Ucidere din culpa

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA GHERLA

Judeţul Cluj

Dosar penal nr. 1362/235/2008

SENTINŢA  PENALĂ Nr. 1442/2008

Şedinţa publică din data de 28 Octombrie 2008

Instanţa  formată  din:

Pe rol se află pronunţarea asupra cauzei penale privind pe inculpatul Z C, trimis în judecată în stare de libertate prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Gherla, pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă, faptă prev.şi ped.de art.178 Cod penal. 

 La apelul nominal făcut în cauză, lipsă părţile.

Ministerul Public reprezentat prin procuror S.I.

Procedura de citare este legal îndeplinită cu părţile.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Se constată că s-au depus la dosar concluzii scrise din partea inculpatului.

Mersul dezbaterilor şi concluziile părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de 13.10.2008, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentinţă penală, când instanţa având nevoie de un termen pentru a delibera a amânat pronunţarea în cauză, pentru termenul de azi.

INSTANŢA

Prin rechizitoriul nr. 2/P/10.05.2007, Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului Z.C pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă, prevăzută de articolul 178, aliniatul 1 şi 2 din Codul penal şi a infracţiunii de părăsire a locului accidentului, prevăzută de art. 81 alin. 1 din OUG 195/2002, cu aplicarea art. 13 din Codul penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a din Codul penal, reţinând în esenţă că în data de 01.01.2007, în jurul orei 03 dimineaţa, inculpatul conducea autoturismul marca VW Golf Variant, cu numărul de înmatriculare CJ  pe DJ 109 C, respectiv pe raza comunei Fizeşu Gherlii, jud. Cluj şi încălcând dispoziţiile articolului 35, aliniatul 1, articolului 41, aliniatul 1 şi articolului 48, aliniatul 1 din OUG nr.195/2002 şi articolul 124, articolul 135, articolul 181 din Hotărârea de Guvern nr. 85/2003 privind Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 a cauzat din culpa concurentă un accident de circulaţie în urma căruia a rezultat decesul victimei L.K, iar ulterior a părăsit locul accidentului fără încuviinţare.

În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: procesul verbal de cercetare la faţa locului cu schiţa şi fotografiile anexate (filele 5-8, 12 şi 13-44), declaraţia persoanei vătămate, mama victimei (fila 63), cererea de constituire de parte civilă a persoanei vătămate L.E (fila 64), concluziile preliminare formulate cu ocazia autopsiei cadavrului victimei Lapohos Karoly (fila 84), raportul de constatare medico-legală nr. 1/III/1 din 22.02.2007 (filele 94-96), copie după certificatul de deces al victimei L.K (fila 75), copie după certificatul de naştere al victimei L.K (fila 76), copie după certificatul de căsătorie şi cartea de identitate ale părţii vătămate L.E(fila 77), procesul verbal de verificare tehnică a autoturismul marca VW Golf Variant, cu numărul de înmatriculare (filele 55-56),  copie de pe fişa de cazier judiciar a inculpatului (fila 110), declaraţia învinuitului (filele 58-59, 61-62), buletinul de analiză toxicologică alcoolemie nr. 00465 din 02.01.2006 (fila 60), nota de relaţii cu privire la comportamentul inculpatului (fila 111), declaraţiile martorului C. D (fila 63), a martorului B.A L (filele 64-66), a martorei H.I (filele 67-69), a martorei Z.C (fila 70), a martorului K.Ş (fila 71), a martorului S.D (fila 72), raportul de expertiză tehnică judiciară nr.212 din 28.09.2005 (filele 87-91), raportul de constatare tehnico-ştiinţifică asupra comportamentului simulat nr. 221.699 din 02.04.2007 (filele 104-109), copie după factura fiscală seria CJXKH nr. 7796449 şi după chitanţa nr. 3522162, ambele din data de 04.01.2007 (fila 78), copie după bonul fiscal nr. 0001/02.01.2007, copie după factura seria CJVGC nr. 0177347 din data de 02.01.2006 (fila 79).

În cursul cercetării judecătoreşti au fost administrate următoarele mijloace de probă : copii după certificatele de naştere ale părţilor vătămate L.Ş. şi L.D, fraţii victimei (filele 123 şi 124), copie după poliţa de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto (fila 126), copie după poliţa generală de asigurare facultativă a autovehiculelor (fila 127), cererea de constituire de parte civilă formulată de L , L D şi L.Ş (filele 128-131), declaraţia inculpatului (fila 139), declaraţia martorului Z. C (fila 150), declaraţia martorului H.M (fila 184), a martorului L.A (fila 185), a martorului H.E (fila 200), a martorului B.A (fila 209), a martorului D.Ş ila 239), copie după contractul de leasing financiar şi poziţia societăţii de leasing (filele 163-166) şi raportul de expertiză tehnică (filele 224-231).

Analizând întreg materialul probator administrat în cauză şi coroborând declaraţiile date de către inculpat cu toate celelalte probe aflate la dosar, instanţa reţine următoarea stare de fapt:

În noaptea de 31.12.2006/01.01.2007 L.K a decedat în urma unui accident de maşină, din concluziile raportului de constatare medico-legală nr. 1/III/1 din 22.02.2007 (filele 94-96) rezultând că moartea victimei poate data din 01.01.2007, că a fost violentă şi că s-a datorat hemoragiei meningo-cerebrale consecutive unui traumatism cranio-cerebral acut deschis prin strivirea craniului, iar leziunile s-au putut produce prin călcare de roata unui autoturism, în cadrul unui accident de trafic rutier. S-a stabilit totodată existenţa unui raport de cauzalitate între leziuni şi cauza decesului victimei. S-a stabilit totodată că alcoolemia victimei a fost la data producerii accidentului rutier de 3,75 g %o, iar alcooluria a fost de 3,50 g %o.

