Fara titlu

Sentinţă civilă 2096 din 03.10.2008


Dosar nr. 236/257/2008

R O M Â N I A

JUDECATORIA MEDIAS

SECTIE GENERALA

SENTINTA CIVILA Nr. 2096

Sedinta publica de la 03 Octombrie 2008

Constata ca , prin actiunea civila înregistrata pe rolul acestei instante la data de 21.01.2008 , reclamantul D. T. senior a solicitat , în contradictoriu cu pârâtii : D. T junior ,  M. D. si M. A., ca prin sentinta ce se va pronunta , sa se constate nulitatea absoluta a actului denumit „Act de partaj si iesire din indiviziune „ , autentificat cu nr. 1357/24.09.2004 de catre notar public Nistor Ana Corina , încheiat între reclamant si pârâtul D. T. junior , asupra imobilului situat administrativ în Medias, jud. Sibiu , înscris în CF 10286 Medias , nr. top. 1361/3/8 , 1361/3/7 , 1361/3/6 , 1361/3/9/2/2  , si a actului subsecvent celui mai sus evidentiat , denumit „ Contract de schimb” , autentificat cu nr. 1358/24.09.2004 de catre notar public Nistor Ana Corina , încheiat între pârâtul D. T. junior si pârâtii M. D. si M. A.; sa se dispuna revenirea la situatia anterioara de carte funciara , în sensul reîntabularii dreptului de dreptului de proprietate al reclamantului asupra cotei de 5/8 din imobilul înscris în CF 10286 Medias , nr. top. 1361/3/8 , 1361/3/7 , 1361/3/6 , 1361/3/9/2/2 ;  reîntabularii dreptului de  proprietate al pârâtului D. T. junior asupra cotei de 3/8 din imobilul înscris în CF 10286 Medias , nr. top. 1361/3/8 , 1361/3/7 , 1361/3/6 , 1361/3/9/2/2 ; al radierii dreptului de uzufruct  viager al reclamantului asupra imobilului înscris în CF 10286 Medias , nr. top. 1361/3/8 , 1361/3/7 , 1361/3/6 , 1361/3/9/2/2 ; si în sensul reîntabularii dreptului de proprietate al pârâtilor M. D. si M. A. asupra imobilului înscris în CF 12253 Medias , nr.top.4708/1/2/1/1/3/XXXX , situat în Medias , jud. Sibiu ; cu cheltuieli de judecata – astfel cum actiunea a fost precizata în scris la filele 35-37 dosar ).

În motivarea actiunii sale , reclamantul învedereaza ca înscrisul denumit „Act de partaj si iesire din indiviziune „ , autentificat cu nr. 1357/24.09.2004 de catre notar public Nistor Ana Corina , pe care l-a încheiat cu  pârâtul D. T. junior , nu exprima vointa sa interna , întrucât nu a cunoscut continutul si natura actului , fiind convins ca semneaza un contract de întretinere , prin care îsi transmite dreptul de proprietate asupra imobilului pârâtilor M. D. si M. A., în schimbul prestarii întretinerii de catre acestia .

Se mai arata în motivarea actiunii , faptul ca pârâtii M. D. si M. A., cu care reclamantul avea o relatie foarte apropiata , care a si dus la prestarea întretinerii de catre acestia anterior si ulterior încheierii celor doua acte notariale, au profitat de starea de slabiciune fizica si psihica a reclamantului, care este suferind de afectiuni ale vederii si ale aparatului auditiv , precum si de afectiuni neuropsihice la cei peste 80 de ani ai sai , precum si de relatia tensionata cu fiul sau , pârâtul D. T. junior în acea perioada .

În drept sunt invocate prevederile art. 948 , 953 , 966 , 969 , 970 , 1020 si 1021 C.civ.

Prin întâmpinarea formulata ( fila 17 dosar ) pârâtul D. T. junior confirma sustinerile reclamantului , fiind de acord cu admiterea actiunii acestuia.

Pârâtii M. D. si M. A. s-au opus admiterii actiunii ( întâmpinare fila 25 ) .

