Contestaţie la executare- clauze abuzive

CONTESTAŢIE LA EXECUTARE- CLAUZE ABUZIVE

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 07.03.2012, contestatoarea SC STOIAN GEROTEX SRL a formulat contestaie la executare in contradictoriu cu intimata SCR Leasing IFN SA impotriva executarii silite pornite in baza Somatiei de executare si a Titlului de executare reprezentat de Contractul de Leasing financiar nr. …./11.06.2008 pentru suma de 33.790,73 lei, somatie emisa in dosarul executional nr. …/2011 a Corpului Executorilor IFN Sombati Cezar.

In motivarea cererii contestatorul a arata ca intre societatea SC STOIAN GEROTEX SRL in calitate de utilizator si BCR LEASING IFN SA in calitate de locator s-a incheiat la data de 11.06.2008 Contractul de Leasing Financiar nr. … pe o perioada de 48 de luni care a avut ca obiect un autovehicul marca HYUNDAI TUCSON 2.0 DOHC.

A aratat ca valoarea totala a contractului de leasing este de 20.646,70 lei. Datorita climatului economic defavorabil, la inceputul lunii septembrie 2010, societatea a recunoscut ca se afla in imposibilitatea de a mai achita ratele lunare conform graficului de rambursare la contractul de leasing si a solicitat telefonic BCT Leasing IFN ca un reprezentant al acesteia sa ridice masina.

In prima jumatate a lunii ianuarie a primit Comunicarea Hotararii Directorului BCR Leasing IFN SA din data de 06.01.2011 prin care ara auntat de rezilierea contractului incepand cu aceasta data. Intimata a emis facturi pentru lunile noiembrie si decembrie ce cuprindeau pe langa rata principala si penalizari leasing.

Contestatorul a precizat ca suma de 33.790,73 lei nu reprezinta o suma certa lichida si exigibila intrucat intimata a recuperat o parte din sumele restante prin vanzarea bunului ce a facut obiectul contractului de leasing. Prin vanzarea autoturismului intimata a obtinut noi sume de bani, iar prin solicitarea unor dobanzi si a unor penalitati de intarziere nu se urmareste acoperirea unui eventual prejudiciu ci o imbogatire fara justa cauza.

A aratat ca suma nu este exigibila intrucat intimata nu a pus la dispozitia contestatoarei documentatia aferenta din care sa rezulte justetea debitului solicitat.

Potrivit art. 15 din OG 51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing, in cazul in care utilizatorul nu executa obligatia de plata integrala a ratei de leasing timp de doua luni consecutiv, calculate de la scadenta prevazuta in contractul de leasing, finantatorul are dreptul de a rezilia contractul, iar utilizatorul este obligat sa restituie bunul si sa plateasca toate sumele datorate pana la data restituirii in temeiul contractului. A actionat cu buna credinta pentru a minimaliza pierderile, aceasta conduita incadrande-se in prevederile Conventiei Unidroit privind leasingul financiar international, Ottawa, 1998, potrivit careia finantatorul trebuie sa faca tot ce-i sta in putinta pentru limitarea pagubelor.

A mai sustinut ca este posibila o micsorare a clauzei penale cand aceasta este abuziva, in sensul ca nici o prevedere contractuala nu poate deroga de la ordinea publica si bunele moravuri, iar contractul nu poate fi transformat prin clauze abuzive intr-un instrument de imbogatire fara justa cauza.

In drept contestatia a fost intemeiata pe prevederile art. 399 si urmat C.p.c, art. 5, art. 961, art. 1087 C.civ. si art. 15 din OG nr. 51/1997.

Pentru dovedirea celor sustinute acesta a depus la dosarul cauzei in copie Somatia nr. …/25.01.2012, fisa client, inscris privind situatia detaliata penalizari, facturi, contract de leasing financiar nr. …./11.06.2008, inscris privind optiunea de cumparare, calculul taxei speciale pentru prima inmatriculare, factura proforma, comunicarea Hotararii de reziliere a contractului, proces verbal de predare-primire cu anexa, copie plic.

