Contravenţie silvică. Vânzare brazi de Crăciun în piaţă neautorizată. Faptă ilicită şi vinovăţie

Contravenţie silvică. Vânzare brazi de Crăciun în piaţă neautorizată. Faptă ilicită şi vinovăţie. Interpretarea legii. Soluţie.

Din analiza conţinutului normelor juridice cuprinse în art. 20 lit. d) şi art. 21 lit. a) din Legea nr. 171/2010 rezultă că legiuitorul a prevăzut un conţinut mai specializat al normei înscrise în art. 21 lit. a) în sensul că a prevăzut expres şi sancţionarea comercializării pomilor de Crăciun, faptă inexistentă ca ilicit contravenţional în cuprinsul celeilalte norme, art 20 lit d). Desigur, „pomul de Crăciun”, ca noţiune, se încadrează în noţiunea mai extinsă de „material lemnos”, dar, ca bun supus unei tranzacţii comerciale, interpretarea corectă ar putea fi aceea că legiuitorul a considerat să sancţioneze faptele nelegale circumscrise dispozitivului normei înscrise în art. 21 lit. a) din Legea nr. 171/2010, anume, atunci când, administratorul unei pieţi neautorizate a permis comercializarea pomilor de Crăciun sau, interpretarea, ar putea fi în egală măsură şi aceea că în cazul vânzării pomilor de Crăciun, ca material lemnos, devin sancţionabili, atât comerciantul care tranzacţionează în afara pieţei autorizate, cât şi administratorul pieţei neautorizate care a permis comerciantului să vândă în piaţă pomii de Crăciun. Or, administraţia Pieţei L. a permis petentului să comercializeze pomii, astfel încât nu se poate reţine în sarcina petentului existenţa unei vinovăţii contravenţionale, petentul fiind încredinţat că desfăşoară o activitate comercială legală pentru care plăteşte taxa de piaţă. De altfel, el însuşi este şi beneficiarul unui Carnet de Moţ vizat prin care i se conferă dreptul de a comercializa produse prelucrate din lemn în târguri, pieţe ale administraţiei publice şi pieţe private, oboare, precum şi în orice localitate din ţară, fiind scutit de orice taxă. În consecinţă, dacă Judecătoria ar putea primi că fapta petentului este prevăzută de lege, deşi observă că reglementarea de a comercializa material lemnos numai în Municipiul A. este una draconică sub aspectele libertăţii comerţului şi a găsirii unei pieţi de desfacere a mărfii, trebuie să accepte, în schimb, că faptei îi lipseşte unul dintre elementele constitutive ale contravenţiei, săvârşirea cu vinovăţie a faptei, care impune anularea PV. De altfel, agentul nu s-a preocupat să dovedească existenţa vinovăţiei petentului consemnând numai latura obiectivă a faptei contravenţionale.

(Judecătoria Lipova, Dosar nr. 21/250/2012 )

1. Constată că prin cererea înregistrată la Judecătorie petentul a formulat plângere împotriva Procesului-verbal de constatare a contravenţiei silvice, denumit pe scurt PV, solicitând în principal anularea acestuia, iar în subsidiar înlocuirea sancţiunii amenzii cu un avertisment.

1.1. În fapt, arată că se afla în data de 17 decembrie 2011, în jurul orei 10.00, în piaţa de mărfuri din L. având spre vânzare 150 bucăţi pomi de iarnă, când a fost controlat de o patrulă formată din doi subofiţeri de jandarmi, care i-au luat actele, au plecat, întorcându-se cu ele după 20-30 minute atunci când i-au cerut petentului să le dea câţiva pomi. Petentul le-a spus că este de acord să le vândă, dar numai dacă îi plătesc suma cu care a cumpărat aceşti pomi, însă jandarmii nu au zis nimic şi au plecat din nou revenind după 10-15 minute când i-au cerut petentului să semneze un document cum că a primit actele înapoi. Petentul a semnat şi doar ulterior şi-a dat seama că era vorba de PV.

1.2. Susţine că nu este adevărat că a vândut pomi de iarnă pe str. B. din L. aspect pe care-l poate proba cu martori.

2. În drept, reia argumentul neîntocmirii PV în prezenţa sa şi expune consideraţia aplicării unui avertisment întrucât nu a mai fost sancţionat contravenţional.

3. Intimatul, prin întâmpinare, solicită respingerea plângerii. Petentul a fost sancţionat pentru încălcarea prevederilor art 20, lit d) din Legea nr 171/2010  întrucât a comercializat 150 pomi de Crăciun aflându-se pe strada B. din oraşul L.

3.1. Invocă excepţia de tardivitate a formulării plângerii pe considerentul că PV a fost înmânat petentului în data de 17.12.2011, iar plângerea a fost înregistrată la Judecătorie în data de 09.01.2012.

3.1.1. Excepţia a fost respinsă în cursul procesului.

3.2. Apreciază că nu corespunde realităţii susţinerea petentului că jandarmii i-au cerut petentului câţiva pomi de Crăciun, aspect care nu ţine de temeinicia şi legalitatea întocmirii PV petentul având posibilitatea de a sesiza săvârşirea unor eventuale fapte de corupţie. De asemenea, nu corespunde realităţii nici susţinerea petentului că a comercializat brazii în Piaţă, deoarece a semnat PV şi ca atare a achiesat la cele consemnate în actul contravenţional.

