Respingerea propunerii de prelungire a masurii arestarii preventive. înlocuirea masurii arestarii preventive cu masura controlului judiciar

RESPINGEREA PROPUNERII DE PRELUNGIRE A MASURII ARESTARII PREVENTIVE. ÎNLOCUIREA MASURII ARESTARII PREVENTIVE CU MASURA CONTROLULUI JUDICIAR

ÎNCHEIEREA PENALA NR. 26/DLC/18. 04. 2014

Dosar  nr. 940/83/2014

CURTEA DE APEL ORADEA

Sectia penala si pentru cauze cu minori

În contestatia formulata de contestatorul O.I. s-a admis cererea formulata de inculpat si s-a dispus înlocuirea masurii arestarii preventive cu masura controlului judiciar începând cu 18. 04. 2014.

Potrivit art. 242 alin. 2 din Codul de procedura penala masura preventiva se înlocuieste cu o masura preventiva mai usoara, daca sunt îndeplinite conditiile prevazute de lege pentru luarea acesteia, în urma evaluarii împrejurarilor concrete ale cauzei si a conduitei procesuale a inculpatului, se apreciaza ca masura preventiva mai usoara este suficienta pentru asigurarea bunei desfasurari a procesului penal, al împiedicarii sustragerii inculpatului de la judecata ori al prevenirii savârsirii unei alte infractiuni. Inculpatul contestator s-a împacat cu partea civila, interesul manifestat pentru despagubirea partii civile reprezentând un motiv în plus care conduce la concluzia ca temeiurile care au fost avute în vedere la  luarea masurii si la prelungirea acesteia nu mai subzista.

Prin încheierea penala nr. 19/JDL din data de 14.04.2014 pronuntata de judecatorul de drepturi si libertati a Tribunalului S-M, va admite propunerea Ministerului Public – Parchetul de pe lânga Tribunalul S.M..

În baza art.234 si urmatoarele Cod procedura penala, a fost prelungita durata masurii arestarii preventive a inculpatului O.I., fiul lui E. si M., nascut la data de xx.xx.xxxx în mun. O., jud. B., CNP xxxxxxxxxxxxx, aflat în stare de arest preventiv la Arestul IPJ S.M.,  pe o perioada de 30 de zile, de la data de 19.04.2014 si pâna la data de 18.05.2014, inclusiv.

În baza art. 275 alin. 3 Cod procedura penala cheltuielile judiciare avansate de stat au ramas în sarcina acestuia.

Pentru a pronunta aceasta încheiere, judecatorul de drepturi si libertati a Tribunalului S-M a retinut urmatoarele:

Asupra propunerii de prelungire a duratei arestarii preventive de fata, s-a constatat urmatoarele:

Prin referatul cu propunere nr. 5/P/2014 din data de 10.04.2014, înregistrata pe rolul instantei la data de 10.04.2014 sub dosar cu nr. de mai sus, Ministerul Public – Parchetul de pe lânga Tribunalul S.M. a solicitat prelungirea duratei masurii arestarii preventive a inculpatului O.I., pentru o perioada de 30 de zile, de la data de 19.04.2014 pâna la data de 18.05.2014, inclusiv.

În sustinerea propunerii, s-a aratat ca din probe rezulta suspiciunea rezonabila ca inculpatul a savârsit o infractiune intentionata contra vietii, pentru care legea penala prevede pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare si, pe baza a evaluarii gravitatii faptei, a modului si a circumstantelor de comitere a acesteia, a anturajului si a mediului din care acesta provine si a altor împrejurari privitoare la persoana acestuia, se constata ca privarea de libertate este necesara pentru înlaturarea unei stari de pericol pentru ordinea publica.

S-a mai aratat ca, temeiurile care au determinat arestarea initiala au impus în continuare privarea de libertate a inculpatului respectiv ca prelungirea masurii arestarii preventive a fost motivata de faptul ca urmarirea penala este în desfasurare iar cercetarile ce se vor desfasura în continuare vizeaza întocmirea si depunerea expertizei medico legale dispusa prin rezolutia motivata din data de 30.01.2014.

Alaturat propunerii a fost înaintat si dosarul de urmarire penala nr. 5/P/2014 al Parchetului de pe lânga Tribunalul S.M., în copie certificata.

Examinând actele si lucrarile dosarului s-a constatat urmatoarele:

Prin ordonanta nr.5/P/2014 din 19.01.2014 a Parchetului de pe lânga Tribunalul S.M. s-a dispus punerea în miscare a actiunii penale fata de inculpatul O.I., pentru savârsirea infractiunii de tentativa la omor, fapta prevazuta si pedepsita de art. 20 Cod penal raportat la art. 174 alin. 1 si 2 Cod penal.

