Pretentii

Sentinţă civilă 8673/2014 din 01.10.2014


R O M Â N I A

JUDECĂTORIA ORADEA

SECŢIA CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ Nr. ……..2014

Şedinţa publică de la 01 Octombrie 2014

Completul compus din:

PREŞEDINTE …….

Grefier ………

Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant ….. şi pe pârât SC …… intervenient ………, având ca obiect pretenţii.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică nu se prezintă părţile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care:

Se constată că fondul cauzei a fost dezbătut în şedinţa din 24.09.2014, când părţile au pus concluzii pe fond, consemnate în încheierea de şedinţă de la acel termen, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, pronunţarea fiind amânată pentru acest termen de judecată.

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată (f.3-5) înregistrată pe rolul instanţei la data de 19.10.2012, legal timbrată cu taxă judiciară de timbru de 2.484 lei (f.34) şi timbru judiciar de 5 lei, reclamantul ……., în contradictoriu cu pârâţii SC ……., a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună în principal, obligarea pârâtei de rândul 1 la plata în favoarea reclamantului a sumei de 1.000 lei cu titlu de daune materiale şi al echivalentului în lei la data plăţii al sumei de 10.000 euro, cu titlu de daune morale, iar în subsidiar, obligarea pârâtului de rândul 2 la plata în favoarea reclamantului a sumei de 1.000 lei cu titlu de daune materiale şi al echivalentului în lei la data plăţii al sumei de 10.000 euro, cu titlu de daune morale, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea în fapt, reclamantul arată, în esenţă, că în data de 20.10.2010 a suferit un accident pe trecerea de pietoni din Oradea, Piaţa Unirii, fiind lovit de autoturismul condus de pârâtul de rândul 2, marca Mercedes, cu nr. de înmatriculare ……., care era asigurat RCA la Omniasig SA.

Arată reclamantul că în urma impactului a suferit mai multe leziuni şi a fost transportat la spital, unde a primit următorul diagnostic: policontuzionat, fractură cap humeral drept fără deplasare, contuzie toracico-abdominală, plagă excoriată perrotulian drept.

Mai arată că în data de 25.11.2010 s-a efectuat o constatare medico-legală de către Serviciul de Medicină Legală al Judeţului Bihor, constatându-se o mobilitate limitată a membrului superior drept, stabilindu-se că leziunile necesită 45-50 zile pentru vindecare, dacă nu survin complicaţii.

S-a efectuat o anchetă penală pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare din culpă, formându-se dosarul nr. ………..2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea, însă reclamantul s-a împăcat cu pârâtul în ceea ce priveşte latura penală, menţionând expres că va solicita despăgubiri într-un proces civil.

Consideră că, în principal, obligaţia de plată a despăgubirilor revine asigurătorului, iar în subsidiar, dacă nu există răspunderea asigurătorului, ar trebui obligat pârâtul de rândul 2 la plata despăgubirilor.

Arată că daunele materiale solicitate reprezintă contravaloarea consulturilor medicale, a medicamentaţiei şi a deplasărilor la medic şi tratament cauzate de accident.

În aprecierea daunelor morale, solicită a se ţine seama de faptul că a suferit şi încă mai suferă ca urmare a impactului, având şi în prezent o mobilitate redusă a mâinii drepte, astfel că îi este imposibil să efectueze munci normale în gospodărie sau să practice anumite activităţi. Mai arată că a necesitat 45-50 de zile de îngrijiri medicale, iar vindecarea nu a  fost totală.

În drept a invocat art. 49 şi urm. din Legea 136/1995, art. 98-999 C.civ. şi art. 274 C.pr.civ.

În probaţiune a solicitat administrarea probei cu înscrisuri şi a probei testimoniale.

A ataşat cererii, în copie, raportul de constatare medicală (f.6), declaraţia autentificată cu încheierea nr. 897/06.12.2010 (f.7) şi rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale din 24.01.2011 (f.8).

Cererea reclamantului a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru de 2.484 lei (f.34) şi timbru judiciar de 5 lei.

Pârâta SC Omniasig Vienna Insurance Group SA a formulat întâmpinare (f.15-22) prin care a invocat excepţia netimbrării acţiunii şi a solicitat respingerea cererii ca nefondată, iar în situaţia în care acţiunea va fi admisă, solicită diminuarea sumelor pretinse cu titlu de reparare a prejudiciilor fără caracter patrimonial.

Arată că este de acord cu admiterea daunelor materiale în măsura în care sunt dovedite.