3.3. Invocă aplicarea art 7 alin 4 din Anexa 1 la HG nr 996/2008 în raport de art 20 lit d) din Legea nr 171/2010 considerând că existenţa contravenţiei presupune comercializarea materialului lemnos, din care fac parte şi pomii de Crăciun, în afara pieţelor autorizate de autoritatea publică centrală. Petentul putea comercializa aşadar materialul lemnos numai în pieţele autorizate, iar Piaţa Lipova nu este autorizată în scopul comercializării materialului lemnos.

3.4. Conchide că PV se bucură de prezumţia de legalitate şi temeinicie care nu este contrară art 6 par.2 CEDO şi că nu este întemeiată solicitarea petentului de înlocuire a sancţiunii amenzii cu aplicarea unui avertisment întrucât gravitatea faptei rezultă din limitele legale ale amenzii prevăzute de legiuitor.

4. Cauza a fost soluţionată prin Sentinţa civilă nr.268/19 martie 2012 fiind admisă plângerea petentului, anulându-se  PV, pentru ca, în urma recursului formulat de intimat, prin Decizia civilă nr.546/19.06.2012 a Tribunalului Arad s-a admis recursul, s-a modificat în parte hotărârea, în sensul că sentinţa a fost casată, cauza fiind trimisă spre rejudecare Judecătoriei.

5. Cauza a fost reînregistrată pe rolul Judecătoriei în data de 20 iulie 2012.

6. Judecătoria constată că Decizia de casare conţine în dispozitiv dispoziţia că se modifică în parte sentinţa, pentru ca în considerente să se motiveze strict cu privire la calitatea de subiect activ al contravenţiei, fără a se menţiona nimic despre soluţionarea excepţiei de tardivitate a formulării plângerii, nici despre suplimentarea probatoriului şi nici despre considerentul Judecătoriei cum că fapta petentului nu este prevăzută de legea contravenţională. Ca atare, Judecătoria va menţine soluţia dată în cursul procesului excepţiei de tardivitate, îşi va asuma probatoriul administrat observând că părţile nu au cerut suplimentarea probaţiunii în rejudecare şi îşi va structura soluţia dată procesului cu înlăturarea considerentului lipsei calităţii de subiect activ al petentului.

6.1. În prim ciclu procesual s-a încuviinţat proba cu înscrisuri, au fost audiaţi martorii probatoriu din care Judecătoria reţine că prin PV, fila 5 dosar, întocmit în data de 17 decembrie 2011, în localitatea L. de către agenţii constatatori din cadrul IJJ A. s-a constatat că în cursul aceleiaşi zile, la ora 10.40, aflându-se pe strada B. din localitatea L., judeţul A. petentul oferea spre vânzare şi comercializare, fiind în afara pieţei, cantitatea de 150 bucăţi pomi de Crăciun.

6.2. Fapta a fost încadrată în prevederile art. 20 lit. d) şi art. 28 pct. 1 din Legea nr. 171/2010 fiind aplicată sancţiunea principală a amenzii în sumă de 1.000 lei cu drept special la plata sumei de 500 lei.

6.3. Judecătoria reţine că fapta constatată în sarcina petentului nu se coroborează, sub aspectul locului de comercializare a mărfii, cu declaraţiile martorilor audiaţi, declaraţii aflate la filele 36, 37 şi 53 dosar, unde se atestă faptul că brazii erau depozitaţi lângă zidul Pieţii, fiind rezemaţi de zid.

6.4. Potrivit conţinutului înscrisului de la fila 21 dosar se reţine că petentul a făcut dovada plăţii taxei de piaţă către Oraşul Lipova fiindu-i eliberate Bonurile nr 0069232-0069235 din data de 17.12.2011, pentru ca din înscrisul de la fila 54 dosar să fie reţinut faptul că petentul este posesorul unui Carnet de Moţ vizat pe anii 2010, 2011 prin care i se conferă dreptul de a comercializa produse prelucrate din lemn în târguri, pieţe ale administraţiei publice şi pieţe private, oboare, precum şi în orice localitate din ţară, fiind scutit de orice taxă.

6.5. În final, Judecătoria reţine, din examinarea înscrisului de la fila 30 dosar reprezentând comunicarea Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare O., faptul că numai Municipiul A. are pieţe autorizate pentru comercializarea materialului lemnos, pentru ca din adresa nr 1091/01.02.2012 a Oraşului L., fila 34 dosar, să rezulte că în L. nu există o piaţă autorizată pentru vânzarea materialului lemnos, inclusiv brazi de Crăciun. 

7. În baza celor reţinute, cercetând motivele şi argumentele părţilor în lumina dispoziţiilor legale aplicabile, în temeiul art. 34 alin 1 din OG nr. 2/2001, Judecătoria va admite plângerea, cu motivarea care urmează.