Intimata a formulat intampinare prin care a solicitat verificarea timbrajului aferent cererii de chemare in judecata iar pe fond respingerea cererii ca neintemeiata. Aceasta a aratat ca Judecatoria Buzau a incuviintat executarea silita a titlului executoriu reprezentat de contractul de leasing financiar nr. …./11.06.2008 constatand ca aceasta invoca o creanta certa, lichida si exigibila.

Potrivit art. 8 din OG nr. 51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing, contractele de leasing precum si garantiile reale si personale, constituite in scopul garantarii obligatiilor asumate prin contractul de leasing constituie titluri executorii.

Conform art. 52 din Legea 93/2009 privind institutiile financiar nebancare, contractele de credit incheiate de o institutie financiar nebancara, precum si garantiile reale si personale afectate  garantarii creditului constituie titlu executoriu.

Din coroborarea accestor texte se observa ca formele de executare au fost intocmite legal.

A  precizat ca creanta rezulta din insusi actul de creanta, contractul de leasing asumat de contestatoare, certitudinea  fiind dovedita si reiesind din inscrisurile in temeiul carora s-a inceput executarea silita. Lichiditatea creantei este dovedita, catimea ei fiind determinata prin actul de creanta si determinabila in acelasi timp cu ajutorul actului de creanta.

Avand in vedere ca subscrisa a reziliat unilateral contractul de leasing pentru culpa de neplata a Contestatoarei, aceasta pe langa  obligatia de a restitui bunul avea obligatia si de a plati facturile emise si neachitate, penalitatile precum si diferenta dintre suma platilor efectuate, sumele restante si capitalul nefacturat, indiferent daca a primit sau nu factura pentru acestea.

Referitor la suma de 33.552,17 lei, aceasta a fost calculata conform contractului de leasing financiar care prevede la art. 11 alin. 9 lit. c ca „in cazul restituirii autovehiculului de catre locator, ca urmare a rezilierii contractului din culpa Utilizatorului, acesta va plati urmatoarele sume cu titlu de daune interese (...) contravaloarea autovehiculului, intelegand prin aceasta valoarea de intrare, la care se adauga taxa de inchidere a contractului de leasing, taxele si impozitele legale (TVA, taxe vamale, cheltuieli de radiere, etc), luandu-se in considerare sumele deja achitate in contul autovehiculului cu titlu de capital ”

In drept a invocat prevederile art. 52 din Legea 93/2009, art. 372 si urmat C.p.c.

A solicitat judecarea cauzei in lipsa potrivit art. 242 alin. 2 C.p.c.

La termenul din data de 04.04.2012 contestatoarea a depus cerere de completare a contestatiei la executare si taxa de timbru.

Acesta a aratat ca sunt unele aspecte de natura a inalatura caracterul cert al creantei. Factura … din data de 03.01.2011 in valoare de 3.036,34 lei, factura emisa cu doar 3 zile inainte de rezilierea efectiva a contractului. Consider ca societatii nu o se poate imputa aceasta suma, ci o suma mult mai mica, aferenta perioadei 03.01.2011 – 06.01.2011, intrucat la data de 06.01.2011 contractul de leasing si-a incetat efectele.

In ceea ce priveste factura ….22.01.2011 cu o valoare de 2.115,39 lei nu stim ce reprezinta.

Referitor la suma de 33.790,73 lei, consideram ca aceasta nu reprezinta o creanta certe intrucat intimata, prin facturile achitate si prin vanzarea bunului ce a facut obiectul contractului de leasing, a recuperat aproape integral valoarea contractului. Pe cale de consecinta aceasta creanta nu ar crea decat premiza unei imbogatiri fara justa cauza.

Pe de alta parte prevederea contractuala enuntata la art. 2 pct. 12 potrivit careia „in caz de intarziere a oricarei plati, locatorul va avea dreptul sa aplice utilizatorului penalitati de intarziere in cuantum de 0,5 % din suma neachitata la scadenta pentru fiecare zi de intarziere” reprezinta o clauza abuziva. Penalitatea impusa este in mod vadit disproportionata in raport cu orice prejudiciu ce ar putea fi in mod rezonabil presupus, fiind de 15 ori mai mare decat dobanda legala stabilita potrivit legii in perioada derularii contractului.