Referitor la daunele morale, apreciază că suma solicitată este nejustificat de mare raportat la statutul social şi profesional al părţii civile, nivelul venitului mediu în România etc.

Arată că sumele acordate cu daune morale trebuie să aibă strict efecte compensatorii, fără a se transforma în amenzi excesive pentru autorii daunelor şi nici în venituri nejustificate pentru victime.

Consideră că accidentul i-a produs reclamantului o vătămare psihică şi fizică, fără a-i pune viaţa în pericol şi că nu trebuie să se ajungă la o îmbogăţire fără justă cauză a celui care pretinde daune morale, iar cuantumul daunelor morale ce urmează a fi acordate trebuie să se raporteze şi la situaţia economică a celui care le solicită.

Susţine pârâta că daunele materiale nu pot fi probate cu martori, acestea trebuind probate cu documente.

În drept a invocat Ordinul CSA 21/2009 şi Legea 136/1995.

În probaţiune a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.

Pârâtul …….. a formulat întâmpinare (f.29) prin care a arătat că nu se opune admiterii acţiunii, fiind de acord cu despăgubirea reclamantului de către asigurator.

La termenul din 18.06.2013, reclamantul, personal şi asistat de apărător, a arătat că renunţă la judecată în contradictoriu cu pârâtul ……….., instanţa luând act de renunţare.

La acelaşi termen de judecată, …….. a fost introdus în cauză în calitate de intervenient forţat, în baza art. 54 alin. 1 din Legea 136/1995.

Instanţa a administrat proba cu înscrisuri, proba cu martorii …… şi  proba cu expertiză medico-legală (f.61-63;80-81).

Reclamantul a formulat concluzii scrise prin care a solicitat admiterea acţiunii, solicitând instanţei să aibă în vedere probele administrate, respectiv înscrisuri, martori – care au confirmat că leziunile suferite ca urmare a accidentului au efecte şi în prezent – şi expertiza medico-legală, prin care s-a constatat „redoare umăr drept pe fond de artroză de gradul 1 după fractură de cap humeral drept veche de 4 ani prin accident rutier” şi „suspiciune osteonecroză de cap femural, hipotrofie deltoid”, putându-se concluziona că suferă de o boală cronică în urma accidentului rutier.

Analizând actele şi lucrările cauzei, reţine următoarele:

Conform rezoluţiei din 24.01.2011 (f.8), în data de 20.10.2010, reclamantul, în timp ce în calitate de pieton s-a angajat în traversarea străzii, a fost accidentat de autoturismul Mercedes Benz A 140 cu nr. de înmatriculare ……., condus de intervenientul forţat ….., care se deplasa din direcţia str. ….. şi care nu i-a acordat prioritate reclamantului. Niciuna dintre părţi nu a contestat această stare de fapt şi nici vinovăţia intervenientului forţat.

La data producerii accidentului, de autoturismul Mercedes Benz A 140 cu nr. de înmatriculare ……… era asigurat RCA la pârâta SC …. SA, conform poliţei seria ……… (f.25).

Prin declaraţia autentificată cu încheierea nr. 897/06.12.2010 (f.7), reclamantul a arătat că este de acord să se împace cu numitul ……… Ignat în ceea ce priveşte latura penală, urmând să solicite despăgubiri într-un proces civil.

Prin rezoluţia din 24.01.2011 din dosarul nr. 9233/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea s-a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva făptuitorului ........ în baza 228 alin. 6 C.pr.pen. rap. la art. 10 alin. 1 lit. f C.pr.pen.

Prin raportul de constatare medico-legală (f.6) s-a constatat că reclamantul prezenta leziuni posttraumatice ce datează din 20.10.2010, leziuni produse prin cădere pe un plan dur, posibil în urma impactului dintre victimă şi un autovehicul în mişcare, necesitând 45-50 de zile de îngrijiri medicale, dacă nu survin complicaţii.

Instanţa apreciază că în speţă sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale, conform art. 998-999 C.civ. din 1864, aplicabil în speţă, având în vedere data producerii accidentului, anterior datei de 01.10.2011. Astfel, există o faptă ilicită a intervenientului forţat …….., care nu i-a acordat reclamantului prioritate de trecere şi l-a accidentat pe trecerea de pietoni reclamantul fiind angajat în traversarea străzii având culoarea verde, după cum s-a reţinut în rezoluţia din 24.01.2011, niciuna dintre părţi necontestând această stare de fapt.

