedurii insolvenţei.

Este de reţinut că pe parcursul primei judecăţi nici nu puteau fi depuse documentaţiile privind transmiterea părţilor sociale de la S.C. N. C. S.R.L. către I. C. IFN S.A., deoarece această transmitere a avut loc la 26.07.2010 şi a fost publicată în M. Oficial la 11.08.2010, iar încheierea Tribunalului Buzău de închidere a dezbaterilor s-a pronunţat la 27.07.2010.

Prin urmare, excepţia autorităţii lucrului judecat este neîntemeiată şi se va respinge.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale active a creditoarei S.C. I. C. IFN S.A.,potrivit art. 32 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, opoziţia la încheierea de deschidere a procedurii nu o poate face decât o persoană ce are calitatea de creditor. Instanţa apreciază că în cauză nu este vorba de o veritabilă excepţie a lipsei calităţii procesuale active, deoarece calitatea de creditor este însăşi o condiţie de admisibilitate pe fond a opoziţiei,aşa încât susţinerea debitoarei conform căreia I.C. IFN S.A. nu ar avea calitatea de creditor va fi analizată pe fondul opoziţiei.

După cum rezultă din înscrisurile dosarului şi susţinerile părţilor,debitoarea S.C. N. G. S.R.L. şi societatea comercială S.C. N. C. S.R.L (în care debitoarea S.C. N. G. S.R.L. deţinea 98% din capitalul social, iar asociaţii B. L. şi L. D. deţineau fiecare câte 1%) au obţinut fiecare la data de 21.12.2007 de la I. C. IFN S.A. câte un credit în sumă de 6 480 000 euro-contract nr. 500 005, respectiv 10 520 000 euro-contract nr. 500 004, deci un total de 17 000 000 euro. După cum reiese din conţinutul Hotărârii AGA S.C. N. G. S.R.L.-file 156-157 dosar, procurilor speciale-file 158-161 dosar,la data de 22.11.2007 debitoarea S.C .N. G. S.R.L., B. L. şi L. D. au constituit în favoarea I.C. IFN S.A. o garanţie reală mobiliară asupra părţilor sociale deţinute de fiecare dintre ei în S.C. N. C. S.R.L.,respectiv asupra tuturor părţilor sociale(980+10+10).Această garanţie reală mobiliară fusese constituită în vederea garantării îndeplinirii de către debitoarea S.C. N. G. S.R.L. a obligaţiilor decurgând din contractul de împrumut nr. 500 005,şi de către S.C. N. C. S.R.L. a obligaţiilor decurgând din contractul de împrumut nr. 500 004. Prin Hotărârea AGA S.C. N. G. S.R.L. din 06.12.2007 -fila 156-157 dosar, asociaţii, care garantaseră rambursarea creditelor prin instituirea garanţiei asupra tuturor părţilor sociale ale S.C. N. C. S.R.L., au decis ca în cazul în care se va pune în executare contractul de garanţie asupra părţilor sociale,să autorizeze I. C. IFN S.A. să convoace şi să participe la fiecare adunare generală a S.C. N. C. S.R.L., să voteze părţile sociale şi să exercite orice drepturi legate sau acordate de părţile sociale, ca şi cum I. C. IFN ar fi singurul îndreptăţit la toate drepturile,titlurile, interesele şi beneficiile derivând din aceste părţi sociale. Potrivit acordurilor –file 150-155 dosar şi prin Hotărârea AGA S.C. N. C. S.R.L. din 26.07.2010 -file 145-147 dosar, cei trei asociaţi ai S.C. N. C. S.R.L. - S.C. N. G. S.R.L., B. L. şi L. D., au decis transmiterea către I. C. IFN S.A. a tuturor părţilor sociale deţinute de ei în S.C. N. G. S.R.L.-câte 980, respectiv 10, respectiv 10. Hotărârea a fost publicată în M. Oficial iar în baza ei s-a înregistrat la ORC de pe lângă Tribunalul Buzău noul act constitutiv al S.C. N. C. S.R.L., în care figurează ca asociat unic I. C.  IFN S.A., căruia îi aparţin conform art. 7 alin. 3 din act, toate drepturile, titlurile, interesele şi beneficiile societăţii comerciale. Prin acest transfer al părţilor sociale, care este valabil câtă vreme Hotărârea AGA S.C. N. C. S.R.L. din 26.07.2010 nu a fost atacată şi desfiinţată în justiţie potrivit procedurii prevăzute de art.196 raportat la art. 132 din Legea nr. 31/1990, I. C. IFN S.A.a devenit astfel proprietar al întregului patrimoniu aparţinând S.C. N. C. S.R.L.,deci şi asupra imobilului compus din teren în suprafaţă de 2 549,98 mp şi construcţii A 1 şi A2 (spaţii destinate birourilor pentru firme) - file 273-274 dosar,aflat în oraş Voluntari Şos.Pipera Tunari. Potrivit raportului întocmit la solicitarea I. C. IFN S.A.,valoarea terenului şi a complexului de birouri edificat pe acesta era la nivelul lunii august 2009,de circa 24 120 000 euro-raport de evaluare file 279 şi 282 dosar.