În fapt, s-a retinut ca la data de 18.01.2014, în jurul orelor 22,00, în timp ce se afla la domiciliul numitului M.G. din loc. G., jud. S.M., în urma unei altercatii spontane cu numitul S.D., pe fondul consumului de alcool, inculpatul i-a aplicat acestuia mai multe lovituri cu un cutit în zona abdomenului. În urma leziunilor abdominale suferite victima S.D. a fost supusa unei interventii chirurgicale, stabilindu-se ca viata i-a fost pusa în primejdie.

Inculpatul a fost arestat preventiv prin încheierea penala nr.5/CC/20.01.2014 pronuntata de Tribunalul S.M., pentru o durata de 29 de zile, de la 20.01.2014 la 17.02.2014, fiind emis M.A.P. nr. 2/20.01.2014.

În cauza s-a constatat ca au fost incidente dispozitiile art. 143 si ale art. 148 alin.1 lit. f) Cod procedura penala.

Ulterior, prin Încheierea nr. 3/CC/13.02.2014 a judecatorului de drepturi si libertati din cadrul Tribunalului S.M. s-a dispus prelungirea masurii arestului preventiv fata de inculpatul O.I., în faza de urmarire penala cu înca 30 de zile, de la data de 18.02.2014 pâna la data de 19.03.2014, inclusiv, dupa care prin Încheierea penala nr. 8/12.03.2014 a fost din nou prelungita masura arestului preventiv al inculpatului cu înca 30 de zile, de la data de 20.03.2014 pâna la data de 18.04.2014 inclusiv.

Potrivit art. 234 alin. (1) Cod procedura penala, „arestarea preventiva a inculpatului poate fi prelungita, în cursul urmaririi penale, daca temeiurile care au determinat arestarea initiala impun în continuare privarea de libertate a inculpatului sau exista temeiuri noi care justifica prelungirea masurii”.

Analizând propunerea Ministerului Public în raport cu actele si lucrarile dosarului dar si cu dispozitiile legale mentionate, s-a apreciat ca aceasta a fost  întemeiata, întrucât s-au mentinut temeiurile avute în vedere la momentul luarii masurii arestarii preventive, temeiuri care se regasesc în noile dispozitii ale art. 223 alin. 2 teza I Cod procedura penala.

Astfel, din probele administrate pâna în prezent a rezultat suspiciunea rezonabila ca inculpatul O.I. a fost autorul infractiunii de tentativa de omor, comisa la data de 18.01.2014 în dauna numitului S.D. (chiar inculpatul recunoaste fapta); masura arestului preventiv a fost necesara pentru atingerea scopului masurilor preventive respectiv al prevenirii savârsirii de noi infractiuni, iar celelalte masuri preventive cum sunt controlul judiciar si arestul al domiciliu nu sunt suficiente pentru asigurarea aceluiasi scop, cât timp infractiunea a fost comisa în mediul apropiat inculpatului, asupra unui prieten mai vechi, pe fondul consumului de alcool si al unei stari tensionate spontane.

De asemenea, s-a constatat ca prelungirea masurii arestarii preventive a fost necesara în vederea finalizarii actelor de urmarire penala, respectiv întocmirea raportului de constatare medico legala si întocmirea rechizitoriului.

Buna credinta a inculpatului decurgând din atitudinea manifestata de acesta pe parcursul urmaririi penale, recunoasterea faptei comise, descrierea împrejurarilor în care aceasta s-a produs si interesul manifestat pentru despagubirea partii vatamate, victima a infractiunii de tentativa de omor, nu au putut duce prin ele însele la concluzia ca ar fi disparut temeiurile initiale care au determinat arestarea inculpatului, urmând a fi avute în vedere cu ocazia judecarii pe fond a cauzei.

Fata de cele de mai sus, judecatorul de drepturi si libertati a constatat întemeiata propunerea Parchetului de pe lânga Tribunalul S.M., astfel ca aceasta a fost admisa si, în baza art. 234 si urm. Cod procedura penala, a dispus prelungirea duratei arestarii preventive a inculpatului O.I. pentru o perioada de 30 de zile, începând cu data de 19.04.2014 pâna la 18.05.2014, inclusiv.

Împotriva acestei încheieri a formulat contestatie inculpatul O.I. solicitând admiterea acesteia.

