Condiţiile răspunderii civile delictuale

Dosar nr. 21230/3/2014

Sentinţa Civilă nr. 2755

Şedinţa publică din data de 21.05.2015

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE: C P

GREFIER: C

Pe rol soluţionarea cererii de ajutor public judiciar formulată de reclamanta S V,  în cauza civilă de faţă formulată de reclamanta  S V  în contradictoriu cu pârâţii  SC U A SA şi E C, având ca obiect pretenţii.

Dezbaterile orale au avut loc în şedinţa publică din data de 23.04.2015, susţinerile părţilor fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când tribunalul, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 07.05.2015, apoi pentru data 14.05.2015 şi ulterior la 21.05.2015.

T R I B U N A L U L,

Prin cererea  înregistrată pe rolul  Tribunalului Bucureşti – Secţia  VI-a Civilă  la data de  23.06.2014  sub  nr. 21230/3/2014 reclamanta SV a chemat în judecată  pârâta  S.C. U A S.A.  şi intervenientul  forţat  E  C  solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa  să se dispună:  obligarea paratei la plata sumei de 110.000 euro (echivalent in lei 495.000 lei la cursul B.N.R. de 4,50 lei/euro) reprezentând despăgubiri materiale si morale urmare a accidentului rutier suferit de reclamantă produs in com. Crevedia, DN1A Bucuresti-Targoviste, jud. Dambovita, in data 14.02.2014, în jurul h 0630, din vina numitului E C, in timp ce conducea ansamblul rutier format din autoutilitara N3 marca MAN înmatriculata sub nr. …………. ce tracta semiremorca marca S înmatriculata sub nr. ……., autoutilitara pentru care la acea data era încheiata o poliţa de asigurare R.C.A. la S.C. U A SA; obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii sale, reclamanta a arătat următoarele:

În data de 14.02.2014, in jurul h 0630, a fost victima unui accident rutier produs din vina numitului E C, petrecut in produs in corn. Crevedia, DN1A Bucuresti-Targoviste, jud. Dambovita.

Reclamanta circula regulamentar pe o bicicleta echipata corespunzător cu vesta de semnalizare si semnalizatoare reflectorizante si luminoase montate pe bicicleta, fiind lovita frontal de conducătorul autoutilitarei in roata din spate.

Vătămarea a făcut obiectul dosarului nr. 299/P/2014 al Parchetului de pe langa Judecătoria Racari (Politia Rutiera Racari).

Urmare a accidentului reclamanta a suferit următoarele vătămări:

- Traumatism cranio-facial si toracic, plaga contuza fronto-orbito-nazala (orizontal), multiple plăgi faciale plăgi contuze nazale, fractura sinus frontal, fractura piramida nazala, fractura cu deplasare la nivelul arcurilor bilaterale ale coastelor 7,8,9,10,11,12 pe partea stânga si 6,7,8,9 pe partea dreapta, hemotorax bilateral, lombosciatica(traumatism de coloana in zona lombara), sonoritate pulmonara si dureri atroce torace stâng si drept.

A fost transportata la S J de UT unde a fost supusă la diverse investigaţii, mi-au fost efectuate radiografii, i-au fost toaletate si suturate sub anestezie plăgile din zona fetei, i-a fost prescris un tratament medicamentos pe baza de antiinflamatorii, analgezice puternice si alte medicamente.

A fost internata timp de 15 zile pana in data de 28.02.2014.

Din cauza impactului violent cu carosabilul a fost practic desfigurata având o fractura deschisa de piramida nazala si alte plăgi deschise pe fata fiind in prima faza supusa unei intervenţii chirurgicale pentru suturarea plăgilor de la fata si rearanjarea oaselor ce compun piramida nazala.

Reclamanta a pierdut foarte mult sânge, a avut traumatisme, escoriatii si umflături pe tot corpul si a suferit pierderi de memorie pe toata perioada cuprinsa intre accident pana la externare.

S-a constatat de asemenea ca avea 9 coaste rupte ce i-au provocat dureri atroce, o hemoragie interna, hematoame craniene si un traumatism lombar.

A stat internata pe secţia ATI (terapie intensiva timp de 7 zile) unde situaţia stării sale a fost una critica in condiţiile in care, din cauza celor 9 coaste rupte ce exercitau presiune pe plămânii sai, cu riscul permanent de a-i perfora plămânii. Coastele rupte au favorizat apariţia de lichid in plămâni, fapt ce a generat imposibilitatea oxigenării corespunzătoare a organismului sau.

Doctorii au fost in permanenta rezervaţi pe toata aceasta perioada in ceea ce priveau şansele de supravieţuire având in vedere oxigenarea deficitara si riscul ca un fragment osos de la una din cele 9 coaste rupte sa ajungă prin vasele de sânge la creier.

 In primele zile a fost hrănita exclusiv intravenos, nu a putut sa se miste absolut de loc si a fost nevoita sa poarte scutece pentru adulţi.

Ulterior a fost hrănita doar cu lichide, cu ajutorul unui pai.

Dupa cele 7 zile petrecute pe secţia de terapie intensiva a fost mutata pe secţia de chirurgie toracica unde a stat internata inca 8 zile fiind in permanenta însoţita de fiica sau de soţul sau.

In toata perioada internării corpul a fost expus de 12 ori la radiaţii, urmare a radiografiilor toracice si lombare efectuate.

Pe toata perioada spitalizării i-a fost montata o sonda urinara si a folosit de asemenea o plosca pentru celelalte nevoi fiziologice.