Intimata a depus completare la intampinare prin care a solicitat respingerea contestatiei. A aratat ca din insusi actul de creanta – Contractul de leasing, rezulta creanta, certitudinea sa fiind dovedita. Lichiditatea creantei este dovedita, catimea ei fiind determinata prin actul de crenta si determinabila in acelasi timp cu ajutorul actului de creanta.

Referitor la facturi, acestea au fost emise conform scadentarului agreat de parti. Referitor la clasificarea clauzelor continute de prevederile art. 2 pct. 12 ca fiind abuzive, acestea sunt neintemeiate deoarece contestatoarea nu poate intra  in categoria de „consumator”, nu i s-a interzis contestatoarei sa se prezinte cu personal pregatit in interpretarea contractelor iar in cadrul contractului de leasing la art. 13.19 contestatoarea declara ca toate clauzele prezentului contract au facut obiectul negocierii directe, fiind intelese ca atare si acceptate de parti, semnarea prezentului contract fiind rezultatul vointei partilor si a acestei negocieri.

In probatiune a solicitat proba cu inscrisuri, cu inetrogatoriul contestatoarei si orice alte dovezi necesare solutionarii cauzei.

Contestatoarea a depus raspuns la intampinare prin care a solicitat respingerea intampinarii si admiterea actiunii asa cum a fost formulata si completata, si anularea tuturor formelor de executare efectuate de catre executorul IFN Cezar Sombati in dosarul nr. …./2011.

A precizat ca nu pune in discutie valabilitatea titlului executoriu reprezentat de Contractul de leazing. Contesta pe de-o parte intinderea sumei de 33.552,17 lei iar pe de alta parte modul dolosiv si reaua credinta prin care intimata a inteles sa se comporte in momentul in care am solicitat rezilierea contractului.

Mai mult contestam anumite prevederi contractuale care, in opinia noastra, reprezinta clauze abuzive. Astfel dispozitiile art. 2 pct 2 din contract, unde se prevad penalitati de intarziere in cuantum de 0,5 % din suma neachitata la scadenta pentru fiecare zi de intarziere.

A mai precizat ca desi a semnat contractul de leazing financiar, a avut posibilitatea de a negocia cu finantatorul numai in privinta obiectului leasingului, a duratei contractului, a platilor ce urmau a fi efectuate, iar nu si conditiile generale de leasing la care a aderat fara a le negocia in mod direct cu creditoarea.

Instanta a solicitat, la termenul de judecata din data de 30.05.2012 atasarea dosarului de executare nr. …/2011 intocmit de executorul IFN Sombati Cezar, dosar ce a fost inaintat potrivit adresei nr. …./15.05.2012.

La termenul din data de 30.05.2012 contestatorul a depus completari la raspunsul la intampinare prin care a aratat ca nu contesta ca are de plata catre creditoare o suma de bani, ci doar marimea nejustificata a acestei creante, deoarece facturile contestate nu se circumscriu in limitele prevazute de contractul de leasing.

Cu privire la clauzele abuzive continute in contractul de leasing aceasta a aratat ca intradevar Legea 193/2000 privind clauzele abuzive nu este aplicabil situatiei contractuale de care partile sumt tinute. Incheirea contractelor comerciale sunt guvernate in dreptul romanesc de principiul autonomiei vointei juridice si de principiul obligativitatii contractului conform caruia „conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante”. Aplicarea acestor principii nu poate face insa abstractie de imprejurarea ca principiul autonomiei de vointa i s-a adus o serie de limitari, ca expresie a vointei legiuitorului de a impune un echilibru intre prestatii si contraprestatii, obiect al contractelor incheiate de parti. Esential in aprecierea instantei de judecata in inlaturarea clauzelor abuzive din contractele incheiate intre parti indiferent de natura acestora, este aplicarea art. 5 din C.civ potrivit caruia nici o prevedere contractuala nu poate deroga de la ordinea publica si de la bunele moravuri. Astfel art. 2 pct 12 din Contractul de leasing contine o clauza abuziva.

