Conflict de muncă. Decizie de concediere

Sentinţă civilă 212 din 25.02.2013


Dosar nr. 6249/90/2012

Sentinţa civilă nr. 212/ 25 februarie 2013 pronunţată de Tribunalul Vâlcea

Conflict de muncă. Decizie de concediere

Decizia de concediere a petentului, s-a  făcut în conformitate cu prevederile art. 65, 66 din Legea 53/2003 – Codul  muncii şi art. 26 pct. 1 şi 26 pct. 3 din C.C.M. 2008 – 2018, pentru motive care nu ţin de persoana salariatului, respectiv ca urmare a desfiinţării efective a postului ocupat, ca o consecinţă directă a modificării organigramei societăţii, cu respectarea art. 76 lit.c,d C.M., în cuprinsul ei fiind inserate motivele şi informaţiile de esenţă pe baza cărora persoana concediată să poată aprecia asupra legalităţii şi temeiniciei măsurii dispuse ca urmare a desfiinţări efective  a postului ocupat anterior.

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea reclamantul B. M.-E. în contradictoriu cu pârâta Societatea C.N.Poşta Română S.A. a contestat decizia de concediere nr.675/4.7.2012, în temeiul art.80 din Codul muncii, solicitând constatarea nulităţii/ anularea acesteia, repunerea părţilor în situaţia anterioară, cu reintegrarea pe funcţia deţinută anterior, obligarea pârâtei la plata de despăgubiri egale ca şi cuantum cu salariile indexate, majorate şi actualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat pe perioada cuprinsă între data concedierii şi până la reintegrarea efectivă, precum şi la cheltuieli de judecată.

În motivarea contestaţiei, a arătat că până la data primirii deciziei a fost încadrat pe funcţia de Director judeţean al Sucursalei Reţea Poştală, iar măsura concedierii este abuzivă întrucât, conform art.78 rap. la art. 76 C.M., nu se nominalizează criteriile de prioritate stabilite potrivit art. 69 alin. 2 lit.d C.M., iar pe de altă parte, deşi se afirmă că a fost invitat la un interviu, în realitate nu s-a procedat astfel, decizia în discuţie fiind nulă din acest punct de vedere, singura menţiune la criteriile respective fiind făcută în decizie la art. 4, unde se arată că la concediere: „s-a ţinut cont de prevederile legale privind rezultatele consemnate în fişele de evaluare şi prevederile art. 31.6 C.C.M. şi/ sau rezultatele verificării competenţelor profesionale pe bază de interviu, după caz.”

La art. 31.6 din C.C.M. se arată că: ”în funcţie de situaţiile concrete, Compania Naţională Poşta Română împreună cu sindicatul F.S.P.C. vor stabili de comun acord şi alte criterii, în condiţiile legii”, impunându-se ca pârâta să facă dovada confirmării de primire a  chemării la interviu şi eventualul său refuz de a se prezenta, criteriile de stabilire a ordinii de priorităţi nefiind nominalizate în mod clar şi efectiv. În acelaşi timp, a arătat că, evaluarea profesională anterioară emiterii deciziei de concediere este în sensul că a fost evaluat cu calificativul de „foarte bine”, aşa cum rezultă din fişa de evaluare din 17.11.2011, pârâta având obligaţia ca înainte să procedeze la concediere, să ţină cont de evaluarea profesională, conform art. 69 alin. 3 din Codul muncii.

În continuare, în ceea ce priveşte chemarea la interviu, arată că nu a avut loc niciodată, din considerentul că angajatorul nu l-a organizat sau dacă l-a organizat nu a fost înştiinţat de  organizarea lui, menţionând că activitatea unităţii a crescut ca valoare, profit şi cifră de afaceri faţă de data anterioară preluării conducerii acesteia de către petent, că la decizia de concediere a fost anexată lista posturilor vacante, din aceasta lipsind posturile de conducere, petentului oferindu-i-se doar posturi de execuţie ce nu erau pe măsura pregătirii sale profesionale.

