Reconstituirea dreptului de proprietate în cazul suprafeţelor forestiere aflate în proprietatea comună a formelor asociative

Dreptul de proprietate privata indiviza asupra terenurilor forestiere este distinct fata de dreptul de proprietate al persoanelor fizice carora li se restituie în proprietate astfel de terenuri în temeiul art. 24 alin. 1 din Legea nr. 1/2000.

Art. 26 alin. 2^3 din Legea nr. 1/2000, modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 102/2001 a prevazut expres ca suprafata restituita membrilor formelor asociative nu se cumuleaza cu suprafata dobândita de persoanele fizice în baza art. 24 alin. 1 din aceeasi lege, ceea ce înseamna ca legiuitorul a înteles sa adopte un regim juridic diferit pentru cele doua forme de proprietate asupra fondului forestier.

Art. 28 alin. 5 din Legea nr. 1/2000, modificat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 102/2001, consacra caracterul de proprietate comuna al acestei forme de proprietate asupra fondului forestier, declarând-o "proprietate indiviza pe toata durata existentei” formei asociative.

Dreptul de proprietate privata indiviza apare ca fiind un  drept real, cu continut limitat - modalitate a proprietatii comune - ce are ca titulari persoane speciale (fosti mosneni, razesi, composesori, graniceri ori mostenitori legali ai acestora), care confera titularilor sai atributele de posesiune si folosinta asupra terenurilor ce fac parte din fondul forestier national, atribute pe care le exercita numai prin intermediul formelor asociative înfiintate în acest scop, însa în interes propriu, în conditiile respectarii normelor juridice ce reglementeaza regimul silvic de administrare si exploatare a fondului forestier national.

Decizia civila nr. 311/R din 07.04.2011

Prin sen¬¬tin¬ta  ci¬¬¬vi¬la  nr. 2293 din 09.08.2010 pro¬nun¬tata de Judecatoria Sighetu Marmatiei s-a admis  plângerea înaintata de petentul T. V.  împotriva intimatelor Comisia Locala Rona de Jos pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor  si Comisia Judeteana Maramures pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor si s-a dispus anularea Hotarârii nr. 1296/23.06.2008 anexa nr. 37 poz. 1 a Comisiei Judetene Maramures pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor si reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata de 9.3638 ha teren  de la locul numit Dumbrava  si de 2.1859 ha de la locul numit Sarata conform expertizei de specialitate întocmita în cauza..

Pentru a hotarî astfel, prima instanta a retinut ca prin Titlurile  de proprietate nr. 4105/18.01.2005,  nr. 6020/40/24.02.1994, nr. 778/07.12.2002 si nr. 3647/17.08.2004  petentului i  s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafata de 6 ha 2700 mp teren padure,  1 ha teren padure, 4500 mp teren padure, respectiv  7800 mp teren padure.

Apoi, din extrasele CF depuse la dosarul cauzei, a constatat ca antecesorul petentului, T. V., figureaza cu teren de natura padure în regim de composesorat în CF 1138, top 664/7 , în suprafata de 4,44 ha , în locul numit Dumbrava,  situat în Rona de Jos,  CF nr. 1112, top 502, în suprafata de 1,27 ha, în locul numit Dumbrava , situat în Rona de Jos, CF nr. 1137/b, 664/17, în suprafata de 1,25 ha în locul numit Dumbrava , situat în Rona de Jos, CF nr. 2225, top 2746, 2709, 2759/11, 2759/14, 2808 în suprafata totala de 2,51 ha, în locul numit Sarata, situat în Rona de Jos, CF nr. 111 în suprafata de 3,02 ha, în locul numit Padurea comunala, introdusa în protocol , situat în Rona de Jos ,CF nr. 121, în suprafata totala de 3,77 ha , Padurea comunala , introdusa în protocol , situat în Rona de Jos, iar antecesoarea petentului, bunica paterna K. A. , figureaza cu teren de natura padure în regim de composesorat :  CF nr. 1137/b, top 664/17, în suprafata de 2,51 ha în locul numit Dumbrava, situat în Rona de Jos, CF nr. 1138, top 664/7, în suprafata de 1,47 ha, în locul numit Dumbrava , situat în Rona de Jos, CF nr. 1112, nr. top 502, în suprafata de 1,26 ha în locul numit Dumbrava , situat în Rona de Jos, CF nr. 111, în suprafata de 3,02 ha în locul numit Padurea comunala , introdusa în protocol , situat în Rona de Jos , CF nr. 121, în suprafata totala de 3,77 ha Padurea comunala , introdusa în protocol , situat în Rona de Jos.