Mai mult art.1 din OG nr. 9/200 aprobata prin Legea 356/2002 „partile sunt libere sa stabileasca in conventii, rata dobanzii pentru intarzierea la plata a unei obligatii banesti al carui cuantum este limitat neputand depasi dobanda legala decat cu cel mult 50%/an””

A precizat ca acest contract de leasing are natura unui contrat de adeziune, avand clauze ce nu au putut fi real negociate de parti.

Un ultim aspect invederat se refera la reaua credinta a intimatei, care a fost anuntata inca din luna octombrie de imposibilitatea de a continua contractul de leazing si care au fost lipsiti de reacti in a recupera bunul si de a stopa o paguba viitoare.

A depus copie de pe contractul individual de munca a juristului societatii.

În temeiul art. 167 şi urm. C.proc.civ., instanţa a încuviinţat proba cu înscrisurile existente la dosarul cauzei, apreciind că aceasta este pertinentă, concludentă şi utilă dezlegării pricinii.

În cauză s-a efectuat o expertiză contabilă de către doamna expert Arion Maria, concluziile acesteia fiind consemnate în raportul de expertiză înregistrat sub nr. …/27.03.2013 la Biroul Local  pentru expertize tehnice şi contabile din cadrul Tribunalului Buzău, depus la dosarul cauzei.

Analizând înscrisurile existente la dosarul cauzei, instanţa reţine următoarele:

La data de 11.06.2008, între SC BCR LEASING IFN SA, în calitate de finanţator, şi SC STOIAN GEROTEX SRL, în calitate de utilizator s-a încheiat contractul de leasing financiar nr. …., având ca obiect finanţarea în regim leasing a unui autovehicul marca HYUNDAI TUCSON 2.0 DOHC, cu o valoare de intrare de 14.989,92 Euro, fără TVA,  pe o perioadă de 48 de luni.

Potrivit art.11 alin.5 din contract-condiţii generale, locatorul poate rezilia contractul, de plin drept, fara nicI o formalitate prealabila, fara punerea in întârziere a utilizatorului si fara intervenţia instanţei de judecata, in următoarele situaţii: întarzierea plaţii integrale timp de 30 (treizeci) zile lucratoare a unei rate de leasing, a unei prime de asigurare sau a oricărei obligaţii de plata prevăzute în contract.

Potrivit art. 11 alin.6, în caz de neexecutare a obligaţiilor contractuale de către utilizator, locatorul poate folosi mijloace proprii pentru luarea în posesie a bunului, obiect al prezentului contract, iar în alineatul 7 se stipulează că, în toate situaţiile de reziliere a contractului de leasing sau de expirare a perioadei pentru care s-a încheiat prezentul contract, fara ca utilizatorul sa îndeplinească obligaţiile asumate prin prezentul contract, utilizatorul intelege si se obliga: a. sa restituie locatorului autovehiculul in aceeaşi stare tehnica si funcţionala avuta la data preluării, mai puţin uzura aferenta exploatării normale a autovehiculului in termen de 3 (trei) zile de la data rezilierii. In caz contrar, locatorul va avea dreptul sa-si recupereze autovehiculul chiar fara acordul utilizatorului. In aceasta situaţie locatorul are dreptul sa solicite de la utilizator penalităţi de intarziere in valoare de 0,5% pe zi calculate la valoarea de intrare a autovehiculului pentru fiecare zi de intarziere, pana la recuperarea autovehiculului; b. sa suporte costurile aferente importului definitiv, daca autovehiculul a facut/face obiectul unei operaţiuni de import al cărei titular este locatorul; c.sa suporte toate cheltuielile efectuate de locator pentru realizarea drepturilor sale asupra autovehiculului.

Alineatul 8 statuează că, în cazul returnarii autovehiculului, utilizatorul nu poate revendica restituirea plaţilor efectuate pana in acel moment sau parti din ele, acestea fiind considerate in baza prezentului contract ca reprezentând contravaloarea posesiei si folosinţei autovehiculului.

