Soluţionarea greşită a plângerii formulată de petentă în baza art. 2781 din C.pr.penală (pe motivul tardivităţii introducerii acesteia), în condiţiile în care dispoziţia de netrimitere în judecată cuprinsă în rechizitoriu a fost comunicată acesteia c...

Decizie 244/R din 24.08.2010


Comunicarea actelor procedurale constituie o garantie ca persoana interesata a luat cunostinta despre act, având astfel posibilitatea de a-si exercita drepturile si a-si apara interesele procesuale.

Doar o comunicare valabila, în conditii procedurale, a dispozitiei procurorului ar fi avut ca efect deschiderea dreptului pentru petenta de a formula plângere si curgerea termenului prevazut de lege. În lipsa unei astfel de comunicari, sanctiunea decaderii din exercitiul dreptului de a face plângere si nulitatea actului efectuat peste termen nu pot opera.

În cauza, dispozitia de netrimitere în judecata cuprinsa în rechizitoriu nu a fost comunicata petentei, în conditiile art. 182 C.pr.pen. ce reglementeaza modul de comunicare a actelor de procedura, astfel ca plângerea acesteia nu putea fi considerata ca fiind tardiva.

Prin sentinta penala nr. 45 din 28.04.2010, Judecatoria Târgu Lapus, în temeiul art. 2781 al. 8 lit. a C.pr.pen. a respins plângerea formulata de catre petenta S.C. VLS R. S.R.L. prin administrator V.D.M., împotriva solutiei de scoatere de sub urmarire penala a învinuitului M.N., pentru savârsirea infractiunii de înselaciune prevazuta de art. 215 alin.1, 2, 3 Cod penal, data în Rechizitoriul din 14 decembrie 2009 de catre Parchetul de pe lânga Judecatoria Tg. Lapus, în dosarul nr. 78/P/2009, ca tardiva.

 Totodata, a fost obligata petenta sa plateasca statului suma de 50 lei cheltuieli judiciare.

Pentru a hotarî astfel, judecatoria a retinut ca prin rechizitoriul Parchetului de pe lânga Judecatoria Tg. Lapus, s-a dispus la data de 14.12.2009 scoaterea de sub urmarire penala a învinuitului M.N., urmarit penal pentru savârsirea infractiunii de înselaciune prevazuta de art. 215 alin.1, 2, 3 Cod penal, în dosarul de urmarire penala nr. 78/P/2009 al Parchetului de pe lânga Judecatoria Tg. Lapus.

Împotriva solutiei a formulat, plângere partea civila S.C. VLS R. S.R.L. reprezentata de V.D.M., iar prin rezolutia Parchetului de pe lânga Tribunalul Maramures plângerea a fost respinsa ca tardiva, mentinând dispozitiile atacate.

Prin rechizitoriul criticat s-a dispus trimiterea în judecata a inculpatului M.V. si scoaterea de sub urmarire penala a învinuitilor M.N. si S.G.

Solutia nu a fost comunicata formal petentei S.C. VLS R. S.R.L. de catre Parchet. Aceasta însa avea cunostinta de existenta rechizitoriului, astfel încât, dupa înaintarea dosarului la Judecatoria Tg. Lapus, reprezentantul petentei, numitul V.D.M., în calitate de administrator al acesteia, a solicitat copie dupa rechizitoriul criticat, precum si dupa o serie de alte acte, acestea fiindu-i înaintate la data solicitarii, respectiv 19.02.2010. Ulterior, conform sustinerilor avocatului petentei, în data de 24.02.2010 au intrat în posesia si a aparatorului ales.

Termenul legal pentru a formula plângere împotriva solutiei adoptate prin rechizitoriu este de 20 de zile, calculat de la data comunicarii actului criticat, în conditiile art. 278 alin. 3 Cod procedura penala.

Instanta a apreciat ca notiunea de comunicare din textul art. 246 Cod procedura penala, nu trebuie interpretata într-un sens restrictiv, aceasta notiune acoperind întreaga paleta de posibilitati prin care cel interesat poate lua efectiv la cunostinta de solutia criticata.

Este de retinut ca, în conditiile art. 182 Cod procedura penala, comunicarea actelor de procedura se face potrivit dispozitiilor din capitolul II. Art. 178 alin. 1 Cod procedura penala arata ca citatia se înmâneaza personal celui citat, pe cale de consecinta, nu se prevede în mod imperativ cine face citarea sau comunicarea actelor de procedura, ci conteaza ca cel în drept sa ia efectiv la cunostinta de citatie sau alt act procedural. Numai în acest fel se respecta dreptul la un proces echitabil partilor, prevazut de art. 6 din Conventia CEDO.