După ce a fost externata, urmare a faptului ca a purtat o perioada lunga de timp sonda urinara, a suferit pentru o perioada de 3 săptămâni de incontinenta urinara.

După cele 15 zile petrecute in spital a fost transportata cu ambulanta la domiciliul sau unde a fost nevoita sa închirieze un pat medical si sa angajeze o asistenta, fiind imobilizata la pat aproximativ 3 luni.

Din cauza loviturii puternice la dinţii din fata si a plăgii de la bărbie, la început, pentru o lunga perioada de timp, a fost hrănita doar cu paiul timp de 30 de zile, pentru ca mai apoi sa poată fi hrănita cu o linguriţa.

Timp de 3 luni a fost spălata pe cap si tunsa de alte persoane si i-a fost efectuata igiena corporala de membrii familiei.

A fost nevoita sa plătească transportul zilnic către si de la spital către casa având in vedere faptul ca este o distanta de 70 km de acasă pana la S J de U T.

Membrii familiei făceau si până la doua drumuri pe zi pentru a sta alături si pentru a ii aduce strictul necesar (supe, scutece de unica folosinţa pentru adulţi, şervetele umede, haine etc.).

După externare a fost nevoita de asemenea sa plătească transportul de la domiciliul sau pana in Târgovişte si Bucureşti de mai multe ori in vederea efectuării unor controale medicale de specialitate si pentru diverse investigaţii.

I-a fost interzisa ridicarea de greutăţi, sa statul mult in picioare, sa meargă mult pe jos, sa poarte incăltaminte cu toc si i-a fost recomandat sa slăbească de urgenta.

A fost in concediu medical de la momentul accidentului pana in prezent, fiind plătită in aceasta perioada cu 75% din salariu.

1. Cu privire la daunele materiale prezintă în continuare cheltuielile efectuate din cauza accidentului mai sus menţionat, după cum urmează:

Cheltuielile efectuate cu ocazia spitalizării imediat după accident la Spitalul Judeţean de Urgenta Târgovişte in data de 14.02.2014 pe secţiile de chirurgie toracica, chirurgie, neurologie si BMF unde am fost supusa la diverse investigaţii, mi¬au fost efectuate radiografii, i-au fost toaletate si suturate sub anestezie plăgile din zona fetei, i-a fost prescris un tratament medicamentos pe baza de antiinflamatorii, analgezice puternice si alte medicamente. Toate cheltuielile efectuate de reclamanta 11.500 lei (7.500 lei taxa spitalizare, 3.500 lei cheltuieli efectuate in spital, 500 lei medicamente, scutece de unica folosinţa, şervetele umede etc);

Cheltuieli efectuate cu transportul zilnic către si de la spital pe perioada celor 15 zile de internare, pentru controale de specialitate ulterioare la Targoviste si in Bucureşti - 1.700 lei

Cheltuieli efectuate cu închirierea unui pat medical si a unei toalete mobile la domiciliu pentru 3 luni de zile - 3.000 lei;

Cheltuielile făcute de mine pe perioada celor 3 luni după accident cat am stat imobilizata la pat constând in plata unor medicamente, scutece de unica folosinţa, a unor alimente recomandate de medici, analize, consultaţii de specialitate si cheltuielile de transport - 2.700 lei;

 Cheltuieli efectuate cu ocazia internării mele ambulatorii pentru fizioterapie la  Clinica Regina Măria in perioada 21-23 mai - 600 lei;

Sumele de bani pierdute de reclamanta la salariu pana la acest moment - 2.130 lei (diferenţa de 230 lei/luna la salariu si 105 bonuri de masa in valoare de 980 lei pe perioada concediului medical);

Bunurile distruse la accident - 700 lei bicicleta, 400 lei geaca, 100 lei pantalonii, 100 lei puloverul, 150 lei incaltamintea, 200 lei geanta - total 1.650 lei;

Suma de 12.000 lei pe care urmează sa o plătesc pentru operaţia de rinoplastie ce urmează a-mi fi efectuata conform înscrisului doveditor eliberat de clinica privata Regina Maria pe care il depune alăturat. Total: 35.280 lei.

3. Cuantumul daunelor morale pe care le solicită este de 459.720 lei si reprezintă diferenţa intre cuantumul total al daunelor solicitate respectiv 495.000 lei (echivalentul sumei de 110.000 euro) si suma totala pe care o solicit cu titlu de daune materiale(35.280lei).

Sub aspectul daunelor morale pe care le solicită acestea sunt justificate cu toate ca nicio suma de bani nu ar putea acoperi vreodată suferinţa pe care i-a provocat-o accidentul a cărei victima este si care s-a soldat cu slutirea sa urmare a deformării oaselor fetei sale si a cicatricelor mai pe toata fata sa.

Reclamanta arată că, înainte de acest nefericit eveniment era o fiinţa sociabila, agreata de cei din jur iar ajutorul pe care il oferea familiei sale in menaj si organizarea gospodăriei ii creau sentimentul ca prezenta sa este necesara si indispensabila.

In urma accidentului a dobândit complexe puternice si suspiciunea ca defectele sale sunt atat de vizibile incat, cu timpul, a refuzat anturajul oamenilor veseli si al locurilor unde se pot spune glume suspicionând pe oricine de intenţii răutăcioase (prejudiciu estetic).

Lipsa unei perspective de a se mai putea antura împreuna cu soţul si familia sa si modificarea structurala, psihica a puterii sale de adaptare au transformat intr-o persoana dezagreabila si greu de suportat pentru cei din jur(prejudiciu de agrement).