Analizând actele si lucrarile dosarului , instanta a retinut urmatoarele :

Reclamantul si pârâtul D. T.  jr. ( fiul reclamantului ) au avut calitatea de coproprietari asupra imobilului înscris în CF nr. 10286 Medias nr. top 1361/3/8 , 1361/3/7 , 1361/3/6 , 1361/3/9/2/2, situat administrativ  în Medias, jud. Sibiu,  reclamantul detinând cota de 5/8, iar pârâtul cota de 3/8  din dreptul de proprietate astfel cum reiese din  înscrisul denumit „ act de partaj si iesire din  indiviziune’’( fila 59 dosar).

Reclamantul invoca nulitatea  absoluta a înscrisului  denumit „ act de partaj si iesire din indiviziune’’ autentificat cu nr. 1357/24.09.2004 de notarul  public N. A. C.  prin care cei doi coproprietari ai imobilul descris  mai sus  convin asupra  partajarii acestuia,  în sensul ca reclamantului îi revine  dreptul  de uzufruct  viager asupra întregului imobil,  iar pârâtului D. T.  junior  dreptul de nuda proprietate  asupra acestuia.

Imediat dupa încheierea  acestui act de partaj, în cadrul aceluiasi birou notarial , se încheie contractul de schimb,  autentificat cu nr. 1358/24.09.2004( fila 8 dosar),  prin care pârâtul D. T.  junior transmite dreptul sau de nuda proprietate  asupra imobilului identificat mai sus pârâtilor M.  D. si A,  în schimbul dreptului de proprietate al acestora asupra apartamentului înscris în CF 12253 Medias  nr. top 1361/3/8 , 1361/3/7 , 1361/3/6 , 1361/3/9/2/2,  compus din 2 camere, bucatarie, camara,baie, debara, hol,  balcon, pivnita, situat administrativ  în Medias, jud. Sibiu.

Martorul L. I.  ( fila 84 ) care,  în calitate de vecin,  frecventa casa acestuia,  relateaza  faptul ca reclamantul avea o relatie  foarte  apropiata cu pârâtii M.,  pe care îi cunostea de 20 de ani, si ca, în conditiile  în care relatia acestuia cu fiul sau D. T. junior era deteriorata ,  pârâtii M. s-au angajat sa-l întretina pe reclamant , acesta fiind  dispus sa cedeze  în favoarea acestora  cota sa de proprietate asupra imobilului în schimbul întretinerii, si, de  altfel,  s-au mutat în imobilul în litigiu în care locuia reclamantul , la câteva zile  înainte de încheierea actelor notariale,  prestând efectiv întretinere acestuia,  întretinere care a durat pâna în aprilie 2005.

În contextul acestei întelegeri intervenite între reclamant si pârâtii M., fiul reclamantului, D. T. junior, trebuia sa primeasca în schimbul cotei sale de  proprietate asupra imobilului ,  apartamentul pârâtilor M..

Acelasi martor declara ca l-a auzit pe  reclamant  atunci când îi spunea fiului sau ca se sinucide  daca acesta nu accepta aceasta întelegere ,  afirmatie care trebuie sa fie înteleasa în raport  cu vârsta înaintata a reclamantului, dar mai ales cu neputinta generata de starea precara de sanatate a acestuia.

Pârâtul D. T. junior a marturisit martorului , la putin timp  dupa încheierea actelor notariale, ca  a semnat aceste acte  pentru a nu-l avea  pe constiinta pe reclamant si ca  a semnat în stare de stres  fara  sa citeasca continutul acestora , devenind constient de consecintele  actelor încheiate  la câteva  zile dupa  semnarea acestora, atunci când i-a si descris martorului  contextul încheierii  conventiilor.

Martorul P. A. ( fila 88 ),  a aflat dupa întocmirea actelor notariale  ca partile s-au înteles ca pârâtii M. sa-l întretina pe reclamant în schimbul cotei sale de proprietate , iar pârâtul D. T. jr.  sa obtina în schimbul cotei sale din imobil, apartamentul pârâtilor M..

Pârâtul D.  T. jr. i-a marturisit  martorului ca  a semnat  actele notariale  ca sa-l multumeasca pe tatal sau ,  în contextul în care el a refuzat sa se mute în imobil împreuna cu reclamantul  pentru a-l întretine,  iar acesta din urma a amenintat ca se sinucide  daca nu este de acord  cu încheierea  conventiilor care i-ar fi adus întretinerea din partea  pârâtilor M.

