Acţiune posesorie

J U D E C A TO R I A

D E L I B E R Â N D:

Constată că prin acţiunea civilă înregistrată la instanţă la data de 16.01.2014 sub nr. dosar 72/177/2014, legal timbrată, reclamanţii XX şi XX au chemat în judecată pârâţii YY şi YY solicitând instanţei ca în contradictoriu cu aceştia să dispună obligarea pârâţilor să-I permită posesia şi folosirea terenului cu nr. topo. 447/2-a în suprafaţă de 160 mp, inclusive accesul la acest teren prin uşa de acces pietonală dinspre strada ……, cu cheltuieli de judecată.

În motivare reclamanţii arată că atât ei cât şi pârâţii deţin câte un apartament în imobilul de la adresa din ….., strada …., nr. …, jud. Bihor. În cadrul unei acţiuni iniţiate de către reclamanţi având ca obiect plângere încheiere de carte funciară, finalitatea acţiunii a fost partajarea imobilelor deţinute în indiviziune cu pârâţii, conform reconvenţionalei formulate de aceştia.

Conform concluziilor (punctul 6 şi 8) a raportului de expertiză topografică care a stat la baza soluţiei pronunţate, confirmă că “suprafeţele de teren care prin natural or nu pot fi folosite decât în comun, o reprezintă terenul de sub casa comună, cu un culoar de acces având o lăţime de 1 metru liniar”, punctul 8 “teren ce rămâne în indiviziune pentru cei doi proprietari ai apartamentelor 1 şi 2, teren ce constitue terenul de sub casă şi respective un culoar de 1 metru liniar de-a lungul acesteia”. Acest culoar de 1 metru liniar lăţime de-a lungul construcţiei ce reprezintă în fapt şi cale de acces pietonal din strada ….. a fost îngrădit de către pârâţi şi închis la capăt înspre strada …., restricţionându-i posesia şi folosinţa asupra acesteia.

În drept invocă disp. art. 949-952 Cod civil.

Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 26.02.2014, pârâţii YY şi YY solicită respingerea acţiunii formulate de reclamanţi ca nefondată, cu cheltuieli de judecată iar pe cale de excepţie invocă excepţia autorităţii de lucru judecat conform art. 430 Cod procedură civilă.

În motivarea excepţiei arată faptul că prezentul litigiu a fost tranşat definitive prin sentinţa civilă nr. 1627/12.10.2012 pronunţată de Judecătoria Aleşd în dosarul nr. 675/177/2007. Astfel, conform prevederilor legale, respective art. 430 din Noul Cod de procedură civilă care vizează Autoritatea de lucru judecat prevede că “Hotărârea judecătorească ce soluţionează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepţii procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunţare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranşantă. Autoritatea de lucru judecat priveşte dispozitivul, precum şi considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă”.

Excepţia autorităţii de lucru judecat este un mijloc procesual de apărare pe care partea care a obţinut câştig de cauză într-un prim proces îl poate opune celeilalte părţi şi succesorilor ei în drepturi, în cazul în care s-ar porni un al doilea proces împotriva sa, având acelaşi obiect şi aceeaşi cauză. Această excepţie priveşte dreptul la acţiune, ea este o excepţie de fond şi peremptorie, deoarece dacă se dovedeşte existenţa triplei identităţi – de părţi, obiect şi cauză - dreptul la acţiune este considerat a fi definitive stins şi judecata celei din urmă acţiuni exercitate nu mai poate fi continuată.

În speţă părţile sunt identice iar obiectul dedus judecăţii este acelaşi teren şi aceleaşi căi de acces. Instanţa de fond a statuat că loturile de proprietate sunt cele “conform raportului de expertiză topografică întocmit de expert tehnic Pele Dumitru Radu, în varianta sa depusă la dosar pentru termenul din data de 19.11.2010 care face parte integrantă din prezenta hotărâre”.