După primirea deciziei a descoperit că s-au redus 290 de posturi de conducere, rămânând vacante 111 posturi ce trebuiau ocupate în baza unor criterii de evaluare, în baza unor interviuri, dar ele nu au fost oferite în mod intenţionat, concedierea fiind făcută în principal pe criterii politice, lucru interzis de art. 59 lit. a C.M., acesta aflând din reviste de situaţia posturilor vacante, fiind lipsit de dreptul de opta pentru un post de conducere pe măsura pregătirii şi a rezultatelor avute, deşi aceste posturi de conducere existau.

Pe de altă parte arată că nu se poate vorbi de o restructurare efectivă şi serioasă a postului său şi a activităţii din moment ce în judeţul Vâlcea nu s-a schimbat decât denumirea funcţiei din Director, în Şef Oficiu Judeţean, activitatea fiind aceeaşi şi după concediere, fiind încălcat şi textul art. 67 C.M. conform căruia salariaţii concediaţi pentru motive care nu ţin de persoana lor, beneficiază de măsuri active de combatere a şomajului şi pot beneficia de compensaţii în condiţiile prevăzute de lege şi de C.C.M. aplicabil, C.C.M. fiind modificat numai pentru perioada concedierilor din anul 2012 în partea referitoare la plăţile compensatorii ce le aveau de primit persoanele concediate având sub 5 ani vechime în companie.

Ca urmare, susţine petentul, este un abuz de drept şi o discriminare a sa întrucât nu are mai mult de 5 ani în compania de poştă pentru a beneficia de măsuri de combatere a concedierii, prin modificarea C.C.M. înfiinţându-se funcţia de Şef Oficiu Judeţean de Poştă fără a se desfiinţa şi funcţia de Director judeţean.

Prin întâmpinarea depusă, pârâta C.N. Poşta Română S.A. a solicitat respingerea contestaţiei ca neîntemeiată arătând în esenţă că prin decizia nr. 675/4.7.2012, contestatorul a intrat în procedura de concediere colectivă demarată în mod temeinic şi legal de angajator, după parcurgerea riguroasă şi integrală a tuturor procedurilor prevăzute de lege, după consultarea cu sindicatul şi partenerul social în scopul atenuării consecinţelor concedierii colective, motivele care au stat la baza emiterii deciziei contestate fiind expuse în preambulul acesteia, fiind atributul directorului general de a numi în funcţii de conducere în urma aprobării noii structuri organizatorice a C.N. Poşta Română S.A., cu precizarea că anterior emiterii deciziilor de numire în astfel de funcţii se organizează concurs potrivit art. 9 din C.C.M. 2009 – 2018 la nivel de unitate, cu modificările ulterioare,iar în ceea ce priveşte situaţia contestatorului arată că potrivit art.  6 din actul adiţional la C.C.M. nr. 28/23.05.2012 acesta nu îndeplinea condiţiile minime pentru ocuparea funcţiei de Şef O.J.P., respectiv: liceul şi 8 ani experienţă în sistemul poştal pe funcţii de conducere, de coordonare, de control sau studii superioare, de licenţă şi 5 ani experienţă în sistemul poştal pe funcţii de conducere/ de coordonare/ de control.

În măsura în care reclamantul urmărea să ocupe un post din noua structură organizatorică, acesta trebuia să participe mai întâi la procedura de ocupare a posturilor de execuţie, procedură cu privire la care au fost informaţi toţi salariaţii prin adresa nr. 101/6444/1.06.2012, însă reclamantul nu a înţeles să participe la ocuparea unor astfel de posturi din noua organigramă, considerând că sunt sub nivelul lui de pregătire profesională, petentul invocându-şi practic propria culpă.

Modalitatea de participare la concurs (verificarea aptitudinilor profesionale prin susţinerea unui interviu), precum şi condiţiile de participare (formularea unei cereri, data, locul şi ora desfăşurării concursului) au fost stabilite în mod obiectiv şi unitar, conferindu-se egalitate de şanse şi tratament pentru toţi salariaţii C.N. Poşta Română, iar procedura de examinare şi condiţiile de participare au fost comunicate tuturor salariaţilor atât prin e-mail, cât şi prin afişare la sediul societăţi, pasivitatea reclamantului fiind motivată de scopul de a ocupa numai o funcţie de conducere.