Acelasi martor sustine  ca întelegerea dintre reclamant si pârâtii M. cu privire la transmiterea  dreptului sau de proprietate  în schimbul întretinerii  a luat nastere într-o perioada când fiul reclamantului era plecat pentru  o specializare în interesul serviciului în Germania – aspect  confirmat si de martorul  L. I.

Martorul  M. R. ( fila 90 ) relateaza ca în seara anterioara încheierii  conventiilor,  pârâtul D. T. junior i-a spus ca urma sa încheie o conventie  în urma careia tatal sau va fi întretinut de catre pârâtii M., urmând ca el sa primeasca, în schimbul  cotei sale de proprietate  asupra imobilului, un apartament al pârâtilor,  si ca va face asta pentru a-l multumi si a nu-l avea pe constiinta  pe tatal sau, care a amenintat ca se sinucide altfel.

Însusi martorul M. R. a fost contrariat  de atitudinea reclamantului  care, la  întoarcerea  fiului sau din Germania , l-a tratat pe acesta cu raceala, dar, în schimb ,devenise foarte apropiat de familia M.

Nici chiar martorii propusi în aparare de  catre pârâtii  M. nu reusesc sa infirme  starea de fapt  desprinsa  din relatarile martorilor mai sus mentionati.

Astfel, martorul  B. I. ( fila 86), un vecin al reclamantului,  confirma faptul ca reclamantul si fiul sau erau certati înainte si dupa  încheierea conventiilor ,  în contextul în care pârâtul D. T.  junior a refuzat sa se mute împreuna cu sotia sa în casa parinteasca pentru a-l întretine pe reclamant(  discutie purtata în prezenta martorului ) si  ca,  din acest motiv  reclamantul a apelat la pârâtii M. ( cu care avea o relatie apropiata de mai bine de 20 de  ani ) pentru a-l întretine,  si chiar i-a primit pe acestia în casa sa.

Martorul relateaza ca pârâtii M. au prestat întretinerea înainte  si dupa încheierea conventiilor , situatie  care a durat  pâna în primavara lui 2005,  când reclamantul a refuzat actele de întretinere ale acestora. De altfel,  odata cu refuzul de a  primi întretinere,  reclamantul  a început sa se plânga  vecinilor ca a fost  înselat de catre pârâtii M.,  ca nu stie ce a semnat,  fapt ce l-a determinat sa ceara acestor pârâti sa restabileasca situatia anterioara  încheierii acelor conventii.

Martora S. A. ( fila 106), cunoaste, în calitate de vecina a reclamantului,  faptul ca acesta era prieten cu pârâtii M. de peste 20 de ani, considerându-i la un moment dat „ ca si copiii lui’’, fapt ce l-a determinat sa apeleze la acestia pentru întretinere, în conditiile în care fiul sau a refuzat sa se mute în casa parinteasca  si sa-l întretina.

Actele medicale depuse la dosar ( filele 45-50) evidentiaza  starea precara de sanatate în care  se afla reclamantul în perioada  ce intereseaza în speta.

Astfel,  pe lânga afectiuni cardiace si  sechele manifestate în urma unui infarct miocardic,  reclamantul suferea  si de hipoacuzie si cataracta , afectiuni de natura  a influenta  perceptia sa în ce priveste actul notarial  pe care l-a semnat.

 Pârâtul D. T. junior confirma în întâmpinare sustinerile reclamantului , în sensul ca ,  la data la care partile s-au prezentat la notar , relatia sa cu tatal sau era tensionata , situatie la care au contribuit si pârâtii M., care au adâncit resentimentele existente între cei doi atribuind fiecaruia dintre ei diverse afirmatii neadevarate la adresa celuilalt . În acest context , pârâtul sustine ca a dat deplina crezare intentiilor pârâtilor M. de a-l întretine pe reclamant , fiind de acord , la sugestia acestora , sa accepte schimbul între cota sa de proprietate si apartamentul pârâtilor , cu scopul întretinerii reclamantului de catre familia M.

Pârâtul explica semnarea în graba , fara sa le citeasca , a actelor notariale prin aceea ca a fost convins ca , în conditiile în care acestea au fost redactate de un notar , corespund vointei sale exprimate în întelegerea facuta anterior cu pârâtii M. Date fiind aceste împrejurari , precum si resentimentele fata de tatal sau , despre care era convins ca a afirmat acele lucruri urâte despre el – asa cum l-au convins pârâtii M., nu a realizat ca unul dintre actele semnate reprezenta un act de partaj , mai ales ca nu discutase vreodata cu tatal sau sau cu pârâtii M. despre încheierea unui asemenea act.