Prin aparatorul sau ales, inculpatul contestator a solicitat admiterea contestatiei si, în rejudecarea cererii, în principal s-a solicitat respingerea propunerii de arestare preventiva, iar în subsidiar, înlocuirea masurii arestarii preventive cu o masura mai putin restrictiva. S-a învederat instantei ca judecatorul de drepturi si libertati a Tribunalului S-M a motivat în cadrul încheierii faptul ca masura arestului preventiv a fost necesara pentru atingerea scopului masurilor preventive, respectiv al prevenirii savârsirii de noi infractiuni. Însa, din probele existente la dosar, nu a rezultat faptul ca inculpatul ar pregati comiterea unei noi infractiuni, ci dimpotriva, a fost deosebit de relevant faptul ca inculpatul contestator s-a împacat cu partea civila, fapt ce a reiesit din încheierea contestata.

S-a adus la cunostinta instantei ca inculpatul contestator prezinta suficiente garantii pentru a fi dispusa fata de el cercetarea în stare de libertate, solicitând astfel a fi analizata toata starea de fapt, respectiv ca incidentul dintre parti a avut loc atunci când acestia se aflau în stare de ebrietate.

Mai mult, s-a mai aratat instantei ca inculpatul contestator  se afla în stare de arestare preventiva de o lunga perioada de timp, timp în care  s-au administrat toate probele, acesta s-a predat de buna voie, s-a împacat cu partea civila si toate aceste elemente nu fac altceva decât sa demonstreze faptul ca inculpatul contestator nu prezinta un pericol pentru ordinea publica, ci, dimpotriva, fata de el, se poate înlocui masura arestarii preventive cu o alta masura mai putin restrictiva.

Curtea, examinând încheierea contestata, în raport de situatia de fapt retinuta, de actele si lucrarile dosarului si de criticile invocate constata urmatoarele:

Fata de inculpatul contestator O.I. s-a dispus punerea în miscare a actiunii penale pentru savârsirea infractiunii de tentativa la omor. S-a retinut ca la data de 18.01.2014, în jurul orelor 22,00, în timp ce se afla la domiciliul numitului M.G. din loc. G., jud. S.M., în urma unei altercatii spontane cu numitul S.D., pe fondul consumului de alcool, inculpatul i-a aplicat acestuia mai multe lovituri cu un cutit în zona abdomenului. În urma leziunilor abdominale suferite victima S.D. a fost supusa unei interventii chirurgicale, stabilindu-se ca viata i-a fost pusa în primejdie. Inculpatul a fost arestat preventiv prin încheierea penala nr.5/CC/20.01.2014 pronuntata de Tribunalul S.M., pentru o durata de 29 de zile, de la 20.01.2014 la 17.02.2014, fiind emis M.A.P. nr. 2/20.01.2014, ulterior, fata de inculpatul contestator O.I. dispunându-se prelungirea masurii arestului preventiv.

S-a retinut ca temei al prelungirii aretarii preventive dispozitiile articolului 223 alineatul 2 teza I din Codul de procedura penala.

Potrivit art. 242 alin. 2 din Codul de procedura penala, masura preventiva se înlocuieste cu o masura preventiva mai usoara daca sunt îndeplinite conditiile prevazute de lege pentru luarea acesteia si, în urma evaluarii împrejurarilor concrete ale cauzei si a conduitei  procesuale a inculpatului se apreciaza ca masura preventiva mai usoara este suficienta pentru asigurarea bunei desfasurari a procesului penal, al împiedicarii sustragerii inculpatului de la judecata ori al prevenirii savârsirii unei alte infractiuni.

Evaluând cererea inculpatului de înlocuire a masurii arestului preventiv cu o masura mai putin restrictiva, prin prisma dispozitiilor legale mai sus aratate, curtea apreciaza ca aceasta este fondata, în speta, fiind îndeplinite conditiile prevazute de lege pentru luarea acesteia, iar masura controlului judiciar este suficienta pentru asigurarea bunei desfasurari a procesului penal, al împiedicarii sustragerii inculpatului de la judecata ori al prevenirii savârsirii unei alte infractiuni.

Astfel, din probele administrate pâna in prezent, în cauza rezulta suspiciunea rezonabila ca inculpatul contestator este autorul infractiunii de tentativa de omor savârsita în data de 18.01.2014 în dauna numitului S.D.

Curtea retine totodata ca, în acest moment, nu exista probe la dosarul cauzei din care sa rezulte ca inculpatul ar avea intentia sa se sustraga de la procedura judiciara care se desfasoara fata de el, interesul sau fiind acela de a se prezenta in fata instantei si a-si exercita drepturile conferite de lege.