În aceeaşi noapte Z.C T.C a participat împreună cu soţia sa la revelionul organizat la AF C P din localitatea Fizeşu Gherlii. În respectiva locaţie, inculpatul a consumat băuturi alcoolice – două beri cu alcool şi coniac Alexandrion, aşa cum rezultă din propriile sale declaraţii de la filele 61 şi 139 şi cele ale martorilor C.D – fila 63, B.A – fila 64, Z.C – filele 70 şi 150, iar în jurul orelor 03 s-a deplasat spre domiciliu (…) împreună cu soţia, la volanul autoturismului marca VW Golf Variant, cu numărul de înmatriculare … pe DJ 109 C, respectiv pe raza comunei Fizeşu Gherlii, jud. Cluj dinspre municipiul Gherla spre Ţaga. Circulaţia se desfăşura în condiţii de noapte, la lumina farurilor, în interiorul localităţii, în condiţiile iluminatului public în funcţiune, iar carosabilul era din asfalt, uscat, cu o lăţime de 6 m, separarea sensurilor de circulaţie fiind realizată cu marcaj simplu, discontinuu, aşa cum rezultă din procesul verbal de cercetare la faţa locului efectuată de lucrătorii Postului de Poliţie Fizeşu Gherlii – filele 15-17, din planşele fotografice realizate cu ocazia recercetării locului faptei – filele 22-47, declaraţiile inculpatului – filele 58 şi 139, declaraţia martorei H.I – fila 67, declaraţia martorei Z.C  - fila 150, a martorului B.A – fila 209, a martorului D.Ş – fila 239 şi din raportul de expertiză tehnică – filele 224-225.

La un moment-dat, în faţa autoturismului condus de inculpat a apărut căzută pe mijlocul carosabilului victima L.K, cu capul orientat spre Gherla şi picioarele spre Ţaga, având bicicleta căzută alături, perpendicular pe axul drumului.

Inculpatul susţine că a observat victima căzută pe mijlocul părţii carosabile atunci când se afla la o distanţă de aproximativ 20-25 m de aceasta şi a încercat să o ocolească virând spre dreapta, dar cu partea stângă a autoturismului a acroşat şi călcat peste bicicletă, fără a trece însă peste victimă. Z.C apreciază că viteza cu care a rulat se cifra la 45-50 km/h, iar după impact, deşi unul dintre cauciucurile autoturismului s-a spart, nu a oprit de frică să nu fie tras la răspundere pentru faptul că ar fi condus sub influenţa băuturilor alcoolice. A doua zi după incident a înlocuit cauciucul spart şi s-a deplasat la Cluj-Napoca, unde a spălat autoturismul. În data de 01.01.2007 a fost sunat de către C.D (persoana la care a petrecut revelionul), care l-a întrebat dacă are vreo informaţie cu privire la accidentul produs în noaptea anterioară, a cărei victimă a fost L.K, însă inculpatul i-a spus că nu ştie nimic despre respectiva faptă. Declaraţiile învinuitului cu privire la limitele implicării sale în accidentul a cărei victimă a fost L. K sunt confirmate doar de către soţia acestuia, martora Z.C, care afirmă în declaraţiile de la filele 70 şi 150 că persoana întinsă pe mijlocul carosabilului avea faţa plină de sânge.

Din cercetările efectuate la faţa locului consemnate în procesul verbal aflat la dosarul cauzei (filele 15-17), din planşele fotografice realizate cu ocazia recercetării locului faptei – filele 22-47, din declaraţiile inculpatului – filele 58 şi 139 şi ale martorilor H.I – fila 67, Z.C  - fila 150, B.L – fila 209, D.Ş – fila 239 şi din raportul de expertiză tehnică – filele 224-225 rezultă că pe segmentul de drum unde a avut loc accidentul rutier circulaţia se desfăşura pe două sensuri, că pe suprafaţa carosabilă există marcaje longitudinale pentru delimitarea celor două sensuri, că suprafaţa părţii carosabile este din asfalt şi are o lăţime de 6,00 m. Declivitatea străzii este de 2%, iar lăţimea trotuarelor este de 1,50 m, circulaţi desfăşurându-se în condiţii de iluminat public stradal, în stare de funcţionare. 

În urma cercetărilor efectuate la locul producerii accidentului, s-a constatat totodată că de la stâlpul IREC nr. 16 până la roata din spate a bicicletei era o distanţă de 8,73 m, de la marginea carosabilului până la roată s-a măsurat distanţa de 2,30 m, iar de la mâna dreaptă a victimei s-a măsurat distanţa de 3,00 m, iar de la marginea carosabilului până la piciorul stâng al victimei s-a măsurat distanţa de 1,83 m. Pata de sânge se extindea de la capul victimei până la marginea carosabilului cu o lungime de 2,14 m. 

Din concluziile raportului de expertiză tehnică judiciară din data de 14.12.2006 (filele -88-91) a rezultat că locul producerii accidentului a fost pe strada principală din Fizeşu Gherlii, pe mijlocul acesteia şi la distanţa de 10 m înainte de Postul de Poliţie al comunei şi că victima se afla căzută pe spate în momentul impactului. 