Având în vedere circumstanţele în care s-a produs accidentul, este evidentă culpa intervenientului, care avea obligaţie de a-i acorda prioritate de trecere reclamantului, care traversa regulamentar strada, având culoarea verde.

 Există şi un prejudiciu provocat reclamantului, acesta constând în vătămarea fizică a acestuia după cum rezultă din raportul de constatare medico-legală întocmit după accident, în 25.11.2010.

Raportul de cauzalitate între faptă şi prejudiciu există, deoarece în urma faptei intervenientului, prin nerespectarea acestuia a normelor rutiere, s-a produs accidentul în care a fost vătămat petentul.

Răspunderea asiguratorului intervine în baza art. 49 şi 54 din Legea nr. 136/1995, având în vedere că intervenientul încheiase cu pârâta SC ……….poliţa seria RO/10/U4/CA nr. 0…….. pentru autoturismul cu nr. …….., valabilă în perioada 05.08.2010-04.02.2011, deci acoperind şi data accidentului, 20.10.2010.

În conformitate cu dispoziţiile art. 49 şi 54 din Legea 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România şi ale art. 26 şi 49 din Ordinul 21/2009 pentru punerea în aplicare a Normelor privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, asiguratorul are obligaţia de a despăgubi partea prejudiciată pentru prejudiciile suferite în urma accidentului produs prin intermediul vehiculului asigurat, fără a se depăşi limitele de despăgubire prevăzute în contractul de asigurare RCA, în condiţiile în care evenimentul asigurat s-a produs în perioada de valabilitate a poliţei de asigurare RCA, atât pentru pagubele materiale, cât şi pentru daunele morale.

În speţă, reclamantul a solicitat instanţei obligarea pârâtei la plata sumei de 1.000 lei reprezentând daune materiale şi a sumei de 10.000 euro în echivalent în lei la data plăţii reprezentând daune morale.

În ceea ce priveşte prejudiciul material invocat de reclamant, instanţa va avea în vedere la analiza acestuia prevederile art. 1191 C.civ. Întrucât suma solicitată de reclamant depăşeşte cuantumul de 250 lei, nu se poate face dovada cu martori, prejudiciul material trebuind dovedit cu înscrisuri, potrivit art. 49 pct. 1 lit. d din Ordinul 21/2009 şi art. 1191 C.civ. Or, reclamantul nu a făcut dovada cheltuielilor materiale pe care le-ar fi avut datorită vătămărilor survenite în urma accidentului provocat de intervenient.

Chiar dacă reclamantul a depus la dosar rezultatul unei consultaţii (f.35) din care rezultă că i-a fost recomandat un tratament medicamentos şi şedinţe de recuperare şi masaj, beneficiind de servicii de consultaţie şi radiografie, de aici nu reiese că aceste recomandări şi servicii au generat costuri, în lipsa unor bonuri fiscale aferente.

În ceea ce priveşte daunele morale solicitate, instanţa va avea în vedere faptul că în urma accidentului produs de intervenient, reclamantul a suferit mai multe leziuni porttraumatice, descrise în raportul medico-legal din 25.11.2010 prin diagnosticul: Policontuzionat. Fractură cap humeral drt fără deplasare. Contuzie toraco abdominală. Plagă excoriată perrotulian drt. S-a constatat totodată o mobilitate a membrului superior drt limitată, în special în sensul unei abducţii a braţului care nu atinge planul orizontal.

Din declaraţiile martorilor ….. (f.57) şi ……. (f.65), instanţa a reţinut că în urma accidentului, reclamantul a trebuit să apeleze la aceştia pentru a-l ajuta la diverse activităţi gospodăreşti, întrucât locuieşte singur. Martorii au afirmat că reclamantul nu poate ridica greutăţi cu mâna dreaptă şi că se plânge de dureri când se schimbă vremea.

În cauză a fost efectuată o expertiză medico-legală (f.61), raportul concluzionând că reclamantul, în urma accidentului rutier din 20.10.2010, a suferit un traumatism cranio-cerebral şi un traumatism al membrelor cu fractură de cap humeral drt şi plagă excoriată rotulian drt, leziunile necesitând 50 de zile de înngrijiri medicale, la peste trei ani de la accident fiind diagnosticat cu redoare umăr drept pe fond de artroză după fractură cap humeral drt.

Prin suplimentul la raportul de expertiză medico-legală (f.80) s-a concluzionat că leziunile prezentate de reclamant au necesitat un total 60 de zile de îngrijiri medicale, având în vedere că reclamantului i s-a recomandat consult ortopedic, în urma căruia a efectuat 10 şedinţe de tratament cu proceduri de recuperare.