În raportul de expertiză topografică care face parte integrantă din hotărâre există punctele 6 şi 8 de care se prevalează reclamantul în sensul că “S-a constituit, prin dezmembrarea nr. topo. 447/2 nr. topo. nou 447/2-a, suprafaţa de 160 mp pentru terenul ce rămâne în indiviziune pentru cei doi proprietari ai apartamentelor 1 şi 2, teren ce constituie terenul de sub casă şi respectiv, un culoar de 1 metru liniar de-a lungul acesteia” dar există punctul 10 care stabileşte clar, fără echivoc “Calea de acces la apartamentul nr. 2 este drumul public trasat cu culoare albastră în partea de sus al imobilelor din litigiu, care drum s-a constituit din nr. topo. 449, 446, 447/1 şi 556 Aleşd”.

Raportat la acest dispozitiv, cererea de chemare în judecată de “obligare a pârâţilor la permiterea posesiei şi folosinţei terenului cu nr. topo. 447/2-a în suprafaţă de 160 mp inclusiv accesul la acest teren prin uşa de acces pietonală dinspre strada ……” îi aduce în situaţia de autoritate de lucru judecat.

Calea de acces a pârâţilor se face prin poarta construită pe terenul proprietatea lor format din nr. topo. 447/1-a şi topo. 447/2-b.

Excepţia puterii de lucru judecar, art. 166 C.P.C., art. 1201 Cod civil, în sensul că reclamanţii au promovat o a doua cerere de chemare în judecată, cu acelaşi obiect, fundamentată pe acelaşi temei juridic şi cu aceleaşi părţi, după ce în prima cerere s-a pronunţat deja o hotărâre judecătorească. Puterea lucrului judecat este o excepţie de fond care paralizează o nouă acţiune ce se referă la acelaşi obiect, are aceeaşi cauză şi se poartă între aceleaşi părţi.

Raportat la toate acestea arată că obiectul prezentei cereri a fost tranşat de instanţa judecătorească, iar un nou litigiu având acelaşi obiect este inadmisibil.

Referitor la excepţie lipsei de interes arată faptul că prezenta acţiune nu reprezintă niciun interes pentru recalmanţi, întrucât aceştia pot folosi părţile din imobil în coproprietate având posesia şi folosinţa terenului. În plus reclamanţii au deja o cale de acces la imobilul proprietatea lor, cale de acces care de altfel este mai scurtă decât cea solicitată în prezenta acţiune.

Pe fond solicită respingerea acţiunii formulate de reclamanţi, întrucât aceştia au cale de acces la imobilul proprietatea lor, astfel cum rezultă din actele şi fotografiile anexate la dosar. Cu toate că instanţa a tranşat acest litigiu şi a stabilit care este calea de acces a reclamanţilor spre drumul public, promovarea unei noi acţiuni şicanatorii având acelaşi obiect ca şi acţiunea ce a făcut obiectul dosarului nr. 675/177/2007 este inadmisibilă.

Precizează că această cale de acces solicitată de reclamanţi reprezintă în natrură teren alipit construcţiei, care nu este însă o cale de acces fiind închisă cu gard. Reclamantul nu are niciun interes să tranziteze pe acest trotuar întrucât el are ieşire la drumul public pe calea stabilită de instanţă, cale de acces care este chiar mai scurtă decât cea solicitată în prezent. Precizează că reclamantul Popa Gheorghe a fost sancţionat pentru că a încercat folosirea abuzivă a terenului din prezentul litigiu ca şi cale de acces. Astfel, prin dosarele penale nr. 196/P/20136, 373/II.2/2013 şi 1204/1077/2013 a fost sancţionat cu amendă administrativă de 1000 lei pentru că nu a respectat sentinţele civile definitive între părţi. În plus, arată că au achitat toate cheltuielile de executare tocmai pentru a evita tergiversarea rezolvării situaţiei şi pentru a putea folosi în linişte proprietatea lor.

În drept invocă prevederile art. 430 CPC, art. 33 CPC.

Prin răspunsul la întâmpinare depus la dosar la data de 14.03.2014, reclamanţii solicită respingerea excepţiilor invocate de pârâţi ca fiind nefondate şi implicit să înlăture toate apărările formulate de pârâţi ca fiind neîntemeiate iar pe cale de consecinţă să se admită acţiunea formulată.