Din datele raportului de expertiză tehnică realizat la data de 05.05.2008 (filele 224-231) reiese că banda de circulaţie a sensului de mers Ţaga – Gherla este de 3,00 m, distanţa de la marginea carosabilului până la bicicleta de lângă victimă este de 2,00 m, distanţa de la marginea carosabilului până la picioarele victimei este de 1,83 m, iar lăţimea unui autoturism poate ajunge până la 1,75 m. Având în vedere aceste date, expertul tehnic a concluzionat că un autoturism care circulă dinspre Ţaga are posibilitatea să treacă aproape normal prin culoarul rămas liber dintre victima căzută şi marginea carosabilului.

 Inculpatul nu recunoaşte că ar fi trecut cu maşina personală peste victimă, susţinând că roţile autoturismului au călcat doar peste bicicleta acesteia. Susţinerile sale sunt contrazise de celelalte probe de la dosar, astfel:

Din planşele fotografice aflate la dosarul penal (filele 23-27) şi din datele din raportul de expertiză tehnică realizată la data de 05.05.2008 (fila 227) reiese faptul că urmele biologice consemnate de către poliţişti apar pe carosabil dispuse dinspre bicicletă spre marginea dreaptă a drumului, pe sensul de mers dinspre Gherla înspre Ţaga. Această dispunere a lor poate fi explicată doar prin faptul că un autoturism care se deplasa dinspre Gherla înspre Ţaga a accidentat victima căzută la pământ.

Din planşele fotografice aflate la dosarul penal (filele 35-40) reiese faptul că după accidentarea victimei nu a trecut nici o maşină din direcţia de mers dinspre Ţaga spre Gherla, deoarece urmele de sânge sunt intacte (traiectoria lor nu prezintă urme de cauciuc), lichidul deplasându-se spre marginea carosabilului datorită declivităţii acestuia. Din aceleaşi planşe fotografice rezultă faptul că nu există urme de pneuri impregnate cu sânge care să ateste trecerea unei maşini pe direcţia de mers Gherla-Ţaga după accidentarea victimei.

Astfel, supoziţia inculpatului şi a martorei Z.C, conform căreia L.K ar fi fost accidentat de o maşină care se deplasa dinspre Ţaga spre Gherla este infirmată de probele de la dosarul penal menţionate anterior, inclusiv de declaraţiile martorilor B. A şi H.I, care susţin că din momentul ieşirii lor din bar (aproximativ orele 03) şi până la descoperirea victimei au văzut doar o singură maşină care circula din sensul de mers dinspre Gherla înspre Ţaga. Aceste informaţii se coroborează cu cele declarate de martora  Z.C, care arată că în intervalul de timp de când a ieşit din bar (aproximativ orele 03, plus perioada de timp de 2-3 minute cât l-a aşteptat pe inculpat afară) şi până au ajuns la locul unde era căzută victima a observat doar o singură maşină care se deplasa dinspre Ţaga spre Gherla. Analizând aceste informaţii, instanţa exclude posibilitatea ca accidentul de circulaţie a cărei victimă a fost L.K să fi fost produs de un autoturism care circula dinspre Ţaga spre Gherla.

Din planşele fotografice din dosar, aflate la filele 24-27 şi din schiţele locului faptei (filele 21, 225 şi 229) reiese clar faptul că urmele biologice sunt dispuse pe sensul de mers dinspre Gherla spre Ţaga, la distanţe cuprinse între 1,93 metri şi maxim 10 metri de victima L.K şi la diferite distanţe de axul drumului şi nu există urme de pneuri impregnate cu sânge. Conform raportului de expertiză tehnică (fila 227) urmele biologice au putut să apară prin împroşcare sau prin rotirea anvelopei faţă stânga, lăsând câte o urmă la aproximativ 1,7 m. Toate fragmentele de ţesut descoperite, fixate şi ridicate de la faţa locului sunt intacte, nu prezintă urme de tasare, aspecte care conduc la concluziile că asupra ţesuturilor nu a acţionat nici o forţă de presiune, deci nu a trecut un alt autoturism peste ele şi peste victima accidentată. Datorită răsfirării urmelor biologice pe o lungime de aproximativ 10 metri pe sensul de deplasare dinspre Gherla spre Ţaga şi la diferite distanţe de axul drumului este puţin probabil ca un autoturism care se deplasa dinspre Gherla spre Ţaga să le fi putut ocoli. Toate acestea conduc la concluzia că după accidentarea victimei L.K nu a mai trecut nici un alt autoturism în direcţia Gherla-Ţaga.

Din declaraţiile martorilor B.A şi H.I reiese că, după ce au parcurs aproximativ 300 m de la barul în care au petrecut revelionul, în apropiere de locuinţa martorului D. Ş, au fost depăşiţi de un autoturism care se deplasa în viteză înspre Ţaga, fără a reţine marca, culoarea sau alte amănunte cu privire la persoanele din interiorul maşinii. Martora H.I, în declaraţia de la pagina 69 precizează faptul că maşina care i-a depăşit era un autoturism tip limuzină.

Tipul maşinii (limuzină), dar mai ales comportamentul persoanei aflată la volanul autoturismului aşa cum a fost descris în declaraţiile celor doi martori, aflate la filele 64-65, 66, 67-69 şi 209, este acelaşi cu cel pe care Z.C susţine că l-a adoptat la trecerea pe lângă victimă. Astfel, martora H.I arată că, după ce a auzit un zgomot puternic venind din direcţia maşinii care tocmai i-a depăşit şi care se îndrepta spre Ţaga, a observat cum maşina a făcut o manevră de evitare a unui obstacol în timp ce rula pe mijlocul drumului, iar martorul B.A menţionează că a observat cum autoturismul şi-a continuat deplasarea spre centrul localităţii Fizeşu Gherlii. În plus, şi numărul zgomotelor auzite (două bufnituri) corespunde cu cele provocate prin trecerea roţilor din partea stângă a unui autoturism peste un obstacol.

