Răspundere patrimonială salariat

Hotărâre 66 din 04.02.2015


Prin acţiunea formulata reclamanta S.C. B.L. S.R.L. în contradictoriu cu pârâtul C.I.G., a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligat pârâtul la plata sumei de 7.123,36 lei cu titlu de pretenţii reprezentând daune materiale.

în motivarea cererii s-a arătat că, în data de 16.05.2013 societatea a efectuat un transport marfă în valoare de 1.600 Euro în Germania, pârâtul, care a avut calitatea de şofer al societăţii la acea dată a fost cel care a condus autovehiculul de marfă şi tot acesta a fost cela care nu a respectat minime dispoziţii de încărcare a mărfii, astfel încât a fost oprit în trafic de autorităţile din Germania, iar societăţii i-a fost confiscată contravaloarea întregii încărcături în sumă de 1.600 Euro, care transformată la cursul zilei introducerii acţiunii totalizează suma de 7.123.36 lei.

Pârâtul, prin întâmpinare, a solicitat respingerea acţiunii ca netemeinică.

A arătat pârâtul că, la data de 16.05.2013, in calitate de angajat al reclamantei pe postul de şofer, a efectuat un transport Germania cu un autotren având remorca acoperita cu de marfa in prelata. In Germania a fost oprit de către autorităţile rutiere, care au constatat că siguranţa de încărcare a mărfii nu a fost suficienta, si asta datorita faptului că autovehiculul cu care s-a făcut transportul mărfii, constând in 162 role textile, trebuia sa fie unul carosat si nu unul copertat cu prelată, care, asa cum reiese si din procesul verbal întocmit de autorităţile germane, se considera a fi doar un scut protector împotriva vremii, ceea ce a dus la aplicarea unei amenzi in suma de 1.600 euro. Caroseria autovehiculului copertat cu prelata nu permite ca siguranţa sa fie utilizată pentru sarcini laterale, astfel că cele 162 role de material textil, deşi au fost înfoliate si stivuite echilibrat si proporţional, datorita texturii materialului (marfa uşoara), precum si datorita cantităţii reduse de marfa in raport cu volumul autovehiculul, marfa încărcată nu a putut fi echilibrată.

Tribunalul Bihor, prin sentinţa civilă nr. 66/LM/2015 a respins acţiunea formulată ca meîntemeiată, reţinând următoarele:

Pârâtul a prestat activitate la societatea reclamantă in baza unui contract individual de munca înregistrat în registrul de evidenta al salariaţilor sub nr. 11/16.07.2009, pe perioada nedeterminată, îndeplinind funcţia de şofer autocamion/masină de mare tonaj.

La data de 9.03.2013 în timp ce efectua un transport cu autovehiculul de transport marfa TIR, al societăţii reclamante, pârâtul a fost oprit pe autostradă de autorităţile germane, constatându-se că siguranţa de încărcare a mărfii nu a fost suficientă. Urmare a acestui fapt societatea a fost sancţionată cu amendă de 1.600 Euro.

Aşa cum rezultă din procesul verbal de contravenţie întocmit de autorităţile germane, autovehiculul a fost încărcat cu 162 de role material textil. Caroseria autovehiculului nu permite ca siguranţa sa fie utilizata pentru sarcini laterale. Cele 162 de role de material textil au fost, cu toate acestea, înfoliate si stivuite, în continuare s-a încercat asigurarea rolelor prin intermediul unor curele. Datorită texturii materialului (marfa uşoara), precum si masei neomogenă, marfa încărcată nu a putut fi echilibrată. în urma dinamicii deplasării autovehiculului rolele de textil au fost împinse spre exterior.

Au reţinut autorităţile germane că autovehiculul nu a fost adaptat tipului de transport si cantităţii încărcăturii si că în cazul de faţă este vorba în mod clar de o greşeală de dispoziţie din partea firmei, deoarece autovehiculul pus la dispoziţie pentru transport nu era adecvat tipului si cantităţii acestei încărcături, întrucât marfa nu putea fi securizată corect în acest tip de autovehicul.

Conform disp. art. 254 din Codul muncii „salariaţii răspund patrimonial, în temeiul normelor si principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si în legătura cu munca lor".

1

Elementele care condiţionează răspunderea civila contractuală sunt: existenta unei fapte ilicite, prin care se incalcă o anumită obligaţie, aducându-se prin aceasta o atingere unui drept subiectiv; săvârşirea cu vinovăţie a faptei, ca element subiectiv al răspunderii; existenta unui prejudiciu patrimonial; un raport de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu; capacitatea juridica a celui chemat sa răspundă.

In cazul răspunderii contractuale obligaţia încălcată este o obligaţie concretă, stabilita prin contractul preexistent, încheiat intre cele doua subiecte ale răspunderii- cel păgubit si cel care si-a incălcat obligaţiile contractuale. Fapta ilicită cauzatoare de prejudicii in materie contractuala consta in neindeplinirea sau in îndeplinirea necorespunzatoare a unei obligaţii contractuale.

Instanţa a apreciat că in speţa nu sunt întrunite condiţiile antrenării răspunderii patrimoniale a angajatului.

Astfel reclamanta nu a dovedit încălcarea de către pârât a obligaţiilor conţinute in contractul de muncă sau prevăzute in fisa postului.

Susţinerile reclamantei in sensul că pârâtul nu a depus diligentă referitor la modalitatea în care marfa este încărcată în autovehicul, astfel încât acesta să fie echilibrat şi marfa să fie încărcată proporţionat nu au fost probate.

Din contră, din procesul verbal întocmit de autorităţile germane rezultă că cele 162 role material textil au fost înfoliate, stivuite si asigurate prin intermediul curelelor de către pârât, însă autovehiculul cu care s-a făcut transportul mărfii, trebuia sa fie unul carosat si nu unul copertat cu prelată. Caroseria autovehiculului copertat cu prelată nu permite transportul acestui tip de marfă, în speţă fiind vorba în mod clar de o greşeală de dispoziţie din partea firmei.

Mai mult, chiar din cuprinsul cererii de chemare în judecată rezultă că autorităţile germane nu i-au mai permis şoferului pârât deplasarea în continuare cu acel autovehicul, societatea trebuind să asigure preluarea mărfii de un alt mijloc de transport până la destinatar, ceea ce denotă că vinovăţia aparţine societăţii care a pus la dispoziţie şoferului pentru transport un autovehicul neadecvat tipului si cantităţii încărcăturii, acesta fiind motivul pentru care autorităţile au interzis deplasarea în continuare a pârâtului pe autostradă cu acel tip de vehicul- cu prelată.

In consecinţa, faţă de probele administrate in cauza instanţa a apreciat cererea formulată ca neîntemeiată.

în baza art. 453 Cod pr. civ. a fost obligata reclamanta la plata sumei de l.OOOlei cheltuieli de judecată în favoarea pârâtului, cu titlu de onorariu avocat, justificat cu chitanţa depusă la dosar.