În motivare, referitor la excepţiile invocate solicită respingerea excepţiei de lucru judecat şi a excepţiei puterii de lucru judecat ca nefondate. Practic pârâţii invocă una şi aceeaşi excepţie, la punctul 1 întemeiată pe noul cod de procedură civilă iar la punctul 2 întemeiată pe vechiul cod de procedură civilă.

În condiţiile în care legea procesuală este de imediată aplicare, aşa numita excepţie a puterii de lucru judecat, invocată la punctul 2, pe disp. art. 166 din vechiul CPC este inadmisibilă, această lege nefiind aplicabilă în cauză, iar excepţia autorităţii lucrului judecat este vădit nefondată.

Simpla examinare a sentinţei civile nr. 1627/12.10.2012 şi a petitului prezentei cereri de chemare în judecată, relevă faptul că între cele două pricini nu există identitate de obiect şi cauză. Pricina ce a făcut obiectul dosarului nr. 675/177/2007 în care s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 1627/2012 a avut ca obiect acţiune în constatare şi partaj, în timp ce prezenta acţiune este una posesorie.

Pe fondul cauzei solicită instanţei să reţină că, astfel cum rezultă din sentinţa civilă nr. 1627/2012 şi din  raportul de expertiză topografică întocmită de expertul Pele Dumitru, ce face parte integrantă din această hotărâre, imobilul cu nr. topo. 447/a în suprafaţă de 160 mp a rămas în proprietatea comună a lor şi a pârâţilor, fiecare deţinând cota de 80/160 mp. În condiţiile în care acest imobil constituie proprietatea comună a părţilor, pârâţii nu pot să le îngrădească sub nicio formă posesia şi folosinţa imobilului.

Faptul că au altă posibilitate de acces, de pe altă stradă, nu poate justifica sub nicio formă poziţia pârâţilor de a le împiedica accesul la imobilul proprietate comună prin intrarea de pe strada …, întrucât aceasta presupune o limitare absolute abuzivă şi nejustificată a dreptului de folosinţă asupra imobilului.

Această împiedicare abuzivă a posesiei imobilului în litigiu, lipsită de orice temei legal, în condiţiile în care au aceleaşi drepturi asupra imobilului ca şi pârâţii, îi creează inconveniente grave în privinţa accesului şi folosinţei locuinţei sale, împrejurare care rezultă printr-o cercetare la faşa locului, dovedind reaua credinţă a pârâţilor.

La termenul de judecată din data de 15.05.2014, instanţa a respins excepţia autorităţii de lucru judecat invocată de pârâţii YY şi YY.

Din actele şi lucrările dosarului instanţa constată şi reţine următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 1627/2012 pronunţată de Judecătoria Aleşd în dosar nr. 675/177/2007 s-a dispus printre altele sistarea stării de indiviziune asupra imobilului reprezentând în natură teren identificat prin nr. top. 447/1 în suprafaţă de 108 mp, înscris în CF.407 ,,,,,,  nr. top.447/2 în suprafaţă de 209 mp înscris în CF.4085 ……şi nr. top. 449 în suprafaţă de 1223 mp  înscris în CF. 407 ……, prin formarea de loturi după cum urmează:

- lotul nr. 1 în favoarea reclamanţilor XX şi XX, format din nr. top. nou 449/2 în suprafaţă de 140 mp.

- lotul nr. 2 în favoarea pârâţilor YY şi YY, format din nr. top. nou  447/1- a şi nr. top. nou 447/2-b  în suprafaţă de 129 mp.

- lotul nr. 3 în favoarea reclamanţilor XX, XX şi a pârâţilor YY şi YY, în indiviziune, format din nr. top. nou  447/2- a, în suprafaţă de 160 mp, în cote de: 80/160 mp în cazul reclamanţilor XX şi XX şi cota de  80/160 în cazul pârâţilor YY şi YY.