Într-adevar, infractiunea pentru care este cercetat inculpatul contestator constituie o infractiune grava, însa potrivit practicii CEDO (hotarârea în cauza B` contra Austria) instanta este obligata ca aprecierea în concret a pericolului pe care l-ar prezenta punerea în libertate a acestuia sa nu se faca exclusiv în functie de gravitatea faptei si a pedepsei prevazute de lege pentru infractiunea respectiva. Evaluarea pericolului prin raportarea exclusiv la gravitatea faptei si a pedepsei prevazute de lege ar elimina de plano posibilitatea înlocuirii masurii arestarii preventive cu o alta masura preventiva dintre cele prevazute de codul de procedura penala.

Mai mult, motivarea judecatorului de drepturi si libertati a Tribunalului S-M conform careia prelungirea masurii arestului preventiv este necesara în vederea finalizarii  actelor de urmarire penala, respectiv întocmirea raportului de constatare medico-legala si întocmirea rechizitoriului nu poate fi primita datorita bunei-credinte a inculpatului si recunoasterii împrejurarilor în care s-a comis infractiunea.

De asemenea, se constata ca inculpatul contestator s-a împacat cu partea civila S.D., interesul primului în despagubirea partii civile reprezinta un motiv în plus care conduce la concluzia ca temeiurile care au fost avute în vedere la luarea masurii arestarii preventive si la prelungirea acesteia nu mai subzista.

 În ceea ce priveste pericolul concret pe care l-ar reprezenta inculpatul pentru ordinea publica, Curtea considera ca la aprecierea acestuia pentru ordinea publica trebuie verificate o serie de alte aspecte relevante precum caracterul individului sau al inculpatului, moralitatea sa, antecedentele penale, profesia, domiciliul, starea materiala, gradul de integrare sociala, faptul daca are sau nu are loc de munca, natura infractiunilor si ecoul produs de acesta în rândul opiniei publice.

Analizând aceste criterii si, tinând cont si de faptul ca, fata de inculpatul contestator O.I. a mai fost prelungita  masura arestarii preventive, în baza art.425/1 alin.7 punctul 2 litera a Codului de procedura penala  raportat la 242 alineatul 2 Cod procedura penala a admis contestatia formulata de inculpatul O.I. împotriva încheierii penale nr. 19/JDL din data de 14.04.2014 data de judecatorul de drepturi si libertati de la Tribunalul S-M, pe care a desfiintat-o în ceea ce priveste dispozitia privind prelungirea arestarii preventive pe o durata de 30 de zile.

În baza art. 242 alin.2 Cod procedura penala a admis cererea formulata de inculpat si a dispus înlocuirea masurii arestarii preventive cu masura controlului judiciar, începând cu data de 18.04.2014.

În baza art. 215 alin. 1 Cod de procedura penala a impus inculpatului respectarea urmatoarelor obligatii pe durata masurii: sa se prezinte la organul de urmarire penala, la judecatorul de camera preliminara  ori la instanta de judecata ori de câte ori este chemat; sa informeze de îndata organul judiciar care a dispus masura sau in fata caruia se afla cauza cu privire la schimbarea locuintei; sa se prezinte la organul judiciar desemnat de IPJ V. cu supravegherea sa, conform programului de supraveghere întocmit de organul de politie sau ori de câte ori este chemat;

În baza art. 215 alin. 2 Cod procedura penala, pe timpul controlului judiciar, a impus inculpatului sa respecte urmatoarele obligatii: sa nu depaseasca limita teritoriala ¬¬¬¬¬¬a României, decât cu încuviintarea prealabila a organului judiciar; sa comunice periodic, respectiv lunar informatii relevante despre mijloacele sale de existenta; sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte arme;

 S-a dispus punerea de îndata în libertate a inculpatului O.I. daca nu este arestat in alta cauza.

In baza art.221 alin.4 Cod procedura penala a atras atentia inculpatului ca, în caz de încalcare cu rea-credinta a masurii sau a obligatiilor care îi revin, masura controlului judiciar poate fi înlocuita cu masura arestarii preventive.

In baza art.221 alin.8 Cod procedura penala s-a dispus comunicarea copiei încheierii la I.P.J V., Serviciului Public Comunitar de Evidenta a Persoanelor V. si Politiei de Frontiera Române.

În baza art.275 alin. 3 Cod procedura penala cheltuielile judiciare avansate de stat au ramas în sarcina acestuia.

Domenii speta

Spete similare