A dobândit obsesia ca se fac tot timpul glume in spatele meu pe seama defectelor sale majore.

Din cauza sa nici cei din jurul sau nu îndrăznesc sa se comporte relaxat deoarece atitudinea sa plina de suspiciune ii îndepărtează pe toţi.

Pe langa suferinţa o deprima profund suferinţa pe care a determinat-o in propria sa familie.

Prin acest accident i-au fost alterate in mod iremediabil condiţiile de viata prin traumatismele fizice si psihice pe care a fost nevoita sa le suporte.

Astfel, pe langa faptul ca a suferit un traumatism cranio-facial si toracic, plaga contuza fronto-orbito-nazala (orizontal), multiple plăgi faciale, plăgi contuze nazale, fractura sinus frontal, fractura piramida nazala, fractura cu deplasare la nivelul arcurilor bilaterale ale coastelor 7,8,9,10,11,12 pe partea stânga si 6,7,8,9 pe partea dreapta, hemotorax bilateral, lombosciatica (traumatism de coloana in zona lombara), sonoritate pulmonara si dureri atroce torace stâng si drept fiind necesara o intervenţie chirurgicale in zona fetei mele ce au adus si vor aduce atingere armoniei fizice si infatişării sale, sufăr si urmările dizagreabile pe care aceste vătămări le au asupra posibilităţilor sale de afirmare deplina in viata.

Solicită să se aibă in vedere si suferinţa psihica pe care aceste vătămări au determinat-o, in condiţiile in care, reclamanta, urmare a acestui accident a suferit si restrângerea elementelor agreabile ale vieţii fiinţei umane anume a acelora care sunt rezultatul simţurilor si a posibilităţii unor relaţii sociale normale.

In drept: art. 1.357 si urm. Cod Civil, Legea nr. 136/1995 privind asigurările si reasigurările in România modificata si republicata.

La data de 14.11.2014 intervenientul forţat EC a depus  întâmpinare solicitând să se admită cererea  de chemare în judecată formulată de  reclamanta Ş V si să dispună obligarea pârâtei S.C. UA S.A. la plata sumelor solicitate cu titlu de daune morale si materiale.

Se arată că este in integralitate vinovat de producerea accidentului rutier petrecut pe DN1, km 66, in data de in data de 14.02.2014, in jurul h 0630 conform rezoluţiei pronunţate in dosarul nr. 299/P/2014 al Parchetului de pe lânga Judecătoria Racari (Politia Rutiera Racari), accident ce s-a soldat cu vătămarea corporala grava a reclamantei din prezentul dosar.

Accidentul putea fi evitat doar de către intervenient si s-a produs urmare a faptului ca acesta nu s-a  asigurat corespunzător când a condus ansamblul rutier format din autoutilitara N3 marca MAN înmatriculata sub nr. ……….. ce tracta semiremorca marca  inmatriculata sub nr. ………. in com. Crevedia, DN1A Bucuresti-Targoviste, jud. Dambovita.

 In drept: art. 205 si urm Cod Proc. Civ

La data de 18.11.2014 parata U A S.A., a depus întâmpinare prin care solicita in principal – să se constate lipsa timbrajului in ceea ce priveşte pretenţiile solicitate, iar în secundar - să se constate calitatea de asigurător a U A S.A.,  să  se admită in parte pretenţiile materiale solicitate de reclamanta Ş V, in măsura în care au fost dovedite conform dispoziţiilor art.49 din Ordinul CSA nr.14/2011,; admiterea in parte a pretenţiilor civile solicitate de reclamanta ca daune morale conform jurisprudenţei din România depusa de U la dosarul cauzei, avându-se in vedere si argumentele prevăzute in Studiul emis de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (C.S.A.) in colaborare cu (F.P.V.S.) si (U.N.S.A.R.), studiu care cuprinde 2339 de decizii ale Curţilor de Apel din România precum si faptul ca s-a încercat soluţionarea in amiabil a acestor pretenţii, ofertele fiind refuzate.

În motivarea poziţiei sale procesuale pârâta a arătat că la data de 14.02.2014, numitul E C, aflat la volanul ansamblului rutier, format din cap tractor marca MAN cu nr de înmatriculare ………… si semiremorca cu nr. de inmatriculare ………… pe fondul neatenţiei la deplasare, pe DN1A in localitatea Crevedia a fost orbit de un autoturism ce circula din sens opus, motiv pentru care nu a văzut cele doua biciclete care circulau in fata autovehiculul sau, intrând in coliziune cu acestea.

Accidentul produs de numitul E C a făcut obiectul dosarului de urmărire penala nr.299/P/2014 la Parchetul de pe langa Judecătoria Răcări, iar la data de 28.04.2014 - prin Ordonanta primului procuror delegat, dosarul de urmărire a fost clasat.

Pentru a se dispune aceasta soluţie, Parchetul de pe langa Judecătoria Racari a avut in vedere faptul ca in cuprinsul dosarului de urmărire penala, d-na Ş V a declarat ca „nu doreşte sa depună plângere penala împotriva conducătorului auto". Raportat la aceasta declaraţie, organul de urmărire penala a dispus clasarea cauzei in temeiul art. 16 alin. 1 lit.e) din NCP.

Pe fondul cauzei, referitor la contravaloarea daunelor materiale si morale arată că reclamanta din prezenta cauza a solicitat pretenţii in suma de 459.720 lei daune morale si 35.280 lei cheltuieli materiale.

In ceea ce priveşte cheltuielile materiale solicitate de reclamant, solicita admiterea in parte a pretenţiilor solicitate, respectiv, sa le admită doar in măsura in care acestea au fost dovedite si au legătura de cauzalitate cu accidentul.