A mai retinut ca  bunicul patern al petentului N. M., figureaza cu teren de natura padure în regim de composesorat  CF nr. 1137/b, nr. top 664/17, în suprafata de 0,45 ha, în locul numit Dumbrava situat în Rona de Jos, CF nr. 1138, top 664/7 în suprafata de 3,75 ha în locul numit Dumbrava situat în Rona de Jos, CF nr. 2225 top 2746, 2709, 2759/11, 2759/14, 2808 în suprafata totala de 0,47 ha , în locul numit Sarata , situat în Rona de Jos, CF 1773 , top 2761 , în suprafata de 2,58 ha la locul numit Lazu Bonii , situat în Rona de Jos.

A calculat ca din suprafata totala de 35,61 ha s-a reconstituit dreptul de proprietate petentului si celorlalti mostenitori pentru suprafata de 10,50 ha si a tinut cont si de  Hotarârea Comisiei Judetene Maramures nr. 1030 din 04.02.2006 prin care s-a validat suprafata de 8,36 ha dupa autorii deposedati M. A. si altii si suprafata de 1,18 ha dupa autorul deposedat N.M.,  conform tabelului centralizator Anexa nr. 39 Rona de Jos , pozitia 4 si pozitia 6.

Apoi, pe baza raportului de expertiza tehnica judiciara întocmit  a retinut ca din CF 1138 , top 664/7 , în suprafata totala de 70,05 ha petentului T.V. îi revine lui o cota de 1/6 parte, respectiv o suprafata de 0,74 ha, din CF 1137/b , top 664/17 în suprafata totala de 53,38 ha petentului îi revine o cota de 1/3 parte din cota de 22737/16161160 parte respectiv o suprafata de 1,255 ha, din CF nr. 1112 , top 502 o cota de 1,27 ha dupa T.A. si 1,27 ha dupa T.V. total 2,55 ha , din CF 1138 top 664/7 dupa A. . o suprafata de 1,4796 ha, din CF 1137/b top 664/17  dupa T. A. 2,51 ha, dupa N. M. 0,4498 ha, din CF 1138 nr. top 664/7 dupa N. M. o suprafata de 0,3782 ha, concluzionând ca suprafata totala ce-i revine lui T. V.este de 9.3638 ha, teren amplasat în locul numit Dumbrava si cuprins în Amenajamentul Silvic Ocol Silvic Sighetu Marmatiei UP IV Ronisoara UA 10,20,21,22.

În ce priveste terenul denumit Sarata, a conchis ca petentului îi revine  din CF 2225 top 2746, o cota de 0,472 ha dupa Negrea Mihai si o cota de 0,4191 ha dupa T. V., în total 0,8911 ha , din CF 1773 top 2761 o cota de 1,2948 ha, totalul  suprafetei fiind  de 2.1859 ha. A retinut judecatoria ca terenul de la locul numit Sarata în suprafata de 2,19 ha se suprapune cu terenul cuprins în Amenajamentul Silvic , Ocolul Silvic Sighet UP IV Ronisoara UA 162.

Vazând viza Ocolului Silvic Sighet aplicata pe raportul de expertiza susmentionat, a retinut judecatoria ca amplasamentul este liber atât în UA 162, cât si în UA 10 si, tinând seama de faptul ca petentul a dovedit cu actele depuse la dosarul cauzei legatura de rudenie cu antecesorii sai, ca raportul de expertiza întocmit în cauza  a clarificat problema îndreptatirii petentului la reconstituirea individuala a dreptului de proprietate asupra terenurilor solicitate, raportat la înscrierile din CF si sub aspectul categoriei de folosinta si amplasamentului terenurilor,  observând ca terenurile din CF- urile mentionate în raportul de expertiza nu fac parte din padurea comuna introdusa în protocol, a anulat Hotarârea  Comisiei Judetene Maramures nr. 1296/23.06.2008 anexa nr. 37 , poz. 1 si  a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata de 9,3638 ha teren de la locul numit Dumbrava si de 2,1859 ha de la locul numit Sarata conform raportului de expertiza .

Împotriva acestei sentinte a declarat recurs intimata Comisia Locala Rona de Jos solicitând admiterea recursului si, în principal, casarea hotarârii si trimiterea cauzei spre rejudecare Judecatoriei Sighetu Marmatiei, iar în subsidiar modificarea sentintei în tot, în sensul respingerii plângerii formulate de petentul T. V.

În motivarea recursului recurenta a aratat ca instanta de fond a încalcat regulile de procedura prevazute sub sanctiunea nulitatii de art. 105 al. 2 Cod procedura civila,  fiind incident motivul de casare prevazut de dispozitiile art. 304 pct. 5 Cod procedura civila.

În acest sens a mentionat ca raportul de expertiza tehnica judiciara a fost întocmit cu nesocotirea art. 208 al. 1 Cod procedura civila, intimata  Comisia Locala Rona de Jos nefiind citata cu ocazia deplasarii expertului în teren.

