Emitere ordonanta de plata

Hotărâre fara din 18.06.2015


R O M Â N I A

TRIBUNALUL COVASNA

SECŢIA CIVILĂ

I N C H E I E R E

Şedinţa publică din  18 iunie 2015

PREŞEDINTE : …………

GREFIER :  …………..

Pe rol fiind pronunţarea asupra acţiunii în contencios administrativ, formulată de reclamanta MUNICIPIUL ………… PRIN PRIMAR  în contradictoriu cu pârâta S.C. …………. S.R.L., având ca obiect  emiterea ordonanţei de plată. 

La apelul nominal, făcut în şedinţă publică, se constată lipsa părţilor.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care instanţa constată că a rămas în pronunţare asupra cererii privind emiterea ordonanţei de plată în şedinţa publică din data de 12 iunie 2015, potrivit celor consemnate în încheierea de şedinţă din acea dată, când, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de astăzi 18 iunie 2015.

T R I B U N A L U L

I. Prin cererea formulată la data de 27 mai 2015 şi înregistrată pe rolul Tribunalului Covasna sub nr. ……… reclamanta MUNICIPIUL ……….  prin PRIMAR  a chemat în judecată pe pârâta S.C. ……… S.R.L. solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună emiterea unei ordonanţe de plată de obligare a pârâtei la plata următoarelor sume:

• 3.602,00 lei, reprezentând chirie restantă şi neachitată pe perioada cuprinsă în intervalul de timp 2013 - 09.04.2015 urmând ca această sumă să curgă, până la achitarea integrală a chiriei datorate;

• 763 lei, reprezentând majorări de întârziere, pentru aceeaşi perioadă,urmând ca şi aceste penalităţi să curgă până la achitarea integrală a debitului datorat

În motivarea cererii se arată că, în fapt, între Municipiul ……….  şi pârâtă a fost perfectat contractul de închiriere nr.1605/17.01.2008 prin care reclamanta a transmis acesteia din urmă dreptul de superficie temporară a unor terenuri, şase locaţii distincte, destinate amplasării unor panouri publicitare neluminoase situate în municipiul ……….., str. ……….., acestea făcând parte din domeniul public al Municipiului, ele fiind administrate de Consiliul Local al Municipiului ……….

Arată reclamanta că potrivit cap.3 pct.3.1 din convenţie, contractul dintre părţile a fost perfectat pe o perioadă de trei ani, începând de la data semnării acestuia, cu posibilitatea de prelungire prin acordul scris a părţilor cu cel mult jumătate din durata sa iniţială, astfel cum a fost stipulat la pct.3.2 al aceluiaşi capitol din contract, stare de fapt care nu s-a înfăptuit însă, ceea denotă în aparenţă că, de fapt, convenţia dintre părţi ar fi încetat la trei ani după semnare, dar, potrivit cap. V. pct. 5.2 lit. k din convenţie, la încetarea acesteia, debitoarea pârâtă, avea obligaţia corelativă de a restitui terenul în starea în care le-a preluat.

În speţa concretă dedusă judecăţii, debitoarea pârâtă nu numai că nu a restituit terenul închiriat, dar exploatează în continuare acest teren, context ce denotă că de fapt convenţia dintre părţile noastre a fost prelungită prin tacită relocaţiune, în condiţiile prevederilor art. 1437 Cod civil, cu respectarea clauzelor stipulate în conţinutul acesteia.

Se arată că Municipiul …….. , în calitatea sa de locator, şi-a îndeplinit cu bună credinţă obligaţiile asumate în conţinutul contractului, acordând dreptul de folosinţă debitoarei conform prevederilor convenite de părţi, în schimb debitoarea care avea obligaţia de a achita suma de 16,50 lei/mp./lună, echivalentul a 4,48 euro mp./lună,conform cap. IV. pct.4.1 din conţinutul convenţiei, nu şi-a achitat chiria pentru intervalul de timp invocat în petitul nr.l a cererii, motiv pentru care a fost formulată prezenta acţiune.

În ceea ce priveşte majorările de întârziere, reclamanta arată  că acestea au fost calculate conform criteriilor reglementate de Codul de procedură fiscală care până la date de 30.06.2010 erau în cuantum de 1% pentru fiecare zi de întârziere în condiţiile prevederilor art. 120 alin.( 7 ), iar începând cu data de 01.07.2010 cuantumul majorărilor de întârziere a fost calculat la procentul de 2% pentru fiecare lună sau fracţiune de lună, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi până la stingerea debitului datorat inclusiv ziua de referinţă, conform prevederilor art. 124 teza întâi din acelaşi act normativ.

În drept, se invocă art. 1013 NCPC., contractul încheiat între părţi nr. 1605/17.01.2008, art. 1437 Cod civil, art.l,  respectiv Anexa nr.l, cap.II A, pct.9, lit. c din Legea nr.273/2006 privind Finanţele Publice Locale.