Probele administrate , prezentate pe larg în cele ce preced , surprind si detaliaza contextul în care s-a ajuns la încheierea actelor notariale . Concluzia care se desprinde este aceea ca pârâtii M., interesati sa dobândeasca imobilul proprietatea celorlalte parti , au speculat , pe de o parte , relatia tensionata dintre tata si fiu , iar pe de alta parte starea precara a sanatatii reclamantului , care , si pe fondul vârstei înaintate , necesita întretinere , si , pe acest fond au contribuit , prin afirmatii neadevarate atribuite unuia în defavoarea celuilalt , la adâncirea resentimentelor existente între cei doi ( resentimente generate de faptul ca fiul a refuzat sa se mute în casa parinteasca ) , pentru a instrumenta în final reglementarea juridica a situatiei exclusiv în favoarea lor – ei fiind singurii care au discutat cu notarul despre continutul actelor redactate de acesta , ceilalti fiind doar invitati sa semneze actele deja întocmite .

De altfel , este evident ca reclamantului nu i-a revenit nici un câstig de pe urma actelor încheiate , întrucât el a pierdut dreptul de proprietate asupra cotei de 5/8 din imobil , dar nu a obtinut în schimb nimic .

În ceea ce îl priveste pe fiul reclamantului , acesta a fost de acord sa transmita dreptul sau de proprietate asupra cotei de 3/8 din casa parinteasca ( desi în perspectiva îsi putea întregi dreptul de proprietate ca unic potential mostenitor al tatalui sau ) , gest care nu poate fi justificat decât din perspectiva unui compromis pe care el l-a acceptat pentru a-l multumi pe tatal sau , deja suparat pe el ca a refuzat sa se mute în casa parinteasca , convins fiind ca reclamantul si-a cedat dreptul de proprietate în schimbul întretinerii asumate contractual de catre pârâtii M.

Reiese cu prisosinta din argumentatia dezvoltata anterior faptul ca reclamantul nu a avut niciodata intentia sa cedeze gratuit dreptul sau , el fiind interesat exclusiv de a obtine întretinere din partea pârâtilor , si era convins ca asta primeste în schimb, data fiind si intentia afisata a acestora de a-l întretine , manifestata prin gestul de a se muta în imobil înainte de încheierea actelor notariale si de a presta efectiv întretinere acestuia ; martorii audiati evidentiaza faptul ca pârâtii l-au dus pe reclamant la spital si l-au îngrijit în perioada premergatoare încheierii conventiilor .

Pârâtii M. recunosc la interogatoriu ca întelegerea partilor , anterioara încheierii actelor notariale , viza întretinerea reclamantului , acesta fiind scopul urmarit de reclamant si de fiul sau ( filele 102-105 ) . Totodata , acestia marturisesc ca stiau ca exista o diferenta semnificativa între valoarea de piata a imobilului proprietatea reclamantului si a fiului sau , care era aproape dubla fata de valoarea apartamentului dat la schimb .

La fel si fiul reclamantului  nu ar fi putut încheia o conventie care nu ar fi avut drept rezultat asigurarea întretinerii tatalui sau , acesta fiind însusi scopul pentru care el a acceptat acel compromis înfatisat mai sus.

Actul juridic civil reprezinta manifestarea vointei cu intentia de a produce efecte juridice . Formarea vointei juridice este determinata de nevoia pe care persoana tinde sa o satisfaca prin încheierea actului juridic , care reprezinta mijlocul de satisfacere al acestei nevoi .

Atunci când intervine o neconcordanta între vointa interna , aflata în strânsa legatura cu nevoia de satisfacut , si vointa declarata , exteriorizata în actul juridic încheiat , prevederile Codului civil român dau prioritate vointei interne sau reale . Astfel , potrivit dispozitiilor art. 953 C.civ.: „ Consimtamântul nu este valabil , când este dat prin eroare , smuls prin violenta , sau surpins prin dol „ .

Nevalabilitatea consimtamântului afecteaza însasi nevalabilitatea actului juridic încheiat , din perspectiva dispozitiilor art. 948 C.civ. , potrivit carora consimtamântul valabil al partii care se obliga este una dintre conditiile esentiale ale unei conventii .