Z.C  şi soţia acestuia susţin în declaraţiile de la filele 58-59, 61-62, 70, 139 şi 150  că inculpatul a încercat să evite prin partea dreaptă persoana căzută la pământ („brusc am virat spre partea dreaptă a carosabilului”), dar că nu a oprit întrucât îi era frică deoarece a consumat băuturi alcoolice în cursul nopţii. Inculpatul recunoaşte că a trecut cu roţile din partea stângă peste bicicletă, dar nu a crezut nici un moment că a călcat cu roţile persoana căzută pe carosabil.

Concluziile raportului de expertiză tehnică întocmit la data de 05.05.2008 vin să întărească convingerea instanţei cu privire la vinovăţia inculpatului în producerea accidentului a cărei victimă a fost L.K. Astfel, la punctul 4 al concluziilor se arată că „maşina a călcat şi victima şi bicicleta, deoarece numai aşa se explică urmele biologice consemnate de către poliţişti care apar de la victimă spre Ţaga, sensul de mers al maşinii fiind Gherla-Fizeşu Gherlii”, iar la punctul 5 al concluziilor se arată că „autovehiculul condus de învinuit în mod cert a trecut peste bicicleta aflată lângă victimă. Există posibilitatea ca autoturismul condus de învinuit să fi trecut şi peste capul victimei, traiectoria pentru trecerea anvelopei faţă stânga peste bicicletă şi traiectoria aceleiaşi anvelope peste capul victimei şi peste partea din spate a bicicletei sunt concurente şi foarte apropiate”.

Şi mai concludente sunt informaţiile cuprinse în capitolul II.2 – Analiza datelor, Traseul autoturismului condus de către învinuit, alineatul 3 şi 4 (fila 227), conform cărora „autoturismul condus de către învinuit avea posibilitatea să treacă numai peste bicicletă sau şi peste capul acelei persoane culcată pe mijlocul drumului, cele două traiectorii fiind concurente şi foarte apropiate” Însă, „În situaţia în care autoturismul condus de către învinuit circula pe banda normală, Gherla-Ţaga avea la dispoziţie o lăţime de 2,3 metri, deci nu acroşa nici bicicleta nici persoana căzută pe mijlocul carosabilului”.

Având în vedere toate datele şi raţionamentele prezentate anterior, că inculpatul recunoaşte implicit în propriile declaraţii că se deplasa cu autoturismul pe mijlocul carosabilului (a fost nevoit să facă o manevră de evitare pentru a ocoli obstacolul), şi coroborându-le cu rezultatele testului poligraf, conform cărora Z.C nu este sincer la întrebările cu nr. 3 – „D-ta ai trecut cu autoturismul peste capul lui L.K” , 5 – „ În momentul părăsirii locului accidentului ştiai că ai trecut cu autoturismul peste L.K” şi 9 – „Ai spus adevărul la întrebări?”, iar la întrebarea cu nr. 8 – „ Ai observat urme de sânge pe autoturism şi pe cauciuc cu ocazia schimbării roţii?” este sincer, instanţa consideră că inculpatul a trecut cu autoturismul atât peste bicicletă, cât şi peste victima căzută la pământ, deci se face vinovat de săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă.

În ceea ce priveşte infracţiunea de părăsire a locului accidentului, prevăzută de art. 81 alin. 1 din OUG 195/2002, Z.C  recunoaşte săvârşirea acesteia, motivând decizia de a nu opri autoturismul prin frica de a nu fi tras la răspundere pentru că ar fi condus maşina după ce în prealabil a consumat băuturi alcoolice. Având în vedere că inculpatul şi soţia acestuia au văzut că pe carosabil se afla o persoană care prezenta cel puţin urme de sânge (fapt care reiese din propriile lor declaraţii), ei nu au ţinut cont de acest lucru şi şi-au continuat deplasarea spre domiciliu, instanţa, reţinând vinovăţia inculpatului în comiterea infracţiunii  de ucidere din culpă, consideră că respectivul aspect agravează vinovăţia lui Z.C  în ceea ce priveşte comiterea infracţiunii de părăsire a locului accidentului. Chiar şi în situaţia în care nu inculpatul ar fi fost cel care l-a lovit pe L.K (după cum susţine), văzând o victimă pe mijlocul străzii, omeneşte ar fi fost să oprească şi să acorde primul ajutor sau să scoată victima de pe carosabil pentru a evita să fie accidentată din nou de un alt autoturism.

Având în vedere concluziile expertizei medico-legale a victimei, conform cărora alcoolemia acesteia a fost de 3,75 g/%0, iar alcooluria a fost de 3,50 g/%0 (fila 96), dar mai ales poziţia acesteia în momentul producerii accidentului – pe mijlocul carosabilului, aşa cum rezultă din planşele fotografice, din declaraţiile inculpatului şi a martorilor şi din cuprinsul celor două expertize tehnice, instanţa apreciază că LK a încălcat următoarele prevederi legale: cele ale art. 41 alin. 1 din OUG 195/2002 („vehiculele şi animalele, atunci când circulă pe drumurile publice pe care le este permis accesul, trebuie conduse pe partea din dreapta a drumului public, în sensul de circulaţie, cât mai aproape de marginea părţii carosabile, cu respectarea semnificaţiei semnalizării rutiere şi a regulilor de circulaţie”), ale art. 63 alin. 5 din OUG 195/2002 („vehiculul oprit sau staţionat pe partea carosabilă trebuie aşezat lângă şi în paralel cu marginea acesteia, pe un singur rând, dacă printr-un alt mijloc de semnalizare nu se dispune altfel”), ale art. 70 alin. 3 din OUG 195/2002 („Bicicletele şi mopedele care circulă pe drumurile publice trebuie să fie echipate cu mijloace de iluminare şi dispozitive reflectorizant-fluorescente. Este interzisă circulaţia acestora pe timp de noapte fără aceste mijloace şi dispozitive în stare de funcţionare”), ale art. 100 din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 („Vehiculele trebuie conduse numai pe drumurile, părţile carosabile, benzile sau pistele stabilite pentru categoria din care fac parte. În cazul în care pe drumurile publice nu sunt amenajate benzi sau piste speciale pentru mopede, biciclete şi celelalte vehicule fără motor, acestea pot fi conduse şi pe acostament în sensul de mers, dacă circulaţia se poate face fără pericol”), ale art. 115 din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 („Un vehicul poate fi oprit sau staţionat cu toate luminile stinse, în locurile în care aceste manevre sunt permise, atunci când se afla:

a) pe un drum iluminat, astfel încât vehiculul este vizibil de la o distanta de cel puţin 50 m;

b) în afară părţii carosabile, pe un acostament consolidat;

c) în localităţi, la marginea părţii carosabile, în cazul motocicletelor cu doua roti, fără ataş şi a mopedelor, care nu sunt prevăzute cu sursa de energie”), ale art. 141 alin. 6 din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 („Nu este permisă staţionarea pe partea carosabilă, în timpul nopţii, a tractoarelor, a remorcilor, a mopedelor, a bicicletelor, a maşinilor şi utilajelor autopropulsate utilizate în lucrări de construcţii, agricole sau forestiere, a vehiculelor cu tracţiune animala ori a celor trase sau împinse cu mâna”) şi ale art. 161 alin. 1 lit. f, p şi r din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 („să circule în timp ce se află sub influenţa alcoolului, a produselor ori substanţelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora”, „să circule pe alte benzi decât cea de lângă bordura sau acostament, cu excepţia cazurilor în care, înainte de intersecţie, trebuie sa se încadreze regulamentar pentru efectuarea virajului la stânga”, „să circule fără a purta îmbrăcăminte cu elemente fluorescent-reflectorizante, de la lăsarea serii până în zorii zilei sau atunci când vizibilitatea este redusă”).

Având în vedere toate cele menţionate anterior, instanţa reţine în sarcina lui L. K o culpă de 80% în producerea accidentului.

În reţinerea unei culpe de 20% pentru comiterea infracţiunii de ucidere de către inculpat instanţa a luat în considerare condiţiile concrete în care acesta a efectuat deplasarea cu autoturismul, şi anume: sub influenţa băuturilor alcoolice, cu viteză, pe mijlocul carosabilului, în condiţii de noapte şi iluminat public necorespunzător, fără a ţine cont de riscurile la care se expune în situaţia dată (posibilitatea de a întâlni pe traseul parcurs persoane aflate sub influenţa băuturilor alcoolice datorită sărbătorii de Revelion sau de apariţie a unui obstacol neprevăzut după curbele prezente pe traseu, prezenţa ochiurilor de gheaţă pe carosabil şi a stratului de zăpadă pe marginea drumului etc.).

Prin conduita sa, Z.C a încălcat prevederile art. 41 alin. 1 din OUG 195/2002 („Vehiculele şi animalele, atunci când circulă pe drumurile publice pe care le este permis accesul, trebuie conduse pe partea din dreapta a drumului public, în sensul de circulaţie, cât mai aproape de marginea părţii carosabile, cu respectarea semnificaţiei semnalizării rutiere şi a regulilor de circulaţie”), ale art. 77 alin. 1 şi 2 din OUG 195/2002 („Conducătorul unui autovehicul implicat într-un accident de circulaţie în urma căruia a rezultat moartea sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii unei persoane este obligat să ia măsuri de anunţare imediată a poliţiei, să nu modifice sau să şteargă urmele accidentului şi să nu părăsească locul faptei. Orice persoană care este implicată sau are cunoştinţă de producerea unui accident de circulaţie în urma căruia a rezultat moartea sau vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii uneia sau a mai multor persoane (…) este obligată să anunţe de îndată poliţia şi să apeleze numărul naţional unic pentru apeluri de urgenţă 112”), prevederile art. 79 alin. 1 şi 2 din OUG 195/2002 („Conducătorul de vehicul implicat într-un accident de circulaţie în urma căruia a rezultat numai avarierea vehiculului este obligat să-l scoată imediat în afara părţii carosabile ori, dacă nu este posibil, să-l deplaseze cât mai aproape de bordură sau acostament, semnalizându-l corespunzător. În situaţia prevăzută la alin. 1, conducătorul de vehicul este obligat să se prezinte imediat la unitatea de poliţie pe raza căreia s-a produs accidentul, în vederea întocmirii actelor de constatare”).