Solicită respingerea pretenţiilor materiale in suma de 11.500 lei, ca neîntemeiate.

În ceea ce priveşte celelalte cheltuieli materiale solicita admiterea in parte, doar in măsura in care au fost dovedite si au legătura de cauzalitate cu urmările accidentului din data de 14.02.2014.

In ceea ce priveşte sumele de bani reprezentând diferenţa de salariu, potrivit dispoziţiilor legiuitorului astfel cum au fost precizate la art. 49 pct. 1 lit. a) din Norma CSA aprobata prin Ordinul nr.14/2011, pentru a se despăgubi astfel de pretenţii persoana vătămata trebuie sa facă dovada veniturilor încasate pe perioada spitalizării si a concediului medical. Or, la dosarul cauzei au fost depuse dovezi doar din perioada de dinainte de spitalizare, motiv pentru care, la acest moment pretenţiile solicitate sunt nedovedite şi solicita respingerea acestora.

In ceea ce priveşte operaţia de rinoplastie, solicita respingerea acestor pretenţii ca nedovedite. Cheltuielile solicitate la acest moment nu sunt certe, sunt viitoare, bazate doar pe oferte de tratament.

In ceea ce priveşte pretenţiile reprezentând daunele morale: în sistemul de drept românesc nu sunt precizate criterii pentru stabilirea cuantumului daunelor morale, judecătorul, în raport de consecinţele pe orice plan, suferite de partea vătămată, trebuie să aprecieze o anumită sumă globală care să compenseze prejudiciul moral cauzat.

Cu privire la despăgubirile morale, instanţa de fond - la pronunţarea hotărârii trebuie să ţină seama atât de principiul ce stă la baza răspunderii civile delictuale, conform căruia dezdăunarea părţilor civile trebuie să reprezinte întotdeauna o reparare justă şi echitabilă şi nu o îmbogăţire fără just temei, cât şi de practica judiciară a instanţelor de judecată de pe raza Cutii de Apel Bucureşti şi a instanţelor de judecata din tara, cu privire la sumele ce sunt acordate cu titlu de despăgubiri morale pentru repararea prejudiciului încercat de victimele evenimentelor rutiere. Legiuitorul şi jurisprudenţa nu oferă criterii clare de evaluare a prejudiciului de natură morală.

Pârâta apreciază că în speţa s-a făcut dovada creării unui prejudiciu reclamantului ceea ce il îndreptăţeşte la acordarea unor despăgubiri morale, dar cuantumul ce urmează a fi acordat trebuie sa fie în concordantă cu gradul de culpa al acestuia si jurisprudenţa din România.

Solicita aprecierea cuantumului ţinând cont de următoarele aspecte:

Stabilirea cuantumului daunelor morale nu trebuie să plece de la valoarea solicitată de către partea civilă.

Aplicarea acestei metode ar duce la stabilirea unei indemnizaţii care s-ar stabili în funcţie de reprezentarea subiectivă pe care si-o face persoana vătămată cu privire la prejudiciu, si nu de constatarea obiectivă, realizată de către instanţa suverană în această decizie, încălcându-se principiul reparaţiei integrale a prejudiciului.

De asemenea, solicita sa se aiba în vedere faptul că valoarea daunelor morale nu poate fi stabilită nici în funcţie de statutul nostru în prezenta cauză, respectiv acela de asigurător de răspundere civilă.

Repararea integrală a prejudiciului nu poate avea decât un caracter aproximativ, sumele urmând a fi stabilite astfel încât să nu constituie nici amenzi excesive pentru autorii daunelor şi nici venituri nejustificate pentru victimele daunelor, toate împrejurările concrete ale cauzei (fapta produsă fără intenţie si din culpa) constituind criterii eficiente în determinarea despăgubirilor băneşti.

Ordinul CSA nr.14/2011, la art.49, pct.1 lit. f) stipulează că în caz de vătămare corporala din culpa, la stabilirea despăgubirilor pentru daunele morale se are în vedere legislaţia si jurisprudenţa din România.

La data de 05.12.2015 reclamanta Ş V, a depus răspuns la întâmpinarea formulata de pârâta SC U A S.A. prin care va solicită respingerea apărărilor paratei având in vedere, în ceea ce priveşte daunele materiale ca suma de 11.500 lei (reprezentând 7.500 lei taxa spitalizare, 3.500 lei cheltuieli efectuate in spital, 500 lei medicamente, scutece de unica folosinţa, şervetele umede etc.). Solicită respingerea apărărilor paratei atâta timp cat dovedesc aceste cheltuieli făcute urmare a accidentului a cărui victima este; suma de 12.000 lei pe care urmează sa o plătească pentru operaţia de rinoplastie ce urmează a-i fi efectuata conform înscrisului doveditor eliberat de clinica privata R M depus la dosar reprezintă acoperirea unui prejudiciu cert, fiind deja produs la data când se pretinde repararea, fiind astfel actual. Nici apărările paratei referitoare la sumele de bani pierdute de mine la salariu pana la acest moment - 2.130 lei (diferenţa de 230 lei/luna la salariu si 105 bonuri de masa in valoare de 980 lei pe perioada concediului medical) nu pot fi avute in vedere atâta timp cat am dovedit acest aspect prin înscrisuri.