Ca urmare, instanta a apreciat ca, petenta a luat la cunostinta efectiv de solutia atacata în data de 19.02.2010, chiar daca aceasta solutie i-a fost comunicata de catre instanta de judecata si nu de catre Parchet.

Vazând ca solutia contestata a fost luata la cunostinta de catre petenta la data de 19.02.2010 si ca aceasta solutie a fost contestata la Parchetul de pe lânga Tribunalul Maramures în data de 17.03.2010, instanta a constatat ca plângerea înaintata la Parchetul de pe lânga Tribunalul Maramures este tardiv formulata – respectiv peste termenul legal de 20 de zile, asa cum corect s-a retinut prin Rezolutia din 22 martie 2010 emisa în dosarul 217/II/2/2010 al Parchetului de pe lânga tribunalul Maramures.

Pe baza acestei stari de fapt si având în vedere ca nu s-au respectat termenele imperative ale procedurii prealabile anterioare sesizarii instantei, precum si Decizia în interesul legii nr. 15/2009 a ÎCCJ, plângerea petentei a fost respinsa ca tardiv formulata. S-a retinut incidenta art. 185 Cod procedura penala, care stipuleaza ca exercitarea unui drept procesual peste termenul legal atrage decaderea din exercitiul acelui drept, si nulitatea actului facut peste termen.

Prin decizia penala nr. 244/R din 24.08.2010 tribunalul a admis recursul declarat de petenta S.C. VLS R. S.R.L. prin administrator V.D.M.,  împotriva sentintei penale nr. 45 din 28.04.2010 a Judecatoriei Tg. Lapus pe care în temeiul art. 38515 pct. 2 lit. c C.pr.penala a casat-o în întregime si a dispus rejudecarea cauzei de catre aceeasi instanta, respectiv Judecatoria Tg. Lapus.

În considerentele deciziei s-a retinut ca prin rechizitoriul Parchetului de pe lânga Judecatoria Târgu Lapus, dat în dosarul nr. 78/P/2009, s-a dispus, printre altele, scoaterea de sub urmarire penala a învinuitului M.N. sub aspectul infractiunii de înselaciune prev. de art. 215 al. 1, 2, 3 C.pen.

Împotriva acestei solutii, partea civila S.C. VLS R. S.R.L. a formulat plângere, ce a fost respinsa ca tardiva prin rezolutia din 22.03.2010, data în dosarul nr. 217/II/2/2010 al Parchetului de pe lânga Tribunalului Maramures.

Partea civila a formulat plângere apoi la judecatorie, criticând dispozitia de netrimitere în judecata a numitului M.N. cuprinsa în rechizitoriu.

Examinând aceasta plângere, prima instanta în mod gresit a apreciat ca a fost tardiv formulata, retinând ca, desi nu a avut loc o comunicare, petenta a luat cunostinta efectiv de solutia procurorului la data de 19.02.2010 si ca în raport de aceasta data nu a fost respectat termenul imperativ prevazut de lege.

Potrivit dispozitiilor art. 2781 C.pr.penala, împotriva solutiei procurorului de netrimitere în judecata, se poate face plângere în termen de 20 de zile de la data comunicarii de catre procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 si 278 C.pr.penala.

În aceleasi sens, dispozitiile art. 278 alin. 3 C.pr.pen., raportat la art. 246 al. 1, art. 249 al. 2 C.pr.pen. instituie pentru organul judiciar obligatia comunicarii unei copii de pe ordonanta sau rezolutia prin care s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala, persoanelor interesate, acestea având posibilitatea de a face plângere în termen de 20 de zile de la comunicare.

Comunicarea actelor procedurale constituie o garantie ca persoana interesata a luat cunostinta despre act, având astfel posibilitatea de a-si exercita drepturile si a-si apara interesele procesuale.

În cauza, dispozitia de netrimitere în judecata cuprinsa în rechizitoriu nu a fost comunicata petentei, în conditiile art. 182 C.pr.pen. ce reglementeaza modul de comunicare a actelor de procedura.

Doar o comunicare valabila, în conditii procedurale, a dispozitiei procurorului ar fi avut ca efect deschiderea dreptului pentru petenta de a formula plângere si curgerea termenului prevazut de lege. În lipsa unei astfel de comunicari, sanctiunea decaderii din exercitiul dreptului de a face plângere si nulitatea actului efectuat peste termen nu pot opera.

Constatând ca nu a avut loc o comunicare în conditiile prevazute de lege, comunicare ce era obligatorie si ca, în raport de aceasta împrejurare, plângerea petentei nu poate fi apreciata ca fiind tardiva, tribunalul a admis recursul declarat de petenta. În baza art. 38515 pct. 2 lit. c C.pr.penala a casat în întregime hotarârea atacata si a dispus rejudecarea cauzei de catre aceeasi instanta, care va proceda la analizarea pe fond a plângerii petentei.