- lotul nr. 4 în favoarea vechilor coproprietari de carte funciară format din nr. top. nou. 447/1- b în suprafaţă de 28 mp şi nr. top. nou 449/1 în suprafaţă de 1183 mp, conform raportului de expertiză topografică întocmit de expert tehnic Pele Dumitru Radu, în varianta sa depusă la dosar pentru termenul din data de 19.11.2010.

Această soluţie a rămas definitivă şi irevocabilă prin neapelarea ei de către părţile din litigiu, iar ulterior a fost pusă în executare silit de către executorul judecătoresc Gîrdan Marius Florin, fiind întocmit procesul verbal din 14.02.2013.

În litigiu, în prezenta cauză este doar suprafaţa de 160 mp cu nr. topo. 447/2-a ce a rămas în indiviziunea părţilor din litigiu iar obiectul cererii îl constituie o acţiune posesorie.

Acţiunea posesorie reprezintă acţiunea aflată la îndemâna posesorului având scopul de a proteja posesia împotriva oricărei tulburări pentru a menţine această stare sau pentru a o redobândi în cazul în care a fost pierdută. Datorită avantajelor de ordin probator care le presupune această acţiune, inclusiv proprietarul poate să justifice calitate procesuală activă într-un astfel de litigiu, iar în speţă reclamanţii, în calitatea lor de coproprietari asupra terenului, justifică interes în demersul lor în faţa instanţei, astfel încât excepţia lipsei de interes a reclamanţilor invocată de pârâţi prin întâmpinare urmează să fie respinsă.

Pe fondul cauzei se reţine că potrivit disp. art. 949 Cod civil, cel care a posedat un bun cel puţin un an poate solicita instanţei de judecată prevenirea ori înlăturarea oricărei tulburări a posesiei sale sau după caz restituirea bunului.

Din analiza textului legal, rezultă că pentru exercitarea acţiunii posesorii trebuie întrunite cumulative următoarele condiţii: reclamantul să dovedească că a posedat cel puţin un an înainte de tulburare sau deposedare iar posesia acestuia trebuie să fie utilă. În speţă nu sunt întrunite aceste condiţii cumulative deoarece nu s-a făcut dovada existenţei unei tulburări sau deposedări a reclamanţilor de terenul pe care-l deţin în coproprietate cu pârâţii.

Astfel, potrivit raportului de expertiză întocmit de expert Pele Dumitru Radu ce face parte integrantă din sentinţa civilă nr. 1627/2012 pronunţată de Judecătoria Aleşd în dosar nr. 675/177/2007, prin care s-a sistat indiviziunea dintre părţi, terenul cu nr. topo. nou 447/2-a în suprafaţă de 160 mp reprezintă terenul de sub casa colectivă în care sunt situate apartamentele părţilor şi respectiv un culoar de un metru liniar de-a lungul acestuia (fila 23 dosar). Reclamanţii invocă faptul că pârâţii le-au îngrădit posesia şi folosinţa acestui metru liniar de-a lungul casei colective.

Din procesul verbal întocmit cu ocazia deplasării instanţei la faţa locului în data de 4.11.2014 rezultă că porţiunea de un metru liniar pe lângă imobilul casă comună de locuit are montat în partea dinspre strada …..a în locul porţii de acces pietonal un grilaj de fier fără posibilitate de acces în prezent din această stradă, grilaj ce a fost montat de pârâtul YY (fila 123, 124 dosar). De asemenea, cu acea ocazie s-a vizualizat calea de acces stabilită prin sentinţa civilă nr. 1627/2012 pronunţată de Judecătoria Aleşd în dosar nr. 675/177/2007, pentru reclamanţi. Se observă că partea atribuită pârâţilor YY şi YY în urma hotărârii de partaj a fost delimitată cu un gard  din plasă de sârmă ce a fost construit pe traseul stabilit de executorul judecătoresc, fiind vizibil ţăruşii plantaţi cu ocazia punerii în executare silită a hotărârii de sistare a indiviziunii.

Cu ocazia deplasării instanţei nu a fost observat niciun obstacol care să restricţioneze accesul reclamanţilor la tot culoarul de un metru liniar de-a lungul casei, singura constatare fiind aceea că reclamanţii nu mai au posibilitate de acces din strada …...