Cât priveşte ocuparea posturilor de Şef O.J.P., aceasta a fost demarată cu începere din data de 21.08.2012, în procedura de concurs închis prin decizia Directorului general nr. 2341/17.08.2012 fiind numită şi comisia de concurs, în condiţiile în care postul pe care-l ocupa reclamantul a fost desfiinţat, iar funcţia Director O.J.P. nu se mai regăseşte în statul funcţiilor la nivel Poşta Română SA cum rezultă din Hotărârea Consiliului de Administraţie nr. 31/30 mai 2012 de aprobare a organigramei, obligaţia reclamantului fiind aceea de a se prezenta la interviu în vederea ocupării unui post dintre cele existente în noua organigramă, iar emiterea deciziei de concediere fiind consecinţa directă a  neprezentării la interviu în cadrul procedurii de ocupare a posturilor de execuţie.

Contrar afirmaţiilor reclamantului, a învederat pârâta, desfiinţarea postului ocupat de acesta a avut la bază o cauză reală şi serioasă, societatea angajatoare restructurându-şi activitatea în vederea privatizării, invocând prevederile H.G. nr. 1134/2008 privind aprobarea Strategiei de restructurare a C.N. Poşta Română S.A., în vederea declanşării procesului de privatizare a acesteia, H.G. nr. 572/16.06.2010 privind aprobarea Strategiei de restructurare şi modernizare a C.N. Poşta Română S.A., H.G. nr. 761/2012 privind aprobarea Strategiei de privatizare a C.N. Poşta Româna S.A., cu menţiunea că disponibilizarea salariaţilor prin concedieri colective s-a realizat în mai multe etape, obiectivul acestor strategii fiind transformarea companiei într-o organizaţie profitabilă, competitivă, aliniată la standardele de calitate îndeplinite de ceilalţi operatori care acţionează în prezent pe piaţa serviciilor poştale, aprobarea strategiei de reorganizare şi modernizare fiind făcută prin Hotărârea Adunării Generale a Acţionarilor nr. 4/2010, între celelalte măsuri fiind inclusiv desfiinţarea efectivă a unui număr de 618 posturi şi iniţierea procedurilor de concediere colectivă prin Hotărârea Consiliului de Administraţie nr. 3/11.01.2012, cât şi desfiinţarea Sucursalei Servicii Poştale Financiare în temeiul Hotărârii nr. 72/2012 a Consiliului de Administraţie, la desfiinţarea celor 722 posturi (în temeiul Hotărârii nr. 31/30 mai 2012 a Consiliului de Administraţie) stând motive de natură economică, dat fiind că începând cu anul 2009 pârâta se confruntă cu dificultăţi financiare majore, la închiderea exerciţiului financiar 2012 înregistrându-se o pierdere netă în valoare de 182.932.117 lei, iar în scopul redresării economice a unităţii au fost luate şi alte categorii de măsuri precum: reducerea programului de lucru, reeşalonarea la plată a unor obligaţii asumate în baza unor contracte încheiate cu diferiţi parteneri contractuali, constituirea unor garanţii reale mobiliare şi imobiliare în condiţiile în care modificarea structurii interne este atributul exclusiv al  angajatorului.

Analizând motivele invocate în contestaţie, prin prisma actelor şi actelor existente în dosar şi a dispoziţiilor normative aplicabile în cadrul procesual de faţă, cu menţiunea că dreptul la contestaţie s-a exercitat în termen legal de către petiţionarul - reclamant, s-a constatat că acţiunea formulată nu este întemeiată, urmând să fie respinsă potrivit considerentelor  expuse în continuare.

În primul rând, astfel cum rezultă din datele dosarului, se verifică susţinerile pârâtei cu privire la faptul că emiterea deciziei contestată nr.675/2012 de către Directorul general al C.N. Poşta Română S.A., de concediere a petentului, s-a  făcut în conformitate cu prevederile art. 65, 66 din Legea 53/2003 – Codul  muncii şi art. 26 pct. 1 şi 26 pct. 3 din C.C.M. 2008 – 2018, pentru motive care nu ţin de persoana salariatului, respectiv ca urmare a desfiinţării efective a postului ocupat, ca o consecinţă directă a modificării organigramei C.N. Poşta Română S.A. prin Hotărârea Consiliului de Administraţie nr. 31/30.05.2012, durata termenului de preaviz acordat în baza art. 75 alin. 1 C.M., fiind de 20 zile lucrătoare de la comunicarea acestei decizii.