Apoi, raportul nu a fost comunicat niciodata recurentei pentru a-si preciza pozitia cu privire la “amplasamentul” si “identificarea” terenului solicitat de petent, cauzându-i-se o vatamare ce nu poate fi înlaturata decât prin anularea actului, cu atât mai mult cu cât acesta a stat la baza pronuntarii hotarârii.

Recurenta a mai învederat instantei ca expertul nu a identificat vechiul amplasament al terenurilor pretinse de petent pe baza cartilor funciare, ci exclusiv dupa indicatiile acestuia, iar Ocolul Silvic Sighet vizând planul de situatie  nu a confirmat ca terenul corespunde vechiului amplasament, ci ca este liber .

Apoi, instanta de fond nu a respectat Decizia Civila nr. 437/R/15.04.2009 pronuntata de Tribunalului Maramures prin care a fost  îndrumata sa administreze probele necesare, sa cerceteze si fondul cauzei sub aspectul îndreptatirii petentului la reconstituirea individuala a dreptului de proprietate asupra terenurilor solicitate , raportat la înscrierile din CF si sub aspectul categoriei de folosinta si al amplasamentului acestor terenuri..

Recurenta a mai aratat ca, în rejudecare, a invocat lipsa calitatii procesuale active a petentului T. V., învederând ca Asociatia composesorala „Dumbrava” prin d-na M. A., era legitimata sa solicite restituirea terenurilor padure din fostele composesorate.

A mai învederat recurenta ca prima instanta practic s-a derobat de obligatia sa de a solutiona aceasta exceptie a lipsei calitatii procesuale a petentului de a solicita restituirea individuala a terenurilor care au constituit obiectul unei forme de proprietate asociative, delegând aceasta problema expertului, aspect ce reiese din considerentele hotarârii în care mentioneaza ca „ca raportul de expertiza întocmit în cauza  a clarificat problema îndreptatirii petentului la reconstituirea individuala a dreptului de proprietate asupra terenurilor solicitate”.

Or, expertul avea sarcina de a identifica topografic terenul, iar nu de a se pronunta daca petentul este sau nu îndreptatit la reconstituire, acesta fiind atributul exclusiv al instantei.

În ce priveste cererea de modificare în tot  a Sentintei Civile nr. 2293/09. 08.2010, recurenta a învederat instantei ca terenul solicitat de petent este padure composesorala, iar acesta nu poate solicita individual reconstituirea dreptului de proprietate.

Examinând sentinta atacata prin prisma criticilor recurentei si a art. 304 ¹Cod procedura civila, Tribunalul a retinut urmatoarele:

Asa cum rezulta din înscrierile din colile de carte funciara depuse în probatiune si cum, de altminteri, a mentionat petentul însusi în cererea de reconstituire a dreptului de proprietate, terenurile solicitate, înscrise în C.F.  1138, 1112, 1137/B si 2225( transcrise  tot din C.F. 1138) constituiau obiectul dreptului de proprietate indiviza al unei forme asociative de proprietate.

Potrivit art. 61 al. 1 din H.G. 890/2005, reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere se face, pe vechile amplasamente, din suprafetele de teren cu destinatie forestiera cuprinse în amenajamentele silvice si din terenurile cu destinatie agricola acoperite cu vegetatie forestiera (pasuni împadurite, tufarisuri, zavoaie si altele asemenea). Reconstituirea se va face având în vedere structura de proprietate existenta la momentul deposedarii abuzive a acestor terenuri de catre regimul comunist.

Asa cum a aratat Curtea Constitutionala în Decizia nr. 584/2005, în conceptia legiuitorului, reconstituirea dreptului de proprietate în cazul suprafetelor forestiere aflate în proprietatea comuna a formelor asociative enumerate nu poate fi conceputa decât tot în cadrul acelor forme. Dreptul de proprietate urmeaza sa aiba configurarea si prerogativele avute în perioada respectiva. În aceste conditii regimul juridic al proprietatii privind terenurile forestiere restituite fostilor proprietari, în cadrul acestor forme asociative, este determinat de legiuitor, în mod special, în considerarea particularitatilor economice si sociale ale formelor de exploatare anterioare trecerii terenurilor în proprietatea statului. Aceste particularitati cuprind anumite limitari ale exercitarii dreptului de proprietate, decurgând din faptul ca acesta se refera la proprietatea unor astfel de forme asociative.

Dreptul de proprietate privata indiviza asupra terenurilor forestiere este distinct fata de dreptul de proprietate al persoanelor fizice carora li se restituie în proprietate astfel de terenuri în temeiul art. 24 alin. 1 din Legea nr. 1/2000.