Astfel, precizările inculpatului din cadrul concluziilor scrise (filele 264-267), conform cărora nu i se poate aduce nici o acuzaţie referitoare la încălcarea normelor rutiere sau a măsurilor de prevedere nu corespund adevărului. Într-adevăr, Z nu a fost acuzat de încălcarea prevederilor art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002 (conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de către o persoană care are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge) sau ale art. 102 alin.3 lit. a din OUG 195/2002 (conducerea sub influenţa băuturilor alcoolice, dacă fapta nu constituie, potrivit legii, infracţiune) deoarece verificarea prin mijloace tehnice omologate a nivelului de alcool din sânge nu s-a putut realiza deoarece inculpatul s-a sustras cercetărilor efectuate de organele de poliţie, tocmai în acest scop – de a nu fi tras la răspundere pentru faptul că ar fi condus autoturismul după ce a consumat băuturi alcoolice. El nu a fost acuzat nici de încălcarea prevederilor art. 48 din OUG 195/2002 (Conducătorul de vehicul trebuie să respecte regimul legal de viteză şi să o adapteze în funcţie de condiţiile de drum, astfel încât să poată efectua orice manevră în condiţii de siguranţă) sau a prevederilor art. 49 alin. 1 din OUG 195/2002 (Limita maximă de viteză în localităţi este de 50 km/h) datorită faptului că prin comportamentul adoptat în momentul întâlnirii obstacolului din mijlocul carosabilului (a virat brusc spre dreapta şi şi-a continuat deplasarea) nu au rezultat urme suficiente pentru a se stabili ulterior prin mijloace ştiinţifice viteza concretă cu care se deplasa prin localitatea Fizeşu Gherlii.

Chiar dacă nivelul de alcoolemie al inculpatului la data de 01.01.2007 şi viteza de deplasare a autoturismului condus de inculpat nu au putut fi stabilite prin mijloace tehnice, instanţa a apreciat ca fiind suficiente pentru reţinerea culpei în încălcarea prevederilor OUG 195/2002 informaţiile referitoare la aceste aspecte, cuprinse în declaraţiile martorilor B.A, Z.C, C.D, precum şi în cele ale lui ZC.

În drept, aşa cum a fost descrisă şi probată, fapta inculpatului ZC care în data de 01 ianuarie 2007 a condus pe drumurile publice din localitatea Fizeşu Gherlii, DJ 109 C, autoturismul marca VW Golf Variant cu număr de înmatriculare  şi a trecut cu roţile din partea stângă a autovehiculului peste L.K şi peste bicicleta acestuia, faptă în urma căreia victima a decedat, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută de articolul 178, aliniatele 1 şi 2 din Codul penal şi pedepsită de lege cu pedeapsa închisorii de la 2 la 7 ani. Raportat la probele administrate în cauză, instanţa reţine culpa comună a inculpatului (20%) cu a victimei (80%) în producerea accidentului rutier în urma căruia a decedat L.K.

În drept, aşa cum a fost descrisă, recunoscută şi probată, fapta aceluiaşi inculpat care în data de 01 ianuarie 2007 nu a oprit autoturismul marca VW Golf Variant cu număr de înmatriculare , continuându-şi deplasarea pe drumurile publice din localitatea Fizeşu Gherlii, DJ 109 C, după implicarea într-un accident soldat cu victime întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de părăsire a locului accidentului fără încuviinţarea organelor de poliţie prevăzută de art. 89 alin. 1 din OUG 195/2002 şi pedepsită de lege cu pedeapsa închisorii de la 2 la 7 ani.

Prin urmare, instanţa va aplica inculpatului pentru fiecare din cele două infracţiuni câte o pedeapsă la individualizarea judecătorească a căreia vor fi avute în vedere criteriile generale de individualizare a pedepselor prevăzute de articolului 72 din Codul penal, respectiv: dispoziţiile părţii generale a Codului penal, limitele de pedeapsă fixate în partea specială a Codului penal, gradul de pericol social al faptei, persoana infractorului şi împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

La stabilirea cuantumului concret al pedepselor instanţa va reţine conduita bună a inculpatului înainte de săvârşirea infracţiunii, conduită care nu trebuie raportată doar la cazierul inculpatului care nu are antecedente penale (fila 110), ci la comportamentul general al acestuia. Din nota de relaţii cu privire la comportamentul inculpatului, întocmită de către Poliţia Municipiului Gherla şi aflată la fila 111 din dosarul cauzei rezultă că acesta a avut o conduită corespunzătoare, nu este stăpânit de vicii, este sociabil şi apreciat la locul de muncă şi în societate. Instanţa va avea în vedere şi atitudinea inculpatului după săvârşirea infracţiunii, mai ales faptul că a încercat să şteargă urmele infracţiunii prin înlocuirea cauciucului spart şi prin spălarea autoturismului, a negat implicarea sa în accident (a doua zi) şi săvârşirea faptei de ucidere din culpă (pe tot parcursul procesului penal). 

Instanţa va reţine şi gradul de pericol social concret al faptei raportat la cauzele concrete ale producerii accidentului şi la urmarea gravă care s-a produs, dar şi împrejurarea că inculpatul nu a manifestat deschidere pentru a repara cel puţin prejudiciul material care a fost cauzat părţilor vătămate L.E şi L.Ş, membrii familiei victimei.

Faţă de considerentele sus-menţionate instanţa apreciază că nu se justifică reţinerea unor circumstanţe atenuante judiciare în favoarea inculpatului, dar este justificată aplicarea unor pedepse situate la limita minimă specială prevăzută de lege pentru infracţiunile reţinute în sarcina inculpatului. În consecinţă, instanţa va aplica inculpatului Z.C T.C pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă prevăzută de art. 178 alin. 1 şi 2 din Codul penal şi pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de părăsire a locului accidentului fără încuviinţarea organelor de poliţie prevăzută de art. 89 alin. 1 din OUG 195/2002.

Întrucât cele două infracţiuni din prezentul dosar au fost săvârşite de inculpat înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele, în temeiul articolului 33, litera a din Codul penal, instanţa reţine că aceste infracţiuni au fost săvârşite în concurs real de infracţiuni.

Prin urmare, întrucât pedepsele stabilite în sarcina inculpatului pentru infracţiunile concurente sunt ambele pedepse cu închisoarea, în temeiul articolului 34, litera b din Codul penal instanţa va contopi pedeapsa de 2 ani închisoare cu pedeapsa de 2 ani închisoare în pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare.

Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei rezultante, instanţa apreciază că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia în regim de detenţie şi constatând îndeplinite celelalte două condiţii impuse de articolul 81, literele a şi b din Codul penal pentru aplicarea suspendării condiţionate a executării pedepsei, va dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate inculpatului pe durata termenului de încercare de 4 ani, conform articolelor 81-82 din Codul penal şi în temeiul dispoziţiilor articolului 359, aliniatul 1 din Codul de procedură penală, instanţa va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor articolului 83 din Codul penal privind  revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei.

Conform dispoziţiilor articolului 71, aliniatul 2 din Codul penal condamnarea la pedeapsa închisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prevăzute în articolul 64, literele a şi b din Codul penal din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă şi până la terminarea executării pedepsei, până la graţierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei, iar conform dispoziţiilor articolului 71, aliniatul 5 din Codul penal, pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii, se suspendă şi executarea pedepselor accesorii.

În consecinţă, în temeiul articolului 71, aliniatul 2 din Codul penal instanţa va interzice inculpatului drepturile prevăzute la articolul 64, literele a şi b din Codul penal, iar în temeiul articolului 71, aliniatul 5 din Codul penal va suspenda executarea pedepsei accesorii constând în interzicerea drepturilor prevăzute la articolul 64, literele a şi b din Codul penal pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei aplicate.

Sub aspectul laturii civile a cauzei, instanţa constată că în cadrul procesului penal s-au constituit părţi civile: mama victimei L.E.şi fraţii victimei, L D şi L Ş.

Prin cererea de constituire de părţi civile de la fila 74 din dosarul de urmărire penală, completată ulterior la termenul de judecată din data de 17 septembrie 2008 (filele 128-131), părţile civile L.E L.D şi L.Ş au solicitat pentru prejudiciul suferit prin săvârşirea infracţiunii, despăgubiri civile în sumă de 15.000 lei cu titlu de daune materiale reprezentând cheltuieli de înmormântare, pomenire, parastas şi contravaloarea monumentului funerar, iar pentru partea civilă L.E – mama victimei s-a solicitat obligarea inculpatului Z.C la plata unei rente viagere în cuantum de 650 lei lunar, începând cu data de 01 ianuarie 2007 şi în continuare lunar, până la decesul părţii civile. Părţile civile L.E, L.D şi L.Ş au solicitat obligarea inculpatului la plata sumei de 60.000 lei cu titlul de daune morale, pentru prejudiciul moral suferit prin săvârşirea infracţiunii.

Instanţa urmează a analiza pe rând temeinicia pretenţiilor civile formulate de cele trei părţi civile.

Sub aspectul daunelor materiale, instanţa reţine că părţile civile au probat că au cheltuit pentru înmormântarea, pomenirea, parastasul şi monumentul funerar al victimei o sumă minimă de 575,29 lei. Această sumă a fost dovedită cu înscrisurile depuse la filele 78-79 din dosarul cauzei, care se completează cu declaraţiile martorilor H.M – fila 184, L.A – fila 185 şi H.E - fila 200. În condiţiile în care este de notorietate că la o înmormântare organizată în mediul rural se folosesc şi produse obţinute în gospodăria proprie, şi ţinând cont de dificultăţile întâmpinate în obţinerea unor dovezi fiscale pentru toate bunurile achiziţionate în vederea organizării unei înmormântări şi a meselor de pomenire ulterioare şi luând în considerare declaraţia martorei H.M conform căreia costul monumentului funerar ridicat de familia victimei s-a ridicat la aproximativ 1000 lei, instanţa apreciază suma de 6000 lei ca fiind suficientă pentru acoperirea cheltuielilor solicitate de părţile civile. Având în vedere gradul culpei reţinute în sarcina inculpatului în producerea accidentului (20%) instanţa va acorda despăgubiri materiale părţilor civile pentru suma de 1200 lei.

Cu privire la partea civilă L.E sub aspectul daunelor materiale solicitate cu titlul de rentă viageră în cuantum lunar de 650 lei, analizând declaraţiile martorilor cu privire la acest aspect (H.M – fila 184, L.A – fila 185 şi H.E - fila 200), instanţa reţine că victima lucra împreună cu mama sa în gospodărie, unde se ocupa de îngrijirea animalelor (2 vaci şi câţiva porci) şi presta ocazional transporturi cu animalele pentru care obţinea mici sume de bani care completau pensia de handicap de care beneficia. Având în vedere cuantumul mic al pensiei de care beneficia L.K, caracterul sporadic al veniturilor obţinute din activitatea de transport, problemele psihice de care suferea şi nevoia lui permanentă de a fi îndrumat, aspecte care rezultă din declaraţia martorei H. M – fila 184, instanţa consideră că victima nu a putut îndeplini calitatea de întreţinător al mamei sale, beneficiară a unei pensii de serviciu şi titulară a gospodăriei în care locuia împreună cu L.K. Drept urmare instanţa va respinge solicitarea părţii civile L.Ede acordare a sumei de 650 lei lunar, cu titlu de rentă viageră.

Cu privire la suma solicitată de părţile civile cu titlu de daune morale, instanţa apreciază că acordarea de daune morale pentru prejudiciul suferit de părţile vătămate este justificată, iar la stabilirea acestor daune, instanţa va avea în vedere durerea cauzată acestora de dispariţia fiului şi respectiv a fratelui. Luând în considerare aceste criterii, deşi nici o viaţă nu poate fi evaluată material, instanţa apreciază că o sumă de 30.000 lei ar fi suficientă şi echitabilă pentru repararea prejudiciului moral suferit de L. E, L.D şi L.Ş. Având în vedere gradul culpei reţinute în sarcina inculpatului în producerea accidentului (20%) instanţa va acorda despăgubiri morale părţilor civile pentru suma de 6000 lei.