Chiar dacă din concluziile raportului de expertiză medico-legală şi a suplimentului la aceasta rezultă că reclamantul nu a rămas cu infirmitate sau invaliditate şi nu i-a fost pusă în pericol viaţa prin accident, instanţa apreciază că suferinţa morală a reclamantului nu poate fi minimalizată din acest motiv.

Instanţa apreciază că apărările pârâtei, care susţine că la stabilirea cuantumului daunelor morale ce urmează a fi acordate trebuie avută în vedere şi situaţia economică a celui care le solicită sunt lipsite de temei. O asemenea raportare trebuie făcută la stabilirea sumelor ce se acordă cu titlu de daune materiale conform art. 49 pct. 1 lit. a şi b din Ordinul 21/2009, iar nu la cuantificarea daunelor morale, altfel ar însemna că suferinţa morală trebuie cuantificată în funcţie de starea materială a victimei sau, cu alte cuvinte, că suferinţele persoanelor cu o stare materială superioară sunt mai mari decât cele ale persoanelor cu o stare materială inferioară, apreciere pe care instanţa nu şi-o poate însuşi.

Instanţa reţină că datorită accidentului suferit, reclamantul a fost nevoit să se supună mai multor controale medicale şi mai multor şedinţe de recuperare, care au necesitat efort, i-au consumat timp şi i-au provocat stres, având în vedere că şi după patru ani este afectat de acest accident, fractura survenită cu acea ocazie favorizând apariţia unei artroze, conform suplimentului de expertiză medico-legală.

Mai mult, reclamantul a fost nevoit să apeleze la ajutorul vecinilor pentru a-l ajuta la efectuarea muncilor gospodăreşti pe care în trecut le putea desfăşura singur, fapt care, pe lângă crearea unor obligaţii cel puţin morale pe care în trecut nu le avea faţă de aceştia, i-au putut provoca reclamantului sentimente de neputinţă şi frustrare.

Potrivit art. 49 pct. 1 lit. f din Ordinul 21/2009, la stabilirea daunelor morale, instanţa va avea în vedere legislaţia şi jurisprudenţa din România.

În speţă, limitele de despăgubire pentru vătămări corporale şi decese în anul 2010 a fost stabilit la echivalentul sumei de 2.500.000 euro.

În speţă, suma solicitată de reclamant, de 10.000 euro este mult inferioară limitei maxime de despăgubire, instanţa apreciind că aceasta este rezonabilă raportat la vătămările suferite de reclamant.

Instanţa se va raporta şi la jurisprudenţa Curţii de Apel Oradea, având în vedere sumele acordate de aceasta în speţe anterioare şi numărul de zile de îngrijiri medicale primite de reclamant.

Pentru motivele de mai sus, instanţa va admite în parte cererea reclamantului, în sensul că va obliga pârâta să-i plătească echivalentul în lei la data plăţii al sumei de 10.000 euro, cu titlu de daune morale ca urmare a accidentului suferit în data de 20.10.2010, şi îi va respinge ca nefondată cererea de obligare a pârâtei la plata sumei de 1.000 lei reprezentând daune materiale.

În temeiul art. 274 alin. 1 şi al art. 276 C.pr.civ., la cererea reclamantului, instanţa va obliga pârâta la plata către acesta a sumei de 3.636,56 lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în onorariu avocaţial de 1.000 lei dovedit cu chitanţele depuse în copie la dosar, costul expertizei medico-legale (63 lei) şi al suplimentului la aceasta (126 lei) în valoare totală de 189 lei şi contravaloarea taxei judiciare de timbru de 2.442,56 lei şi al timbrului judiciar de 5 lei datorate pentru petitul privind daunele morale, la calculul acestora avându-se în vedere prevederile art. 2 din Legea 146/1997 şi cursul valutar din 19.10.2012 – data introducerii cererii de chemare în judecată – de 4,5789 RON/EUR.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul ……., domiciliat în sat ……., în contradictoriu cu pârâta SC ……… SA, cu sediul procesual ales în ………. intervenientul forţat ……şi, în consecinţă:

Obligă pârâta să-i plătească reclamantului echivalentul în lei la data plăţii al sumei de 10.000 euro cu titlu de daune morale ca urmare a accidentului suferit în data de 20.10.2010.

Respinge ca nefondate celelalte pretenţii ale reclamantului.

Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 3.636,56 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 15 de zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică din 01.10.2014.

PreşedinteGrefier