Totodată, din probatoriu se reţine că măsura concedierii s-a dispus avându-se în vedere hotărârea prin care s-a aprobat noua structură organizatorică a C.N. Poşta Română S.A., care prevede desfiinţarea efectivă a unui nr. de 722 posturi şi iniţierea procedurilor de concediere colectivă, respectiv că măsura a fost luată de către angajator în urma consultărilor cu Sindicatul Lucrătorilor Poştali din Româna cu care s-a stabilit de comun acord ca posturile din structurile noi şi cele modificate conform organigramei aprobate la 30.05.2012 să fie ocupate prin verificarea competenţelor profesionale pe bază de interviu.

În acelaşi timp, s-a procedat ca atare ţinându-se seama de împrejurarea că prin aplicarea procedurii de examinare astfel aprobată, petentul nu a fost declarat admis, criteriile de stabilire a ordinii de priorităţi în cazul  concedierii colective, ţinând seama de prevederile legale şi din C.C.M. în vigoare, constând în rezultatele consemnate în fişele anuale de evaluare, a realizării obiectivelor de performanţă valabile pentru anul 2011 şi/sau prevederile art. 31.6 din C.C.M. 2008 – 2018 şi/ sau de rezultatele verificării competenţelor profesionale pe bază de interviu, în cazul reclamantului ţinându-se cont de împrejurarea că acesta nu s-a prezentat la interviu în considerarea procedurii, neîndeplinind cerinţele şi condiţiile instituite prin procedura de examinare propriu-zisă anterior stabilită.

Prin aceeaşi Hotărâre nr.31/2012 a Consiliului de Administraţie, Directorul General al C.N. Poşta Română S.A. a fost mandatat să ia toate măsurile necesare pentru implementarea structurilor organizatorice aprobate începând cu data de 31.05.2012 şi finalizarea procedurii de concediere colectivă.

Aşadar, contrar celor afirmate de petiţionarul-reclamant, din probatoriu reiese că decizia de concediere contestată a fost emisă de către pârâtă cu respectarea legislaţiei în vigoare şi a C.C.M. la nivel de unitate pe perioada în litigiu, implicit a obligaţiei impuse de art.65 şi urm. C.M. acordându-i-se preaviz potrivit art. 75 C.M., decizia cuprinzând toate menţiunile stabilite sub sancţiunea nulităţii de textul art.76 C.M, neexistând motive care să atragă nulitatea acesteia.

În baza procesului - verbal încheiat între pârâtă şi Sindicatul Lucrătorilor Poştali din România nr.101/6445/1.06.2012, reprezentanţii ambelor părţi au stabilit drept principal criteriu de selecţie a salariaţilor afectaţi de concediere a se avea în vedere pregătirea profesională a acestora şi aplicarea acestuia prin verificarea competenţelor pe bază de interviu, de către o comisie numită la nivel central  de către Directorul General al C.N.P.R., iar la nivelul Centrelor Operaţionale Regionale să se aplice efectiv aceeaşi metodă de selecţie.