De asemenea, după cum se observă din notificările de la filele 220,239,241,243 dosar, I. C. IFN S.A. a notificat locatarii spaţiilor comerciale din imobilul situat pe Şos.Pipera-Tunari despre faptul cesiunii de creanţă cu consecinţa achitării chiriilor direct către cesionarul I. C. IFN. Potrivit raportului auditorului financiar independent,efectuat la solicitarea I. C. IFN în luna iunie 2009,profitul net din exploatarea anuală a spaţiilor comerciale închiriate din imobilul respectiv este de 1 634 821 euro.

Efectuând un calcul totalizator, rezultă că faţă de valoarea însumată a creditelor,de 17 milioane euro,prin executarea garanţiilor mobiliare şi transmiterea părţilor sociale ale S.C. N. C. S.R.L., I. C. IFN a dobândit în deplină proprietate un imobil în valoare mai mare de 20 milioane euro,al cărui venit anual din exploatare depăşeşte un milion euro.

Instanţa are în vedere că scopul instituirii garanţiilor reale mobiliare este asigurarea creditorului împotriva riscului imposibilităţii de executare a obligaţiei de către debitor,iar potrivit art. 62 alin. 1 din Legea nr. 99/1999, în cazul neîndeplinirii obligaţiei garantate,creditorul va putea să aleagă între a iniţia procedura de executare prevăzută de Codul de pr. civilă sau a executa garanţia reală. De asemenea, după cum în mod constant s-a statuat în doctrina civilă, creditorul nu poate solicita executarea obligaţiei principale simultan cu executarea garanţiei,deoarece aceasta din urmă substituie tocmai executarea obligaţiei principale. Printr-o dublă executare,atât a obligaţiei principale,cât şi a garanţiei,creditorul ar obţine o îmbogăţire fără just temei. Prin urmare, cele două proceduri se exclud reciproc,creditorul trebuind să aleagă fie între executarea silită a obligaţiei principale fie între executarea garanţiei reale. În cazul de faţă,creditoarea a procedat la executarea garanţiei reale făcând aplicarea art. 84 lit. b din Legea nr. 99/1999, prin preluarea unor drepturi de creanţă (părţile sociale din S.C.N. C. S.R.L.) asupra cărora se instituise garanţia reală. Procedând deci la executarea garanţiei reale,în mod explicit creditoarea a renunţat la executarea obligaţiei principale de către debitoare, aşa încât opunerea sa faţă de deschiderea procedurii insolvenţei nu mai are nici un fundament, câtă vreme nu se mai poate considera prejudiciată în vreun fel. Având deci în vedere că I. C. IFN S.A. prin executarea garanţiei reale mobiliare a dobândit drepturi reale şi drepturi de creanţă a căror valoare de piaţă excede în mod apreciabil cuantumul creditelor a căror rambursare fusese garantată, instanţa consideră că aceasta nu mai poate avea calitatea de creditor al debitoarei S.C.N. G. S.R.L. Creditoarea nu a probat în nici un fel că valoarea drepturilor reale şi de creanţă dobândite prin executarea garanţiei ar fi inferioară valorii creditelor însumate,de altfel evaluările drepturilor reale şi de creanţă fiind făcute în vara anului 2009 chiar la solicitarea creditoarei,care nu le-a contestat ulterior.

În contextul expus, reţinându-se că opoziţia nu a fost formulată de un creditor în sensul Legii 85/2006, prin sentinţa nr. 1348 din 10.12.2010 instanţa a respins-o ca neînteemiată.