Potrivit alineatului 9, în cazul restituirii autovehiculului către locator, ca urmare a rezilierii prezentului contract din vina utilizatorului, acesta va plăti următoarele sume cu titlu de daune-interese: a.de 1,5 ori valoarea pieselor lipsa sau deteriorate, la preţul existent in momentul preluării; b. contravaloarea manoperei de reparaţie a autovehiculului, exclusiv cazurile in care despăgubirile se acorda de societatea de asigurări; c.contravaloarea autovehiculului, intelegand prin aceasta valoarea de intrare, la care se adaugă cheltuielile de inchidere a contractului de leasing, taxele si impozitele legale (TVA, taxe vamale, cheltuieli de radiere si cu alte servicii etc. dupa caz), luandu-se in considerare sumele deja achitate in contul autovehiculului cu titlu de capital.

Ca urmare a faptului că utilizatorul figura la data de 06.01.2011 cu debit restant, prin hotărârea BCR LEASING IFN SA din data de 06.01.2011, în baza art. 15 din OG nr.51/1997, s-a dispus rezilierea contractului de leasing financiar nr. …./11.06.2008.

Potrivit procesului-verbal de predare-primire din data de 25.01.2011 autovehiculul a fost predat finanţatorului.

Astfel cum statuează art. 372 C.pr.civ, „executarea silita se va efectua numai in temeiul unei hotărâri judecătoreşti ori a unui alt inscris, care, potrivit legii, constituie titlu executoriu”.  Conform art. 8 din OG nr.51/1997, privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing, "contractele de leasing, precum şi garanţiile reale şi personale, constituite în scopul garantării obligaţiilor asumate prin contractul de leasing, constituie titluri executorii." Aceste prevederi legale au fost transpuse şi în contractul supus analizei, în art. 13.23 din contractul de leasing, arătându-se că  ''prezentul contract constituie titlu executoriu in condiţiile legii si se completează cu dispozitile legale in materie."

Faţă de prevederile legale anterior redate, instanţa reţine că, în mod indubitabil, contractul de leasing este titlu executoriu, fără îndeplinirea vreunei formalităţi, şi poate fi pornită executarea silită împotriva utilizatorului, fără hotărâre judecătorească. Judecătoria Buzău a incuviintat executarea silita a titlului executoriu reprezentat de contractul de leasing financiar nr. … din 11.06.2008 impotriva debitoarei SC STOIAN GEROTEX SRL, asa cum reiese din incheirea de şedinţa din data de 18.10.2011 a Judecătoriei Buzău, pronunţata in dosarul nr …./200/2011.

Din raportul de expertiză contabilă întocmit în cauză rezultă că, în derularea contractului de leasing,  în perioada 11.06.2008- data incheierii contractului de leasing si pana la 06.01.2011 - data rezilierii contractului de leasing, BCR Leasing IFN SA a emis facturi fiscale in valoare totala de 76795,12 lei,(inclusiv TVA) din care s-a achitat suma de 63958,21 lei, situaţie prezentata in anexa 1 la prezentul raport de expertiza.

Suma plătită de contestator de la data incheierii contractului si pana la predarea autoturismului este de 63958,21 lei, fiind constituită din: avans =11100,02 lei, rate capital=24844,69 lei, dobanda=6498,24 lei, penalitati=1773,34 lei, prime de asigurări Casco=5564,19 lei, comision leasing=1110,01 lei, taxa inmatriculare 2515,42 lei, diferente curs valutar=440,10 lei, taxa de consultare RC=55,44 lei, TVA=10056,76 lei. Penalităţile de intarziere âu fost calculate pentru sumele neachitate la scadenta prin aplicarea unui procent de 0.5% pe fiecare zi de intarziere.

Art. 15 din OG nr.51/1997 statuează că, dacă în contract nu se prevede altfel, în cazul în care locatarul/utilizatorul nu execută obligaţia de plată integrală a ratei de leasing timp de două luni consecutive, calculate de la scadenţa prevăzută în contractul de leasing, locatorul/finanţatorul are dreptul de a rezilia contractul de leasing, iar locatarul/utilizatorul este obligat să restituie bunul şi să plătească toate sumele datorate, până la data restituirii în temeiul contractului de leasing.

Prin prisma acestor dispoziţii legale, prevederi transpuse şi în convenţia părţilor, contestatorul datorează toate sumele restante, până la momentul predării autoturismului.