II. În conformitate cu art. 131 alin.1 NCPC. instanţa a constatat la primul termen la care părţile au fost legal citate competenţa generală, materială şi teritorială a Tribunalului Covasna de soluţionare a pricinii, pentru considerentele cuprinse în încheierea interlocutorie pronunţată la data de 12.06.2015.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele

III. În fapt, la data de 17 ianuarie 2008 s-a încheiat între reclamanta - creditoare MUNICIPIUL ………  prin Primar  - în calitate de locator şi pârâta – debitoare  - în calitate de locatar contractul de închiriere nr. 1605/17.01.2008 (fila 8) prin cea dintâi a transmis celei de a doua dreptul de folosinţă asupra unor terenuri – 6 locaţii distincte –destinate amplasării unor panouri publicitare neluminoase situate în ……….  str. …….., specificându-se în contract că terenurile fac parte din domeniul public al Municipiului ………….

Relativ la preţul contractului, chiria a fost stipulată de părţi la 16,50 lei/mp./lunar, echivalent al sumei 4,48 euro/mp./lunar, stipulându-se de asemenea că pentru neplata la termen a chiriei proprietarul este îndreptăţit să calculeze majorări de întârziere conform reglementărilor legale în vigoare.

În ceea ce priveşte durata contractului, se reţine că acesta s-a încheiat conform art. III.1 pe o durată de 3 ani începând cu data semnării sale, stipulându-se în art. III.2 că „durata de valabilitate a contractului poate fi prelungită pentru o perioadă de cel mult jumătate din durata sa iniţială, prin acordul de voinţă al părţilor contractante, acord manifestat sub forma unui act adiţional la contract”

Se reţine că la data de 7 mai 2015 reclamanta a notificat pârâta prin executorul judecătoresc K. J. G. solicitând acesteia să achite suma totală de 5365 lei reprezentând chirii restante conform contractului de închiriere mai sus arătat, menţionându-se că suma este compusă din:

• 3.602 lei reprezentând chirii aferente anilor 2013, 2014 şi 2015;

• 736 lei reprezentând majorări pentru acelaşi interval de timp.

Ulterior, la data de 27 mai 2015, reclamanta a formulat prezenta cerere pe calea ordonanţei de plată, solicitând obligarea pârâtei la plata sumelor mai sus arătate.

V. În soluţionarea cererii, instanţa va avea în vedere, în drept, că în conformitate cu art. 1013 alin.1 Cod civil, care reglementează domeniul de aplicare a procedurii ordonanţei de plată, prevederile acestui titlu se aplică creanţelor certe, lichide şi exigibile constând în obligaţii de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract civil, inclusiv din cele încheiate între un profesionist şi o autoritate contractantă, constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însuşit de părţi prin semnătură ori în alt mod admis de lege.

Ca atare, ordonanţa de plată poate fi emisă în măsura în care creanţa invocată are ca izvor un contract constatat printr-un înscris, însuşit de părţi prin semnătură ori în alt mod admis de lege.

Prin prisma celor de mai sus, instanţa reţine că în speţa de faţă contractul de închiriere invocat de reclamantă a fost încheiat la data de 17 ianuarie 2008 şi a expirat la data de 17 ianuarie 2011, în condiţiile în care între părţi nu s-a încheiat un act adiţional ulterior de prelungire a acestuia, act în virtutea căruia ar fi putut opera o prelungire cel mult până la data de 17 iulie 2013, prelungire care însă nu a operat.

Or, sumele solicitate de reclamantă cu titlu de chirii vizează, conform petitului cererii,perioada 2013, 2014, 1 ianuarie - 9 aprilie 2015, perioadă evident ulterioară expirării contractului, astfel că pretenţiile solicitate cu titlu de chirie nu izvorăsc din contractul de închiriere încheiat între părţi, fiind aferente unei perioade extracontractuale.

În concluzie, instanţa reţine că în speţă creanţa invocată de reclamantă nu constă într-o sumă de bani care rezultă dintr-un contract, în sensul vizat de art. 1013 alin.1 Cod civil, nefiind prin urmare îndeplinită cerinţa legală ca obligaţia a cărei stabilire s-a solicitat a fi dispusă în sarcina pârâtei să fie constatată printr-un înscris însuşit de părţi prin semnătură ori în alt mod admis de lege.

Pentru aceste considerente, având în vedere că în speţă reclamanta nu este titulara unei creanţe certe, lichide şi exigibile care să rezulte dintr-un contract constatat prin act scris însuşit de părţi, aspectele de fapt invocate în cerere privind faptul că pârâta a continuat să folosească imobilul şi după expirarea termenului contractual presupunând o analiză pe fond a raporturilor dintre părţi şi administrarea de probe ce exced cadrului procesual al ordonanţei de plată, raportat la art. 1020 alin.2 NCPC., tribunalul urmează să respingă cererea formulată de reclamanta

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE

Respinge ca neîntemeiată cererea formulată pe calea ordonanţei de plată de reclamanta MUNICIPIUL …….  prin PRIMAR, cu sediul în …………………….., CIF ….., împotriva pârâtei S.C. ………. S.R.L cu sediul în municipiul …….. CIF RO ……………

Cu drept de a formula cerere în anulare în termen de 10 zile de la data înmânării sau a comunicării prezentei.

Pronunţată în şedinţă publică, azi –  18 iunie 2015.

PREŞEDINTE GREFIER