Pârâta afirmă fără temei că instanţa trebuie sa aibă in vedere dispoziţiile art. 49 din Ordinul nr. 2112009

În orice caz, textul aparţine unei norme date în aplicarea Legii nr.136/1995 privind asigurările şi reasigurările, neavând putere de lege, ci având rol de îndrumare a asigurătorilor şi o aplicabilitate restrânsă la sfera regularizărilor de daune (rezolvării pe cale amiabilă a cererilor de despăgubiri).

În speţă, instanţa trebuie să aibă în vedere o dimensiune subiectivă, raportată la elementele concrete al spetei) a criteriilor (cristalizate în doctrina şi practica judiciară pentru dimensionarea despăgubirii cu caracter nepatrimonial), şi nu o apreciere generală, unanim acceptată a acesteia, prin raportare la elemente abstracte de genul: nivelul salariului naţional mediu sau la nivelul de trai general al populaţiei, cum susţine pârâta.

După cum s-a reţinut în practica judiciară, "prejudiciul moral constând în....suferinţe de ordin psihic" justifică acordarea unor compensaţii materiale, "compensaţii care se stabilesc prin apreciere, dar nu o apreciere de ordin general, ci avându-se în vedere criterii rezultând din cazul concret supus judecăţii."

Pe de altă parte, considerarea pe care o face pârâta asupra cuantumului daunelor morale solicitate de reclamanta (în sensul că acestea ar fi nejustificat de mari) are o doză foarte mare de subiectivism, astfel că nu poate fi reţinută drept o veritabilă critică, cu atât mai mult cu cât instanţa de judecată este singura îndreptăţită să evalueze prejudiciul moral, fiind datoare să facă o evaluare in concreto a durerilor fizice şi a suferinţelor psihice suferite de reclamantă, având la bază criteriile conferite de probele administrate, care sunt de natură să configureze întinderea prejudiciului moral suferit.

În ceea ce priveşte pe Ş V, suferinţele de neimaginat generate de vătămările suferite au fost de natură a-i aduce perturbări majore în condiţiile de existenţă, justificând dreptul ia o reparaţie morală, cu rol compensatoriu real şi efectiv.

Nici raportarea la instituţia "îmbogăţirii fără justă cauză" nu este demnă de a se constitui într-o critică pertinentă.

O astfel de situaţie ar putea interveni doar în ipoteza în care victima-după ce a fost despăgubită de persoana răspunzătoare - ar mai obţine o despăgubire pentru acelaşi prejudiciu, de la o altă persoană, ceea ce în mod evident nu este cazul în speţă.

In ceea ce priveşte daunele morale solicită sa se aibă in vedere, sub aspectul daunelor morale pe care le solicită apreciază că acestea sunt justificate cu toate că nicio suma de bani nu ar putea acoperi vreodată suferinţa pe care i-a provocat-o accidentul a cărei victima sunt si care s-a soldat cu slutirea mea urmare a deformării oaselor fetei mele si a cicatricelor mai pe toata fata sa.

Arata că, înainte de acest nefericit eveniment era o fiinţa sociabila, agreata de cei din jur iar ajutorul pe care il oferea familiei mele in menaj si organizarea gospodăriei ii creau sentimentul ca prezenta mea este necesara si indispensabila.

In urma accidentului a dobândit complexe puternice si suspiciunea ca defectele sale sunt atât de vizibile incat, cu timpul, a refuzat anturajul oamenilor veseli si al locurilor unde se pot spune glume suspicionând pe oricine de intenţii răutăcioase (prejudiciu estetic).

Solicita respingerea excepţiilor invocate de parata si sa se constate netemeinicia susţinerilor formulate în cadrul întâmpinării.

Analizând actele şi lucrările dosarului, Tribunalul reţine următoarele:

În urma cercetărilor întreprinse în dosarul penal nr. 299/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Răcari s-a reţinut de către organele de cercetare penală că la data de 14.02.2014 s-a produs un accident rutier soldat cu şi cu vătămarea corporală a două persoane printre aceste persoane aflându-se şi reclamanta Ş V.

Totodată, s-a reţinut că accidentul rutier s–a produs din culpa exclusivă a intervenientului forţat  E C, care în timp ce conducea ansamblul rutier format din autoutilitara N3, marca M, cu numărul de înmatriculare ……….., ce tracta semiremorca marca S cu numărul de înmatriculare ……….. nu a păstrat distanţa faţă de bicicletele care circulau în acelaşi sens, una dintre ele condusă de către reclamanta Ş V, intrând în coliziune cu aceasta. De asemenea, s-a constatat în cuprinsul referatului întocmit de către organul de cercetare penală că reclamanta era echipată corespunzător cu vestă reflectorizantă, iar bicicleta pe care o conducea avea elemente reflectorizante în partea din spate.

Cum din acest impact a rezultat vătămarea corporală a reclamantei  care a fost transportată la S de U T pentru acordarea îngrijirilor medicale, prin acţiunea formulată se solicită obligarea pârâtei la plata prejudiciul material şi moral cauzat prin fapta ilicită a intervenientului forţat.

Având în vedere că accidentul rutier s-a produs la data de 14.02.2014, Tribunalul constată, potrivit art. 5 alin. 1 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, că litigiul se soluţionează conform prevederilor Noului Cod civil .

Prin urmare, pentru a stabili răspunderea pârâtei, asigurătorul RCA, tribunalul va analiza cererea formulată de către reclamanţi, în raport de dispoziţiile legale speciale (Legea nr.136/1995, Ordinul CSA nr.14/2011) completate cu prevederile de drept comun art.1357-1371 Cod civil.

Conform art. 49 din Legea nr. 136/1995, asigurătorul plăteşte despăgubiri pentru prejudiciile de care asiguraţii răspund faţă de terţe persoane păgubite prin accidente de vehicule şi pentru cheltuielile făcute de asiguraţi în procesul civil.