7.1. Judecătoria, revede dispozitivul normelor juridice contravenţionale relevante în soluţionarea justă a cauzei şi anume, norma conţinută de art 20 lit. d) şi care a fost aplicată de agent în prezenta cauză, respectiv norma conţinută de art 21 lit a) şi care nu a fost aplicată de agent, ambele în raport de conţinutul art 1 alin 1 din acelaşi act normativ, Legea nr 171/2010, redându-le în mod corspunzător:

Art 1 alin 1: „Constituie contravenţie silvică fapta săvârşită cu vinovăţie, stabilită şi sancţionată prin prezenta lege.”

Art 20 lit. d): „Constituie contravenţii silvice şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei şi reţinerea în vederea stabilirii provenienţei materialelor lemnoase în cauză următoarele fapte :

… comercializarea materialelor lemnoase în afara pieţelor, târgurilor, oboarelor, burselor de mărfuri şi altora asemenea, autorizate conform normelor privind circulaţia materialelor lemnoase”

Art 21 lit a): „Constituie contravenţii silvice şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei următoarele fapte: permiterea comercializării materialelor lemnoase şi/sau pomilor de Crăciun în pieţe, târguri, oboare, burse de mărfuri şi altele asemenea, neautorizate conform normelor privind circulaţia materialelor lemnoase în vigoare”

7.2. Judecătoria a reţinut starea de fapt a cauzei ca fiind aceea în care petentul a comercializat pomi de Crăciun într-o piaţă neautorizată, Piaţa din L. din Strada B., pomii fiind rezemaţi de zidul Pieţei.

7.3. Prin urmare, Judecătoria urmează a tranşa dacă fapta concretă a petentului – vânzarea pomilor de Crăciun depozitaţi lângă zidul Pieţei neautorizate – se încadrează în art. 20 lit. d) sau în art. 21 lit. a) din Legea nr. 171/2010, respectiv dacă petentul a săvârşit cu vinovăţie actul de comerţ interzis.

7.3.1. Din analiza conţinutului normelor juridice cuprinse în art. 20 lit. d) şi art. 21 lit. a) din Legea nr. 171/2010 rezultă că legiuitorul a prevăzut un conţinut mai specializat al normei înscrise în art. 21 lit. a) în sensul că a prevăzut expres şi sancţionarea comercializării pomilor de Crăciun, faptă inexistentă ca ilicit contravenţional în cuprinsul celeilalte norme, art 20 lit d). Desigur, „pomul de Crăciun”, ca noţiune, se încadrează în noţiunea mai extinsă de „material lemnos”, dar, ca bun supus unei tranzacţii comerciale, interpretarea corectă ar putea fi aceea că legiuitorul a considerat să sancţioneze faptele nelegale circumscrise dispozitivului normei înscrise în art. 21 lit. a) din Legea nr. 171/2010, anume, atunci când, administratorul unei pieţi neautorizate a permis comercializarea pomilor de Crăciun sau, interpretarea, ar putea fi în egală măsură şi aceea că în cazul vânzării pomilor de Crăciun, ca material lemnos, devin sancţionabili, atât comerciantul care tranzacţionează în afara pieţei autorizate, cât şi administratorul pieţei neautorizate care a permis comerciantului să vândă în piaţă pomii de Crăciun.

7.3.2. Or, administraţia Pieţei L. a permis petentului să comercializeze pomii de Crăciun eliberându-i Bonurile nr 0069232-0069235 din data de 17.12.2011, astfel încât nu se poate reţine în sarcina petentului existenţa unei vinovăţii contravenţionale, petentul fiind încredinţat că desfăşoară o activitate comercială legală pentru care plăteşte taxa de piaţă. De altfel, el însuşi este şi beneficiarul unui Carnet de Moţ vizat pe anii 2010, 2011 prin care i se conferă dreptul de a comercializa produse prelucrate din lemn în târguri, pieţe ale administraţiei publice şi pieţe private, oboare, precum şi în orice localitate din ţară, fiind scutit de orice taxă. În consecinţă, dacă Judecătoria ar putea primi că fapta petentului este prevăzută de lege, deşi observă că reglementarea de a comercializa material lemnos numai în Municipiul A. este una draconică sub aspectele libertăţii comerţului şi a găsirii unei pieţi de desfacere a mărfii, trebuie să accepte, în schimb, că faptei îi lipseşte unul dintre elementele constitutive ale contravenţiei, săvârşirea cu vinovăţie a faptei, care impune anularea PV. De altfel, agentul nu s-a preocupat să dovedească existenţa vinovăţiei petentului consemnând numai latura obiectivă a faptei contravenţionale.

7.4. În concluzie, indiferent de interpretarea care se dă aplicării celor două norme juridice, în fapt, petentul nu a avut reprezentarea că săvârşeşte o faptă contravenţională, fiind deţinătorul taxelor de piaţă de la fila 21 dosar şi a Carnetului de Moţ de la filele 54, 55 dosar, faptei lipsindu-i, în privinţa laturii subiective, elementul vinovăţiei cerute de art 1 alin 1 din Legea nr 171/2010.

NOTĂ.

Soluţia a fost menţinută de Tribunal fiind respins recursul intimatului.

Domenii speta

Spete similare