La întrebarea instanţei, reprezentantul reclamanţilor a menţionat în cadrul şedinţei din 12.15.2014 că demersul lor în justiţie urmăreşte exercitarea dreptului de folosinţă a terenului în sensul de a avea acces şi din strada …..Cu toate acestea, instanţa constată că prin raportul de expertiză întocmit de expert Pele Dumitru Radu ce face parte integrantă din sentinţa civilă nr. 1627/2012 pronunţată de Judecătoria Aleşd în dosar nr. 675/177/2007, intrând astfel în puterea lucrului judecat, s-a stabilit faptul că, calea de acces la apartamentul nr. 2 aflat în proprietatea reclamanţilor este din drumul public trasat cu culoarea albastră în partea din sud a imobilului, drum constituit din nr. topo. 449, 446, 447/1 şi 556 Aleşd. În momentul punerii în executare silită a hotărârii de partaj reclamanţilor li s-a adus la cunoştinţă care va fi calea de acces la apartamentul proprietate personală, lucru cu care reclamanţii au fost de acord semnând procesul verbal întocmit fără obiecţiuni (fila 67 dosar). Poziţia reclamanţilor de acceptare a soluţiei date în procesul de partaj rezidă şi din faptul că aceştia nu au înţeles să atace cu apel hotărârea de primă instanţă.

În cadrul interogatoriului administrat reclamanţilor, aceştia au arătat că în prezent folosesc calea de acces astfel cum a fost stabilită prin sentinţa civilă nr. 1627/2012 pronunţată de Judecătoria Aleşd în dosar nr. 675/177/2007 (fila 113-114 dosar).

Pe de altă parte pârâţii au declarat că nu au împiedicat folosinţa de către reclamanţi a culoarului de un metru liniar, ci doar au înlocuit poarta de acces dinspre strada ……cu un grilaj din fier forjat. ((fila 111; 115dosar).

Raportat la probele din dosar, instanţa constată că reclamanţii nu au fost tulburaţi sau deposedaţi de terenul pe care-l deţin în coproprietate cu pârâţii, iar în ceea ce priveşte accesul reclamanţilor, acesta se realizează potrivit celor dispuse în mod irevocabil de către instanţa de judecată. Căile diferite de acces a părţilor în curtea casei comune au fost stabilite tocmai datorită stării conflictuale existente între părţi, stare ce a fost confirmată şi de declaraţia dată de martorul ……. Acesta a arătat că accesul familiei …. se realizează de pe drumul public care merge până la locuinţa sa, drum pe care martorul îl foloseşte de peste 30 de ani. Prin urmare, instanţa constată că nu există niciun impediment pentru reclamanţi să folosească calea de acces ce le-a fost dată, mai ales că în partea de acces a familiei …sunt edificate şi anexele ce le deţin în proprietate.

 În caz contrar divergenţele existente între părţi ar continua iar faptul că în privinţa proprietăţii lor s-a dispus sistarea de indiviziune ar rămâne fără niciun efect.

Având în vedere considerentele de fapt şi de drept dezvoltate mai sus, instanţa va respinge acţiunea reclamanţilor ca neîntemeiată.

Fiind în culpă procesuală, în temeiul art. 453 CPC instanţa va obliga reclamanţii la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea pârâţilor reprezentând onorariu de avocat justificat prin chitanţa nr. 1387/18.02.2014 (fila 53 dosar).

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E:

Respinge excepţia lipsei de interes invocată de pârâţii YY şi YY.

Respinge acţiunea formulată de către reclamanţii  XX şi XX, ambii cu dom. în …., str. …., nr. …, ap. …, jud. … împotriva pârâţilor YY şi YY, ambii cu dom. în …, str. …., nr. …., ap. …, jud. .,…..

Obligă reclamanţii la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea pârâţilor.

Cu apel  în termen de 30 zile de la comunicare.

Cererea de apel se depune la Judecătoria Aleşd.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 18 decembrie 2014.

PREŞEDINTE  GREFIER

Domenii speta

Spete similare