Raportat la clauzele contractuale şi la sumele de bani calculate şi plătite/datorate în baza acestora instanţa, prin prisma considerentelor ce vor fi dezvoltate în continuare, apreciază că o parte dintre acestea au caracter abuziv.

Astfel, prevederile art. 11 alineatul 9 lit.c din contract, conform cărora, în cazul restituirii autovehiculului către locator, ca urmare a rezilierii prezentului contract din vina utilizatorului, acesta va plăti următoarele sume cu titlu de daune-interese: contravaloarea autovehiculului, intelegand prin aceasta valoarea de intrare, la care se adaugă cheltuielile de inchidere a contractului de leasing, taxele si impozitele legale (TVA, taxe vamale, cheltuieli de radiere si cu alte servicii etc. dupa caz), luandu-se in considerare sumele deja achitate in contul autovehiculului cu titlu de capital. Prin prisma considerentelor ce vor fi dezvoltate în continuare, instanţa nu va acorda daunele interese solicitate, egale cu cel puţin ratele de leasing rămase de plată şi cu valoarea reziduală rămasă de achitat şi dobânda legală aferentă acestei sume.

În ceea ce priveşte clauza privind penalităţile convenţionale stipulata în cuprinsul condiţiilor generale ce fac parte din contractele încheiate între părţi, instanţa reţine că stipularea unei penalităţi de 0,5% pe zi de întârziere, echivalând cu o penalitate cumulată de 182, 50 % pe an, aceasta contravine dispoziţiilor imperative ale art. 5 din C.civ. care prevede ca nici o prevedere contractuala nu poate deroga de la ordinea publica si de la bunele moravuri

Dobânda legală, ce poate fi considerată un indicator pentru stabilirea cuantumului uzual al prejudiciului cauzat de neexecutarea la termen a unei obligaţii băneşti, este sub 10% pe an.

Astfel, se observă că penalitatea impusă, echivalând cu o penalitate cumulată de 182,50 % pe an, se află într-o disproporţie vădită cu orice prejudiciu ce ar putea fi în mod rezonabil presupus, incluzând cheltuielile pentru recuperarea creanţei, mai ales că, pe lângă această penalitate, debitorul datorează şi dobânzi, şi alte taxe, iar întârzierea la plată de minim 30 de zile, conduce la rezilierea contractului şi predarea autoturismului.

Potrivit concluziilor expertului, cu titlu de de penalităţi, contestatorul plătise deja până la momentul rezilierii suma de 1773,34 lei, iar în suma considerată ca fiind datorată la momentul rezilierii, au fost incluse penalităţi de 3361,07 lei, sume pe care de asemenea nu le datora.

Potrivit art. 969 alin. 1 Cod Civil conform cărora "convenţiile legal făcute au putere de lege intre părţile contractante" si care conduce la ideea ca orice contract, întrucât este rezultatul voinţei pârtilor, este just si legitim. Dar această idee luata ca temei pentru justificarea contractului este deseori contrazisa de modalităţile sociale care au dus la o înfrângere a principiului autonomiei de voinţa.

Astfel, in cauza, nu este vorba de un contract tradiţional care presupune înainte de semnare tratative amănunţite între părţi, ci de un contract tip, de adeziune in care creditorul a prevăzut un ansamblu de clauze pe care debitorul nu le-a putut modifica, ci a avut doar opţiunea de a le accepta sau nu.

Aceste penalităţi au fost prevăzute in contractul încheiat între părţi ca o modalitate de constrângere a debitorului sa plătească fara ca aceasta prevedere sa se transforme intr-o modalitate de îmbogăţire a creditoarei.

Chiar dacă, în contractul părţilor, s-a stipulat că penalităţile pot depăşi debitul, instanţa apreciază ca prin această clauză nu se pot înfrânge dispoziţiile imperative ale art. 5 din C.civ potrivit caruia nici o prevedere contractuala nu poate deroga de la ordinea publica si de la bunele moravuri.

 Această disproporţie creează un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor, contrar cerinţelor bunei-credinţe.