Conform art. 50 din Legea nr. 136/1995, despăgubirile se acordă pentru sumele pe care asiguratul este obligată să le plătească cu titlu de dezdăunare şi cheltuieli de judecată, persoanelor păgubite prin vătămare corporală sau deces, în caz de deces, despăgubirile acordându-se şi pentru persoanele aflate în vehicul, precum şi pentru soţia ori persoane aflate în întreţinerea conducătorului vehiculului asigurat, răspunzător de producerea accidentului.

În conformitate cu prevederile art. 1357 Cod civil, persoana care a produs din culpa sa un accident de circulaţie trebuie să repare prejudiciile produse prin fapta sa terţelor persoane. Pentru angajarea răspunderii civile delictuale este deci necesar ca reclamanta să probeze, conform art. 249 Cod de procedură civilă, existenţa faptei ilicite şi a culpei conducătorului autovehiculului, a prejudiciului pe care îl invocă, a legăturii de cauzalitate dinte fapta ilicită şi prejudiciul produs, precum şi a valabilităţii poliţei de asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule.

Autoturismul condus de persoana vinovată de producerea accidentului era asigurat RCA, la data producerii accidentului, la pârâta SC U.

În consecinţă, în raport de dispoziţiile art. 49 şi 50 din Legea nr. 136/1995 şi Ordinul CSA nr. 14/2011, pârâta are obligaţia de a achita reclamantei drepturile pentru prejudiciile suferite în urma accidentului rutier produs din culpa asiguratului său.

În ceea ce priveşte fapta ilicită şi culpa conducătorului auto în producerea accidentului rutier, precum şi urmările acestuia cu privire vătămarea corporală a reclamantei, tribunalul constată că sunt dovedite, nefiind contestat de către pârâtă rezultatul cercetărilor desfăşurate în cadrul dosarului de urmărire penală, în sensul că EC, conducătorul autoturismului, a produs accidentul rutier ca urmare a nerespectării distanţei corespunzătoare faţă de bicicletele care circulau în faţa sa, intrând în coliziune cu acestea. De asemenea, prin întâmpinarea formulată în cauză, intervenientul forţat recunoaște că este în integralitate vinovat de producerea evenimentului rutier din data de 14 februarie 2014.

Pentru evaluarea prejudiciului material instanţa are în vedere prevederile art. 49 pct. 1 din Ordinul CSA 14/2011, conform cărora “la stabilirea despăgubirilor în caz de vătămare corporală …se au în vedere următoarele:

a) diferenţa dintre veniturile nete ale persoanei vătămate, probate cu documente fiscale, şi indemnizaţia primită din fondurile persoanei juridice sau fizice la care salariatul îşi desfăşoară activitatea şi/sau, după caz, din fondurile bugetului asigurărilor sociale de stat, pe perioada spitalizării şi a concediului medical;

b) venitul mediu lunar net realizat din activităţi desfăşurate de persoana vătămată, probat cu documente justificative, în cazul persoanelor care nu au calitatea de salariat;

c) salariul de bază minim brut pe economie, în cazul persoanelor păgubite aflate la data producerii accidentului în ultimul an de studii sau de calificare;

d) eventualele cheltuieli prilejuite de accident - cheltuieli cu transportul persoanei accidentate, cu tratamentul, cu spitalizarea, pentru recuperare, pentru proteze, pentru alimentaţie suplimentară, conform prescripţiilor medicale, probate cu documente justificative, şi care nu sunt suportate din fondurile de asigurări sociale prevăzute de reglementările în vigoare;

e) cheltuielile cu îngrijitori pe perioada incapacităţii de muncă, dacă prin certificatul medical se recomandă acest lucru, însă nu mai mult decât salariul de bază minim brut pe economie”.

În raport de înscrisurile depuse la dosar tribunalul apreciază că sunt dovedite cheltuielile în cuantum de 14.563,24 lei.

Cu privire la această solicitare, tribunalul reţine din certificatele medicale prezentate şi din raportul de expertiză medico-legală efectuat în cauză că în urma accidentului rutier  reclamanta a urmat tratamente medicale şi a fost internată S de U T pentru tratarea politraumatismelor produse şi suturarea plăgilor la nivelul feţei, precum şi un tratament de recuperare funcţională şi de recuperare fiziokinetoterapeutică în ambulatoriu, în condiţiile în care potrivit medicului primar legist a necesitat până în prezent circa 55 de zile de îngrijiri medicale.