Eroarea care afecteaza consimtamântul reclamantului , dar si al pârâtului D. T., la încheierea actului de partaj , a fost denumita în doctrina „ eroare – obstacol , distructiva de vointa „ si reflecta falsa reprezentare a naturii actului juridic încheiat . Este suficient ca una dintre partile contractante sa fi dorit si sa fi avut convingerea ca încheie un alt act juridic decât cel  redactat si autentificat de notar , pentru ca acordul de vointa sa nu se formeze iar  actul juridic sa fie lovit de nulitate absoluta .

Ca atare , se va constata nulitatea absoluta a actului denumit „Act de partaj si iesire din indiviziune „ , autentificat cu nr. 1357/24.09.2004 de catre notar public Nistor Ana Corina , încheiat între reclamant si pârâtul Dan Traian junior , asupra imobilului situat administrativ în Medias , jud. Sibiu , înscris în CF 10286 Medias , nr. top. 1361/3/8 , 1361/3/7 , 1361/3/6 , 1361/3/9/2/2 .

Având în vedere faptul ca , contractul de schimb încheiat între pârâtul D. T. junior si pârâtii M. D. si M. A. a urmat actului de partaj si nu se putea naste decât în urma celui dintâi , iar , pe de alta parte , împrejurarea ca  scopul urmarit de pârâti , anume dobândirea dreptului de proprietate asupra întregului imobil , nu se putea realiza în lipsa încheierii unuia dintre aceste acte juridice , se retine ca aceasta conventie de schimb reprezinta un act subsecvent conventiei de partaj , a carei nulitate absoluta o genereaza si pe aceea a contractului de schimb.

Ca atare , se va constata nulitatea absoluta a actului subsecvent celui mai sus evidentiat , denumit „ Contract de schimb” , autentificat cu nr. 1358/24.09.2004 de catre notar public Nistor Ana Corina , încheiat între pârâtul D. T. junior si pârâtii M. D. si M. A.

În temeiul principiului retroactivitatii efectelor nulitatii actului juridic , vor fi înlaturate efectele celor doua conventii nule absolut produse între momentul încheierii acestora si cel al constatarii nulitatii . Din aceasta perspectiva este de retinut ca pârâtii M. si-au întabulat dreptul de nuda proprietate asupra imobilului dobândit ( potrivit extrasului de carte funciara depus la dosar fila 9 ) , asupra caruia s-a înscris si dreptul de uzufruct viager al reclamantului , fiind întabulat si dreptul de proprietate al pârâtului D. T. junior asupra apartamentului obtinut în urma schimbului – astfel cum reiese din însusi continutul contractului de schimb , în cuprinsul caruia se retine consimtamântul partilor contractante cu privire la întabulare .

În consecinta , se va dispune revenirea la situatia anterioara de carte funciara , în sensul urmator :

- reîntabularea dreptului de dreptului de proprietate al reclamantului asupra cotei de 5/8 din imobilul înscris în CF 10286 Medias , nr. top. 1361/3/8 , 1361/3/7 , 1361/3/6 , 1361/3/9/2/2 ;

- reîntabularea dreptului de  proprietate al pârâtului D. T. junior asupra cotei de 3/8 din imobilul înscris în CF 10286 Medias , nr. top. 1361/3/8 , 1361/3/7 , 1361/3/6 , 1361/3/9/2/2 ;

- radierea dreptului de uzufruct  viager al reclamantului asupra imobilului înscris în CF 10286 Medias , nr. top. 1361/3/8 , 1361/3/7 , 1361/3/6 , 1361/3/9/2/2 ;

 -  reîntabularea dreptului de proprietate al pârâtilor M. D. si M. A. asupra imobilului înscris în CF 12253 Medias , nr.top.4708/1/2/1/1/3/XXXX , situat în Medias, jud. Sibiu .

În baza art. 274 C.proc. civ. , pârâtii M. având culpa procesuala exclusiva , vor fi obligati sa plateasca reclamantului cheltuieli de judecata în cuantum de 12,5 lei , reprezentând contravaloarea taxelor judiciare percepute .

În acord cu dispozitiile art. 18 din O.U.G. nr. 51/2008 pârâtii M. D. si M. A. vor fi obligati sa plateasca statului contravaloarea taxei judiciare de timbru de plata careia a fost scutit reclamantul , în cuantum de 5.686,52 lei .