Din faptul că suntem în prezenţa unui contract preformulat, în lipsa unei dovezi certe făcute de către intimata, instanţa reţine că niciuna dintre clauzele înscrise în contractul de leasing nu a fost negociată direct cu utilizatorul.

Astfel cum am stabilit deja, nu este vorba de un contract tradiţional care presupune înainte de semnare tratative amănunţite între părţi, ci de un contract tip, de adeziune, in care finanţatorul a prevăzut un ansamblu de clauze printre care si cea privind obligarea utilizatorului de a plăti în caz de reziliere a contractului din cauza neplăţii la scadenţă, cu titlu de daune interese cel puţin ratele de leasing rămase de plată şi valoarea reziduală rămasă de achitat şi dobânda legală aferentă acestei sume, penalităţi, precum şi alte comisioane şi taxe, clauze pe care debitorul nu le-a putut modifica, ci a avut doar opţiunea de a le accepta sau nu. Acest tip de contract, deşi accentuează celeritatea circuitului economic, duce implicit la o eludare a principiului autonomiei de voinţa.

Deşi se constata culpa debitorului care nu şi-a plătit ratele scadente, instanţa reţine că modul de stabilire a eventualelor daune-interese datorate de parte pentru încetarea contractului înainte de termen este exorbitant, ajungându-se la concluzia că pentru societatea de leasing este mai profitabilă situaţia în care se reziliază contractul, decât situaţia în care acesta s-ar executa în mod firesc, întrucât, în prima ipoteză, aceasta ar intra şi în posesia bunului şi ar recupera dintr-o dată şi valoarea ratelor şi valoarea reziduală a autoturismului. Cum reintrând în posesia autoturismului, locatorul are posibilitatea de a-l valorifica prin locaţiune, vânzare, schimb, etc. instanţa reţine că s-ar ajunge la o îmbogăţire fără justă cauză dacă ar primi toate ratele de leasing până la finalizarea contractului şi valoarea reziduală.

Instanţa apreciază ca prin această clauză nu se pot înfrânge dispoziţiile imperative ale art. 5 din C.civ potrivit caruia nici o prevedere contractuala nu poate deroga de la ordinea publica si de la bunele moravuri.

Această disproporţie creează un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor, contrar cerinţelor bunei-credinţe.

Concluzionând, la data rezilierii contractului de leasing, contestatorul plătise, fără a datora, în virtutea unor clauze contractuale abuzive 1773,34 lei (penalităţi de întârziere)

Din suma de 12836.91, reţinută de expert ca fiind datorată la data rezilierii, contestatorul nu datora sumele de 3361,07 lei, datorând doar diferenţa de 9475.84 lei

. Prin urmare, contestatorul a plătit 63958,21 lei (comisioane, penalităţi ilegale), dar datora doar 62184,87, diferenţa plătită fără a fi datorată ridicându-se la suma de 1773,34 lei. Astfel  contestatorul datora suma de 7702,5 lei precum si contravaloarea Facturii nr. …./22.02.2011 in suma de 2115,39 lei reprezentand prestare de servicii – reposesie bun – ridicarea autovehiculului Hyundai Tucson.

Având în vedere că la data declanşării executării silite contestatorul datora doar suma de 9817,89 lei, contestatorul datorează şi cheltuieli de executare silită, proporţional cu această sumă.

Pentru toate aceste considerente, constatând că suma pentru care contestatoarea SC STOIAN GEROTEX SRL este urmărita silit, în cuantum de 33790.73 lei, este mai mare decât creanţa pe care aceasta o datorează intimatei BCR Leasing IFN SA, in temeiul art. 404 alin. 1 C. pr. civ., instanta va admite, în parte, cererea de chemare în judecată modificată formulată de contestatoarea SC STOIAN GEROTEX SRL, va dispune îndreptarea somaţiei din 25.01.2012, emisă în dosarul de executare silită nr. …/2011 al Biroului Executorului IFN Sombati Cezar, în sensul că debitul urmărit se va limita la suma de 9817,89 lei, aferentă contractului de leasing financiar nr. …./11.06.2008.

In  baza art. 274 C.p.c. instanta va lua act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.

Domenii speta

Spete similare