De asemenea, astfel cum s-a arătat anterior, decizia de concediere a fost emisă cu respectarea art. 76 lit.c,d C.M., în cuprinsul ei fiind inserate motivele şi informaţiile de esenţă pe baza cărora persoana concediată să poată aprecia asupra legalităţii şi temeiniciei măsurii dispuse ca urmare a desfiinţări efective  a postului ocupat anterior, atâta timp cât, drept consecinţă a reorganizării şi restructurării unităţii angajatoare a modificării organigramei C.N. Poşta Română S.A. în temeiul Hotărârii Consiliului de Administraţie nr. 31/2012, hotărâre luată şi aceasta în aplicarea Hotărârii Adunării Generale a Acţionarilor nr.74/2012 (fila 86-87 dosar), neconfirmându-se susţinerea în sensul că actul contestat nu ar cuprinde toate menţiunile prevăzute de lege implicit în ceea ce priveşte situaţia criteriilor de stabilire a ordinii de priorităţi în cazul acestei concedieri, atâta timp cât textul C.C.M. la nivel de unitate, modificat prin actul adiţional din 30 mai 2012, se referă şi acesta la verificarea competenţelor profesionale pe bază de interviu, probele dosarului punând în evidenţă faptul că salariaţii unităţii au fost înştiinţaţi fie individual fie prin afişare la nivelul unităţii cu privire la posibilitatea de a participa la interviurile organizate atât în scopul ocupării posturilor de execuţie (fila 91), cât şi a posturilor de conducere din  cadrul C.N. Poşta Română S.A., iar petentul nu s-a prezentat, acesta considerând că posturile de execuţie sunt sub nivelul său de pregătire profesională, iar în privinţa noului post de Şef Oficiu Judeţean Vâlcea, de asemenea nu s-a prezentat la interviu, realitatea fiind că reclamantul nu îndeplinea nici condiţiile de vechime impuse.

Prin art.6 Actul adiţional la C.C.M. 2008-2018 s-a modificat Anexa 7 – Lista Funcţiilor în sensul introducerii funcţiei de „Şef Oficiu Judeţean de Poştă/ Oficiu Municipal de Poştă Bucureşti”, pentru ocuparea căreia s-a prevăzut că sunt necesare studii liceale + 8 ani experienţă în sistemul poştal pe funcţii de conducere/ de coordonare/ de control sau studii universitare de licenţă +5 ani experienţă în sistem pe funcţii de conducere/ de coordonare/ de control.

Or, tocmai în calitatea sa de director judeţean, petentul nu poate pretinde că nu a cunoscut despre situaţia modificărilor intervenite în structura unităţii sau de posibilitatea de a participa la procedura de ocupare a noilor funcţii aprobate.

De asemenea, nu se confirmă motivul invocat în acţiune în sensul că în cadrul unităţii nu ar fi avut loc o reorganizare de fond serioasă şi efectivă, din înscrisurile prezentate de pârâtă rezultând evident că nici atribuţiile în noua funcţiune nu mai sunt aceleaşi cum se regăseau în vechea organigramă, prin compararea atribuţiilor din fişa de post Şef O.J.P. şi fişa de post Director judeţean de la filele 16/18 şi 144/146 dosar, cât şi din analiza comparativă de la filele 161 – 178 rezultând cu certitudine că au fost introduse şi noi atribuţii, cum sunt cele având ca obiect îndrumarea şi controlarea activităţii diriginţilor de la oficiile poştale din subordine, organizarea activităţii  de prezentare, prelucrare, transport şi distribuţie a trimiterilor în condiţii de eficientă economică, cu respectarea condiţiilor de calitate a prestaţilor către beneficiar, organizarea şi coordonarea activităţii pe linie de administrativ, aprovizionare, dezvoltare şi vânzări, furnizarea de informaţii la cererea conducerii administraţiei locale sau mass-media locală cu aprobarea conducerii C.N. Poşta Română referitoare la operaţiunile şi datele tehnice privind anumite servicii etc., alte atribuţii fiind preluate din fişa de post a directorului operaţional, post desfiinţat tocmai având în vedere înfiinţarea noului post de Şef OJP, iar numai unele dintre atribuţiile postului Director judeţean fiind păstrate, alte atribuţii ale aceleaşi funcţiuni fiind reformulate tehnic diferit, ceea ce denotă că nu a operat o simplă modificare a denumirii postului de Director judeţean în Şef Oficiu jud., cum eronat se susţine.

Prin decizia nr.140/2012, începând cu data de 31.05.2012, odată cu demararea măsurilor de implementare a noii structuri organizatorice a C.N. Poşta Română S.A., conducerea centrală a unităţii pârâte a decis ca persoanele care ocupă posturi de conducere la nivel teritorial (inclusiv reclamantul) să exercite numai atribuţiile cu caracter executiv existente în fişa postului, celelalte atribuţii urmând a fi exercitate numai pe baza dispoziţiilor scrise ale Directorului General, fără afectarea drepturilor ce decurg din contractul individual de muncă.