În consecinţă, în temeiul articolelor 14 şi 346 din Codul de procedură penală raportat la articolului 999 din Codul civil instanţa va admite în parte acţiunea civilă formulată în cadrul procesului penal de către părţile vătămate L.E, L.D şi L.Ş şi va obliga pe inculpat, să plătească suma de 1200 lei cu titlul de daune materiale şi suma de 6000 lei cu titlul de daune morale.

În temeiul articolului 54 din Legea nr.136/1995, modificată prin Legea nr. 304/2007 din 13 noiembrie 2007, instanţa va constata că S.C. Unita S.A. Sucursala Cluj, cu sediul în Bucureşti, B-dul Dacia nr. 30 are calitate de asigurător în prezentul proces penal, fiind obligatorie, conform acestui text legal, citarea sa în procesul penal în care urmează a se stabili cuantumul despăgubirilor cuvenite de pe urma unui accident de autovehicule, acesta urmând însă a răspunde în temeiul contractului de asigurare, în limitele legislaţiei specifice.

Conform articolului 191, aliniatul 1 din Codul de procedură penală, în caz de condamnare inculpatul este obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat. Prin urmare, întrucât inculpatul a fost condamnat prin prezenta hotărâre, în temeiul articolului 191, aliniatul 1 din Codul de procedură penală instanţa va obliga pe inculpat la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului în sumă de 2300 lei, dintre care suma de 800 lei reprezintă diferenţa de plată a expertizei tehnică auto, efectuată de expert R. V (în temeiul art. 196 din Codul de procedură penală, raportat la art. 189 şi 190 din Codul de procedură penală, instanţa a înlăturat din oficiu prin încheierea f.n./19.11.2008 omisiunea de a include în cadrul cheltuielilor judiciare şi cele din cursul urmăririi penale – 1000 lei, precum şi diferenţa de plată pentru expertiza efectuată de dl. R.V – 800 lei).

În temeiul articolului 193, aliniatul 1 din Codul de procedură penală instanţa va obliga inculpatul la plata cheltuielilor judiciare în favoarea părţilor civile L.E, L D şi L. Ş în sumă de 350 lei, reprezentând contravaloarea onorariului de avocat, conform chitanţei depuse la dosarul cauzei la fila 262.

PENTRU ACESTE MOTIVE

INSTANŢA

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E

În temeiul articolului 178, aliniatele 1 şi 2 din Codul penal condamnă pe inculpatul Z.C, fiul lui Ş şi R, născut la data de …, jud. Cluj, posesor al B.I. seria Poliţia Cluj, CNP , cu domiciliul în comuna FG, nr. , fără antecedente penale, la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă.

În temeiul art. 89 alin. 1 din OUG 195/2002, republicată, cu aplicarea art. 13 din Codul penal condamnă pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de părăsire a locului accidentului de către conducătorul vehiculului implicat într-un accident de circulaţie în urma căruia a rezultat uciderea sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii uneia sau mai multor persoane, fără încuviinţarea poliţiei.

În temeiul articolului 33, litera a din Codul penal constată că cele două infracţiuni au fost săvârşite în concurs.

În temeiul articolului 34, litera b din Codul penal contopeşte pedepsele stabilite pentru cele două infracţiuni, alegând dintre aceste pedepse, pedeapsa cea mai grea şi aplică inculpatului pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare.

În temeiul articolului 81 şi articolului 82 din Codul penal suspendă condiţionat executarea pedepsei pe durata termenului de încercare de 4 ani şi în temeiul dispoziţiilor articolului 359, aliniatul 1 din Codul de procedură penală atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor articolului 83 din Codul penal privind revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei.

În temeiul articolului 71, aliniatul 2 din Codul penal interzice inculpatului drepturile prevăzute la articolul 64, literele a şi b din Codul penal.

În temeiul articolului 71, aliniatul 5 din Codul penal suspendă executarea pedepsei accesorii constând în interzicerea drepturilor prevăzute la articolul 64, literele a şi b din Codul penal pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei aplicate.

În temeiul articolelor 14 şi 346 din Codul de procedură penală raportat la articolului 999 din Codul civil admite în parte acţiunea civilă formulată în cadrul procesului penal de către părţile civile LE, LŞ şi L D, toate cu domiciliul în F G, nr.  şi în consecinţă obligă pe inculpat să plătească în favoarea părţilor civile suma de 1200 lei cu titlul de daune materiale şi suma de 6000 lei cu titlul de daune morale.

În temeiul articolului 54 din Legea nr. 136/1995, modificată prin Legea nr. 304/2007 din 13 noiembrie2007 constată că S.C. Unita S.A. Sucursala Cluj, cu sediul în Bucureşti, B-dul Dacia, nr. 30 are calitate de asigurător în prezentul proces penal.

În temeiul articolului 191, aliniatul 1 din Codul de procedură penală obligă inculpatul la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului în sumă de 2300 lei, dintre care suma de 800 lei reprezintă diferenţa de plată a expertizei tehnică auto, efectuată de expert R.V.

În temeiul articolului 193, aliniatul 1 din Codul de procedură penală obligă inculpatul la plata cheltuielilor judiciare în favoarea părţilor civile L.E, L.Ş şi L D în sumă de 350 lei.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 28 octombrie 2008.

JUDECĂTOR GREFIER

Domenii speta

Spete similare