Somaţie de plată

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 03.11.2010 sub nr.1823/259/2010 SC ROMTELECOM SA prin mandatar SC T. F. SRL a solicitat emiterea unei ordonanţe care să conţină somaţia de plată împotriva debitoarului C.I. prin care aceasta să fie obligată la plata sumei de 792,66 lei reprezentând: debit principal în valoare de 355,60 lei contravaloare servicii prestate şi neachitate, 11,96 lei majorări la desfiinţare lei, 411,96 lei reprezentând daune interese pentru încetarea contractului şi 13,14 lei dobânzi legale, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, creditoarea a arătat că între părţi s-au încheiat un contracte  pentru servicii Romtelecom, contracte în urma cărora debitoarea a primit codul de abonat R3050254088268. în baza acestor contracte s-au emis mai multe facturi pe care însă debitoarea nu a înţeles să le achite. Creditoarea a arătat că facturile în cauză au fost emise într-un singur exemplar conform Ordinele Ministrului Finanţelor nr.1077/2003 şi nr.743/2004, iar conform art. 3 din condiţiile generale din contract debitoarea avea obligaţia să achite preţul serviciilor cuprins în factură în maxim 22 zile de la data emiterii facturii iar în caz de neachitare se vor percepe penalităţi de întârziere de 0,15% pentru fiecare zi de întârziere pentru primele 15 zile şi penalităţi de 0,35% pentru fiecare zi de întârziere pentru următoarele 45 de zile. În ceea ce priveşte daunele interese pentru încetarea contractului din culpa debitorului, creditorul menţionează că acestea reprezintă despăgubiri percepute în temeiul contractului  şi al art.7.3 din condiţiile generale pentru încetarea contractului înainte de expirarea perioadei minime contractuale. De asemenea,  creditoarea a  menţionat că, în speţă, încetarea contractului s-a produs de plin drept, fără intervenţia instanţei judecătoreşti competente ca urmare a nerespectării obligaţiei de plată a sumelor datorate creanţa fiind certă, lichidă şi exigibilă.

În drept au fost invocate dispoziţiile din O.G. nr.5/2001 cu modificările ulterioare, OG nr. 9/2000, art.242 al.2 C.p.civ şi art.274 C.p.civ.

În susţinerea cererii, au fost depuse la dosar de către creditoare modul de calcul al debitului solicitat, modul de calcul al majorărilor nefacturate, contract de mandat, facturile fiscale, informaţii abonat, contract pentru furnizarea de servicii romtelecom nr.21952474 din 10.11.2009 cu anexa condiţii generale, taxă de timbru şi timbru judiciar, împuternicire avocaţială nr.1276/2010.

Debitoarea  deşi legal citată nu a formulat întâmpinare în cauză,

Instanţa a  reţinut următoarele :

Cererea prin care se declanşează procedura somaţiei de plată reglementată de O.G. nr.5/2001, cu modificările şi completările ulterioare, trebuie să îndeplinească cerinţele prevăzute de această lege specială, respectiv de art.1 al.1 din O.G. nr.5/2001.

Astfel, în primul rând creditorul trebuie să aibă o creanţă a cărei obligaţie corelativă constă în îndatorirea debitorului de a plăti o sumă de bani, fără a prezenta relevanţă, în principiu, izvorul acestei obligaţii, fiind necesar ca această obligaţie să fie asumată prin contract constatat printr-un înscris ori determinată potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însuşit de părţi prin semnătură sau în alt mod admis de lege.

În al doilea rând creanţa trebuie să fie certă, lichidă şi exigibilă.

Analizând prezenta cerere de emitere a somaţiei de plată în raport de aceste cerinţe, instanţa constată că în cauza de faţă prin cererea formulată de creditoarea SC ROMTELECOM SA prin mandatar SC T. F.SRL s-a solicitat emiterea unei somaţii de plată împotriva debitoarei C. I. cu privire la suma de 792,66 lei reprezentând: debit principal în valoare de 355,60 lei contravaloare servicii prestate şi neachitate, 11,96 lei majorări la desfiinţare lei, 411,96 lei reprezentând daune interese pentru încetarea contractului şi 13,14 lei dobânzi legale, cât şi cheltuieli de judecată.

Din analiza înscrisurilor depuse la dosarul cauzei instanţa a reţinut însă că obligaţia pentru care creditoarea solicită somarea debitoarei nu este constatată printr-un înscris însuşit de părţi „prin semnătură sau în alt mod admis de lege”, cerinţă obligatorie potrivit art.1 al.1 din O.G. nr.5/2001.

Astfel, se constată că facturile fiscale seria RTGG nr.5423565/18.11.2009, seria RTGG nr.8270643/18.12.2009, seria RTGH nr.1255519/18.01.2010, seria RTGH nr.4232364/18.02.2010, RTGH nr.6793039/18.03.2010  cât şi anexele la aceste facturi, invocate de către creditoare ca reprezentând convenţia părţilor, conform art.969 C.civ., nu dovedeşte asumarea de către  debitoare a obligaţiei de plată.

 De asemenea,  susţinerile creditoarei referitoare la faptul că aceste facturi au fost emise intr-un singur exemplar invocându-se Ordinele Ministrului Finanţelor nr,1077/2003 şi nr.743/2004 nu pot fi reţinute deoarece cele două ordine şi-au încetat aplicarea din 20.02.2009 prin Hot. nr.105/2009

În raport de aceste aspecte expuse, instanţa  a constatat că pretenţiile creditoarei ce fac obiectul prezentei cereri presupun analizarea raporturilor obligaţionale dintre părţi atât sub aspectul existenţei acestora, cât şi al respectării obligaţiilor asumate, ce nu se poate realiza însă pe calea procedurii simplificate şi derogatorii a somaţiei de plată ci în cadrul procedurii contencioase de drept comun, astfel că în raport de dispoziţiile art.1, 6 şi 111 din O.G.nr.5/2001, cu modificările ulterioare, emiterea unei somaţii de plată nu este admisibilă în aceste condiţii.

Faţă de toate aceste considerente, reţinându-se că în cauză nu sunt întrunite cerinţele impuse sub aspectul admisibilităţii de art.1 alin.1 din O.G. nr.5/2001, obligaţia de plată a sumei de 792,66 lei reprezentând: debit principal în valoare de 355,60 lei contravaloare servicii prestate şi neachitate, 11,96 lei majorări la desfiinţare lei, 411,96 lei reprezentând daune interese pentru încetarea contractului şi 13,14 lei dobânzi legale, pretinsă de creditoarea SC ROMTELECOM SA prin mandatar SC T. F.SRL, nefiind asumată prin contract constatat printr-un înscris ori determinată potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însuşit de părţi prin semnătură sau în alt mod admis de lege şi neavând un caracter cert, instanţa apreciază drept neîntemeiată prezenta cerere de emitere a somaţiei de plată, urmând a o respinge ca atare.

Văzând şi dispoziţiile art.274 C.pr.civ., instanţa a respins ca neîntemeiată şi cererea creditoarei privind obligarea debitoarei la plata cheltuielilor de judecată.

Domenii speta

Spete similare