Pe  de altă parte, instanţa a reţinut că sunt întemeiate apărările şi susţinerile pârâtei angajatoare în sensul că anterior procedurii de concediere colectivă s-au iniţiat consultări prealabile cu sindicatul de la nivelul C.N. Poşta Română S.A., sens în care a îndeplinit şi condiţia reglementată prin art. 70 C.M. prin aceea că a fost înaintată o copie a notificării la I.TM şi AJOFM primind avizul şi acordul în vederea întocmirii deciziilor de concediere colectivă, aşa cum se consemnează în procesul-verbal încheiat între sindicat şi angajator la data de 01.06.2012, stabilindu-se şi criteriul de selecţie al salariaţilor afectaţi de măsura concedierii.

În acord cu Hotărârea Consiliului de Administraţie nr.31/2012, directorul General avea abilitarea de realiza măsura concedierilor colective în cadrul unităţii şi nu a fost  reţinută susţinerea petentului cum că desfiinţarea postului sau concedierea acestuia nu este reală, ci una de natură politică, dat fiind că reorganizarea şi aprobarea noii organigrame a CN Poşta Română SA s-a făcut în baza Hotărârii Adunării Generale a Acţionarilor, organ de conducere superior care are abilitarea de a asigura realizarea în practică a tuturor măsurilor necesare pentru desfăşurarea activităţii în condiţii de eficienţă, postul de director judeţean deţinut de reclamant fiind desfiinţat în cadrul măsurilor de reorganizare legal aprobată, din motive reale şi serioase, datorită situaţiei economico – financiare precare la nivel de unitate, rezultate în perioada anterioară, potrivit notei de fundamentare, nefiind vorba doar de simplă schimbare a denumirii postului anterior ocupat de salariat şi nici de aplicare a vreunei măsuri de natură politică.

În concret, faţă de vechea organigramă, la nivelul jud. Vâlcea, există în prezent un singur post de conducere, aceea de Şef Oficiu Judeţean de Poştă Vâlcea, faţă de vechea organigramă, în care existau două posturi de conducere.

Nu în ultimul rând, este de observat că art.76 alin.1 lit.c C.M. stabileşte că decizia de concediere trebuie să conţină criteriile de stabilire a ordinii de priorităţi conform art.69 alin.2 lit.d în cazul concedierilor colective, însă, beneficiază de dreptul de a li se oferi un loc de muncă conform art. 64 alin. 1 C.M. doar aceia dintre salariaţii concediaţi pentru motivele reglementate la art.61 lit.c-d  şi art.56 alin.1 lit.e C.M., petentul neaflându-se în această ipoteză.

Cu toate acestea, reclamantul avea încă posibilitatea de a se prezenta la interviu în cadrul procedurii de verificare a competenţelor stabilite de  către angajator, fie pentru o funcţie de execuţie în cadrul C.N. Poşta Română S.A., dar personal nu a fost interesat decât de o funcţie de conducere, fie chiar pentru noul post din organigramă, de Şef Oficiu Judeţean Vâlcea, dar nici în acest caz nu s-a prezentat la interviu, astfel că nu se poate pretinde de către cel în cauză că pârâta nu şi-ar fi îndeplinit obligaţiile legale, conduita acestuia fiind explicabilă prin prisma faptului că nu a dorit decât să-şi menţină în continuare funcţia pe postul anterior, post care a şi fost desfiinţat în mod real şi efectiv, în condiţiile arătate.

Prin urmare, cum nici celelalte aspecte invocate de petent nu sunt întemeiate, examinând şi din oficiu pricina, şi constatând că decizia emisă de pârâtă este legală şi temeinică, neexistând motive temeinice pentru constatarea nulităţii sau anularea acesteia, pentru toate considerentele mai sus expuse, tribunalul a respins  contestaţia ca fiind neîntemeiată, implicit a capetelor de cerere accesorii privind repunerea părţilor în situaţia anterioară, respectiv reintegrarea pe postul ocupat de contestator în cadrul pârâtei, obligarea pârâtei la plata de despăgubiri egale ca şi cuantum cu salariile indexate, majorate şi actualizate şi cu celelalte drepturi pretinse.