Art. 26 alin. 2^3 din Legea nr. 1/2000, modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 102/2001 a prevazut expres ca suprafata restituita membrilor formelor asociative nu se cumuleaza cu suprafata dobândita de persoanele fizice în baza art. 24 alin. 1 din aceeasi lege, ceea ce înseamna ca legiuitorul a înteles sa adopte un regim juridic diferit pentru cele doua forme de proprietate asupra fondului forestier.

Art. 28 alin. 5 din Legea nr. 1/2000, modificat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 102/2001, consacra caracterul de proprietate comuna al acestei forme de proprietate asupra fondului forestier, declarând-o "proprietate indiviza pe toata durata existentei” formei asociative.

Apoi, dreptul de  proprietate privata indiviza al membrilor formelor asociative are un caracter inalienabil determinat de faptul ca membrii formelor asociative nu pot înstraina propriile cote-parti unor persoane din afara acestora si, implicit, nu pot transmite drepturile prin testament sau donatie, ci, numai prin mostenire legala (art. 28 alin. 6 din Legea nr. 1/2000 modificata).

Astfel, titularii acestor drepturi nu pot face acte de dispozitie juridica cu privire la dreptul lor, nici prin acte între vii (inter vivos), nici prin acte pentru cauza de moarte (legate); nici prin intermediul Adunarii generale nu se pot face acte de dispozitie privind dreptul de proprietate .

Mai mult, prin art. 28 alin. 8 din Legea nr. 1/2000 modificata s-a prevazut ca în cazul dizolvarii formei asociative, suprafetele de teren forestier apartinând întregii forme asociative trec în proprietatea statului si în folosinta consiliului local al unitatii administrativ-teritoriale pe raza careia se afla imobilul.

Raportat la  caracterele juridice conturate mai sus, dreptul de proprietate privata indiviza apare ca fiind un  drept real, cu continut limitat - modalitate a proprietatii comune - ce are ca titulari persoane speciale (fosti mosneni, razesi, composesori, graniceri ori mostenitori legali ai acestora), care confera titularilor sai atributele de posesiune si folosinta asupra terenurilor ce fac parte din fondul forestier national, atribute pe care le exercita numai prin intermediul formelor asociative înfiintate în acest scop, însa în interes propriu, în conditiile respectarii normelor juridice ce reglementeaza regimul silvic de administrare si exploatare a fondului forestier national.

Important este de subliniat ca, prin lege, titularilor dreptului de proprietate privata indiviza nu le este recunoscut atributul dispozitiei (materiale sau juridice), fiind admisa transmiterea acestui drept numai pe calea mostenirii legale.

În conditiile în care autorii petentului au fost titularii unui drept de proprietate  indiviza asupra terenurilor solicitate prin cererea înregistrata de Primaria Comunei Rona de Jos sub nr. 91/30.11.2005, cu un regim juridic mult mai restrictiv decât regimul proprietatii exclusive sau chiar comune obisnuite, a retroceda aceste terenuri în proprietate exclusiva, neafectata de modalitati, înseamna a constitui un drept de proprietate nou,  iar nu a-l reconstitui de pe cel avut de proprietar la deposedare, or, scopul legiuitorului nu a fost acesta.

Instanta de fond, desi fusese îndrumata în acest sens prin Decizia Civila nr. 437/R/15.04.2009 pronuntata de Tribunalului Maramures, nu a tinut cont de regimul juridic al proprietatii autorilor petentului si a dispus, cu aplicarea gresita a legii, stabilirea în favoarea petentului intimat a unui drept de proprietate exclusiva asupra a 9,3638 ha teren cu vegetatie forestiera la locul numit Dumbrava si 2,1859 ha teren cu vegetatie forestiera în locul numit Sarata.

De mentionat ca, potrivit art. 63 din H.G. 890/2005, în cazul  reconstituirii dreptului de proprietate pentru formele asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetatie forestiera : obsti de mosneni în devalmasie, obsti razesesti nedivizate, composesorate, obsti de cumparare, paduri graniceresti, paduri urbariale, comune politice, cooperative, alte comunitati si forme asociative cu diferite denumiri cererea de reconstituire se formuleaza de catre reprezentantul legal al formei asociative, iar daca acestea se înfiinteaza dupa intrarea în vigoare a  acestui act normativ, cererea de reconstituire se formuleaza de catre comisia ad-hoc al formei asociative.

Asadar, daca petentul intentiona sa dobândeasca dreptul de proprietate indiviza asupra terenurilor în litigiu, alaturi de ceilalti membri ai formei asociative de proprietate, trebuia sa se adreseze Composesoratului Dumbrava, reorganizat înca din anul 2002 –filele 9-15 dosarul 3388/307/2008 recurs-acesta fiind, prin reprezentantul legal,  titularul cererii de reconstituire .

Domenii speta

Spete similare