Reclamanta a cheltuit conform înscrisurilor depuse la dosarul cauzei următoarele  sume de bani : 7300,40 lei  pentru medicația administrată în timpul celor 14 zile de spitalizare, respectiv pentru procedurile medicale efectuate şi tariful de spitalizare (filele 23-28 şi fila 69 la care se regăseşte chitanţa prin care s-a achitat suma de 7.300,41 lei la data de 15.04.2014, vol. I), 40 lei taxă achitată Spitalului J de U  T (chitanţă, fila 68, vol. I), 31 lei taxa aferentă radiografiei efectuate la data de 31.03.2014 (chitanţă, fila 70, vol. I), tratament medicamentos în cuantum de 62,40 lei şi respectiv 15,91 lei, 45,85 lei , 279,54 lei, 122, 02 lei , 14,58 lei (chitanţă, fila 75, 81, 128 vol. I), 640 lei, costul consultaţiilor medicale efectuate la clinica R M (chitanţe, filele 77, 78, 80 vol. I), cheltuieli efectuate cu transportul de către membrii familiei reclamantei pe perioada celor 15 zile de internare a sa la S J de U  T, precum şi pentru efectuarea controalelor ulterioare în municipiul la Târgoviște şi Bucureşti dovedite prin bonurile fiscale ce se regăsesc la filele 71 (199,98 lei, 99,99 lei, 52,79 lei, 134,96 lei, 99, 98 lei, 100,04 lei), fila 72 (100,08 lei, 99,9 8 lei, 199,98 lei, 185,14 lei, 99,99 lei, 100,02 lei, ), fila 73 (49,85 lei, 150,04 lei) fila 74 (99,99 lei, 60,02 lei, 129,18 lei, 49,98 lei, 50,02 lei, 59,98 lei),  fila 76 (99,98 lei, 100,04 lei, 49,96 lei, 100 lei, 100, 08 lei ) fila 80 (49,97 lei, 39,98 lei, 49,98 lei ), fila 81 (40 lei, 99,96 lei, 99,99 lei, 50, 04 lei), fila 82 (99,98 lei, 49,98 lei),  fila 126  (99,98 lei) fila 127 (50,46 lei, 80,01 lei, 49,98 lei, 99,91 lei, 100,01 lei, 99,91 lei), fila 128 (70,17 lei ), fila 22, vol. II (59,98 lei, 100,02 lei, 49,97 lei), precum şi prin declaraţiile martorilor audiaţi în cauză care au afirmat că în cursul lunii februarie soţul reclamantei a efectuat zilnic cheltuieli pentru achiziţionarea combustibilului necesar pentru deplasarea cu autoturismul propriu de la Crevedia la S J T şi înapoi către casă, iar ulterior asemenea cheltuieli au fost efectuate şi pentru asigurarea transportului reclamantei la unităţile medicale cu ocazia diverselor consultaţii ce se impuneau a fi realizate.

Aşadar, aceste speze se ridică la un total de 12.433,24 lei şi urmează să fie acordate reclamantei fiind dovedite prin înscrisurile enumerate, necesitatea efectuării acestora rezultând din actele medicale prezentate şi confirmate de către martorii audiaţi de către instanţă.

Cât priveşte beneficiul nerealizat, Tribunalul reţine că acesta este reprezentat de suma reprezentând diferenţa dintre veniturile obţinute de reclamantă anterior producerii accidentului şi venitul obţinut ulterior accidentului.

Prin urmare, reclamantei i se cuvine cu titlu de beneficiu nerealizat şi diferenţa dintre venitul net realizat anterior vătămării, probat cu adeverinţă de salariu, şi indemnizaţia primită din fondurile bugetului asigurărilor sociale de stat, pe perioada spitalizării şi a concediului medical, conform înscrisurilor ce se regăsesc la filele – fila 64, vol. 1 şi filele 23 şi 24 din volumul al –II - lea  al dosarului cauzei, în cuantum de 2130 lei.

Reclamanta a depus la dosarul cauzei copii ale chitanţelor prin care au fost achiziţionate produse alimentare însă nu a administrat probe pentru a dovedi că i-a fost prescrisă de către medici o alimentaţie specială ori suplimentară, pentru a-i putea fi acordate şi aceste cheltuieli materiale.

De asemenea, instanţa nu va reţine cu titlu de daună materială suma de 1.650 lei reprezentând costul bunurilor distruse în accident întrucât nu a fost dovedită valoarea obiectelor de vestimentaţie purtate de reclamantă la momentul accidentului, iar în ceea ce priveşte  bicicleta avariată,  în lipsa altor probe nu exista certitudinea că, într-adevăr valoarea acesteia la data producerii evenimentului rutier este cea menţionată în înscrisul depus la fila 91 – vol. I.

Tribunalul nu poate reţine cu titlu de prejudiciu nici sumele de bani, care conform declaraţiilor martorilor, ar fi fost achitate de reclamantă pentru închirierea unui pat medical şi a unei toalete mobile la domiciliu, în raport de dispoziţiile art. 309 alin.4 pct.1 Cod procedură civilă, Tribunalul apreciind că reclamanta nu s-a aflat în imposibilitate morală de a-şi preconstitui înscrisuri privitoare la sumele de bani achitate.

Costul intervenţiei chirurgicale viitoare solicitat cu titlu de daună materială reprezintă un prejudiciu eventual cu nu poate fi reparat înainte de a fi efectuat, neexistând certitudinea că a ceastă cheltuială va fi realizată cu toate că în raportul de expertiză medico-legală efectuat în cauză se menţionează că un atare act medical ar estompa leziunile produse. Aşadar, câtă vreme realizarea acestei cheltuieli nu este sigură, reparaţia nu poate fi obţinută de către reclamantă. 

Aşa fiind, Tribunalul reţine că prejudiciul efectiv suferit de reclamantă este în cuantum de 14.563,24 lei (12.433,24 lei 1 + 2.130 lei).

Instanţa nu a putut reţine apărarea formulată de către pârâtă prin care susţine că nu poate fi ţinută să plătească cheltuielile pentru serviciile medicale efectuate în timpul internării sale la S J de U  T, întrucât prin depunerea chitanţei ce se regăseşte la fila 69, vol I, reclamanta a dovedit  achitarea sumei de 7.300,41 lei la data de 15.04.2014. Aşadar, aceste cheltuieli medicale nu au fost suportate din  fondurile de asigurări sociale, ci achitate de către reclamantă cu toate că în decontul de plată se menţionează că aceasta a prezentat adeverinţă de salariat şi deţine calitatea de asigurat al CAS Dâmboviţa, fiind de notorietate că dotarea financiară deficitară a spitalelor nu permite întotdeauna asigurarea gratuită a tratamentului şi a actelor medicale necesare însănătoşirii pacientului.

În privinţa daunelor morale, Tribunalul reţine din materialul probator administrat în  cauză că accidentul rutier din data de 14.02.2014 a cauzat reclamantei intense suferinţe fizice şi psihice, leziunile provocate (traumatism cranio facial şi toracic, plagă contuză fronto-orbito-nazală, plăgi contuze nazale, fractură sinus frontal, multiple facturi costale hemitorace stâng cu hemotorax bilateral şi contuzii pulmonare bazal bilateral, sindrom aslgic dorso-lombar persistent, fractură piramidă nazală, hematom epicranian fronto-parietal bilateral) necesitând  65 – 70 zile de îngrijiri medicale. Reclamanta a suferit intervenţii chirurgicale, dureri atroce la nivelul toracelui şi a fost nevoită să stea imobilizată la pat mai multe luni de zile, fiind dependentă de asistenţa altei persoane  pentru efectuarea igienei corporale,  neputându-şi modifica poziţia corporală şi ridica braţele din cauza fracturii toracice decât cu sprijinul altei persoane, urmând ulterior şi un tratament de recuperare funcţională.

Potrivit martorei G I, aceste leziuni costale îi produceau dureri foarte puternice, aspect menţionat şi în actele medicale prezentate, care au evidenţiat contuzii pulmonare bazal bilaterale asociate multiplelor fracturi costale, multitudinea şi intensitatea leziunilor traumatice prezentând un potenţial de periculozitate relevat de examenul cranio-cerebral şi toraco-abdominal realizat. urmând ulterior şi un tratament de recuperare funcţională.

În plus, conform declaraţiilor martorilor, în prezent reclamanta prezintă cicatrici fronto-nazale, fiind evidente sechelele posttraumatice nazo-faciale (împrejurare ce rezultă şi din (împrejurare ce rezultă şi din  raportul  de expertiză medico –legală depus la fila 16 – vol.II), fapt ce a condus la o schimbare în atitudinea reclamantei care a devenit mult mai rezervată în participarea sa la viaţa socială, bănuind în permanenţă că va fi victima unor intenţii răutăcioase din partea celorlalţi date fiind cicatricele şi plăgile faciale multiple. Aşadar, în urma traumatismului psihic şi fizic produs prin fapta ilicită, reclamantei i-au fost alterate condiţiile de viaţă, sechelele postraumatice afectând în mod negativ participarea sa la viaţa socială, profesională şi de familie. Potrivit declaraţiei martorei V M, reclamanta resimte şi în prezent dureri importante la nivelul coloanei vertebrale şi pasager tulburări de memorie şi  a dezvoltat un puternic complex de inferioritate ca urmare a sluţirii suferite, refuzând compania altor persoane.

Totodată, dată fiind incapacitatea adaptativă de 30% constatată prin raportul de expertiză medico-legală, datorată tulburărilor algice şi de statică vertebrală produse ca urmare a plolitraumatismului rutier din 14.02.2014,  reclamanta nu mai desfăşoară activitatea profesională anterioară, fiind afectată, potrivit declaraţiei martorei G I la o altă secţie din cadrul întreprinderii în care-şi desfăşura şi anterior activitatea. Aşadar,  accidentul rutier a produs consecinţe negative  nu numai în plan familial, social ci şi în cel  profesional, reclamanta îndeplinindu-şi cu dificultate sarcinile ce-i incumbă la locul de muncă.

Având în vedere toate consecinţele pe care le-a avut accidentul asupra reclamantei, Tribunalul apreciază că suma de 45.000 euro reprezintă o justă şi echitabilă despăgubire morală.

Pentru toate aceste considerente de fapt şi de drept, Tribunalul urmează să admită în parte acţiunea, să oblige pârâta să plătească reclamantei suma de 14.563,24 lei cu titlu de daune materiale şi suma de 45.000 euro cu titlu de daune morale, restul pretenţiilor urmând  a fi respinse ca nefondate.

În temeiul art. 453 C. proc. civ., pârâta va fi obligată la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 943 de lei, reprezentând costul expertizei medico legale, după cum rezultă din chitanţa nr. 142763/23.02.2015 în valoare de 63 de lei şi chitanţa nr. 20150022 din 24.02.2015 în sumă de 870 de lei.

Cum reclamantei i-a fost admisă cererea de acordare a ajutorului public judiciar, pârâta va fi obligată în temeiul art. 44alin. 4  din O.U.G. nr. 80/2013 să plătească către bugetul de stat suma de 8.555 lei reprezentând taxa judiciară de timbru de la plata căreia reclamanta a fost scutită.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite în parte cererea formulată de  reclamanta  S V, cu domiciliul  în  Crevedia, şi cu domiciliul ales  la cabinet de avocat  „V I”  din Bucureşti, în contradictoriu cu  pârâţii  S.C. U A  S.A., cu sediul în Bucureşti, şi E C, cu domiciliul  în Braşov.

Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 45.000 de euro (echivalentul în lei la cursul BNR din ziua plăţii) cu titlu de daune morale şi 14.563,24 lei reprezentând daune materiale.

Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 943 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Obligă pârâta la plata către bugetul de stat a sumei de 8555 lei reprezentând taxă judiciară de timbru de la plata căreia reclamanta a fost scutită.

Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 21.05.2015.

PREŞEDINTE GREFIER

Domenii speta

Spete similare