Granituire

a 04 Februarie 2014

I. Procedura de judecata

A. Cererea de chemare in judecata

Prin actiunea inregistrata pe rolul Judecatoriei B la data de 13.02.2013 sub numar de dosar X reclamanta M E a chemat in judecata pe paratul M G, solicitand sa se stabileasca linia de hotar care desparte proprietatea sa de proprietatea paratului, cu cheltuieli de judecata.

In fapt, reclamanta a aratat ca a fost proprietara terenului cu suprafata de 500 m.p.situata in B, str. fosta C, nr. 1, actuala D, proprietate dobandita prin contract de vanzare cumparare autentificat sub nr. X din data de 23.10.1962.Paratul este fratele sau si a fost in relatii bune cu acesta, iar la insistentele tatalui sau a instrainat in anul 1965, prin contractul autentificat sub nr. X din data de 02.12, suprafata de 250 m.p., fara a primi ceva in schimb. Atat ea, cat si paratul aveau constructiile situate la str. D, iar in spatele caselor era un gard provizoriu. In anul 2012 paratul a facut un gard nou, insa nu pevechiul amplasament. Constructia noua, respectiv gardul, a fost facuta impotriva vointei sale. In legatura cu gardul nou edificat arata ca a sesizat Primaria B, insa aceasta a trimis sesizarea la politie, desi nu este competenta aceasta institutie. Arata ca a dorit rezolvarea problemei pe cale amiabila, insa paratul nu tine cont de parerea sa.

In drept,nu a invocat nici o dispozitie legala.

Actiunea a fost legal timbrata cu 19 lei taxa judiciara de timbru, potrivit art. 1 si 2 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru si cu timbru judiciar mobil in valoare de 0,30 lei, in temeiul art. 1 si 3 alin. 2 din OG nr. 32/1995 privind timbrul judiciar.

B. Apararile formulate

Paratul M G a depus intampinare (fila 11) prin care a solicitat respingerea actiunii, ca neintemeiata.

In fapt, paratul a aratat ca sustinerile reclamantei nu sunt intemeiate. Arata ca prin actul de vanzare cumpararea autentificat sub nr. X din data de 02.12. 1965 incheiat la Notariatul de Stat al Raionului B a cumparat cu pretul de 1.500 lei de la reclamanta M E, imobilul compus dintr-un terencu suprafata de 250 m.p. si din casa de locuit pe acest teren compusa dindoua camere, bucatariesi veranda, din valatuci si acoperita cu tabla, avand urmatoarele vecinatati: la est- proprietatea B V, la Vest cu str. D, la sud-proprietatea O A si la nord cu restul proprietatii vanzatoarei M E, astfel cum se indica in planul de situatie anexat care face parte integranta din prezentul act.. In ceea ce priveste gardul la care reclamanta face referire arata ca acestaa existat in spatele caselor ( duplex), avand o vechime de peste 40 de ani.Datorita gardului avansat de deteriorare a acestui gardcare de-a lungul timpuluifusese carpit in cea mai mare parte cu bucati de tabla, in proportie de peste 50 % a fost nevoit sa-l renoveze in anul 2012. Cu ocazia renovarii acestei potiuni de gard pentru care s-a declansat litigiul de fata, a pastrat intocmai acelasi amplasament care dateaza de peste 40 de ani. Pentru anu avea neplaceri cu reclamanta,a depus la Primaria B cerere pentru aprobarea demolarii, inregistrata sub nr. 4 din data de 03.01.2013. Desi reclamanta in actiune arata ca si-ar dori o rezolvare pe calea amiabila a situatiei, apreciaza ca nu exista aceasta posibilitate, intrucat a intampinat mari neplaceri cu ocazia renovarii gardului, cu demolarea constructiei vechi a casei sale, care fusese afectata de constructiile noi ale reclamantei –infiltrari de apa de la precipitatii pe la imbinarea dintre imobile. Arata ca hotarul dintre cele doua imobile estecel prezent de peste 40 de ani in urma.

In drept,a invocat dispozitiile art. 115-118 C.proc. civ.

In cadrul concluziilor pe fondul cauzei, paratul, prin aparator a solicitat admiterea actiunii, conform variantelor 3 sau 4 din raportul de expertiza.

C. Probe

Reclamanta a depus la dosar uratoarele inscrisuri: Act de vanzare cumparare autentificat sub nr. X din data de 23.10.1962 la Notariatul de Stat al Raionului B, act de identitate, adresa nr. X din data de 20.12.2012 –fila 6, schita proprietatii (fila 35), contract din data de 25.03.1974 –filele 122,adresa catre Primaria B, fotografii, certificat de aliniere si regim de constructie nr. X din data de 04.02.1963,memoriu tehnic, plan de situatie –fila 208, plan de amplasament al constructiei, Decizia civila nr. X din data de 26.03.2003.

Paratula depus la dosar urmatoarele copii de pe inscrisuri: act de vanzare cumparare autentificat sub nr. X din data de 02.12.1965, schita proprietatii (fila 14), cerere pentru emiterea certificatului de urbanism din data de 03.01.2013, act de identitate, fotografii –filele 37-43,rezolutia de neincepere a urmaririi penale din data de 27.03.2013 din dosarul nr. X/P/2012, referat cu propunerea de anu incepe urmarirea penala, act de vanzare cumpararea imobiliara autentificat sub nr. 1435 din data de 02.09.1975, act de vanzare cumpararea din data de 20.09.1974, plan de incadrare in zona,autorizatie de construire nr. 92 din data de 26.03.2009,raport de expertiza tehnica pentru imobilul demolare imobil existent.

In cauza a fost administrata proba cu inscrisurile depuse la dosar si proba cu interogatoriul paratului, raspunsurile la interogatoriu fiind atasate la dosar la fila 64-65, proba cu interogatoriul reclamantei, raspunsurile la interogatoriu fiind atasate la dosar la fila 66-67, proba testimoniala cu martorii X X (fila 68),X X (fila 59)- pentru reclamantsi martorii B X (fila 68),X X (fila 70)- pentru parat, martorul X X –fila 212, din oficiu..

In cauza a fost efectuata expertiza tehnica in specialitatea topometrie, raportul de expertiza fiind depus la dosar la filele 88-116,suplimentul de expertiza la filele 151-157,suplimentul de expertiza refacut la filele 187-197.

In prezenta cauza a fost efectuata cercetarea la fata locului, procesul verbal fiind atasat la filele 2-3 vol.II.

II. In fapt:

PrinActul de vanzare cumparare autentificat sub nr. 1200 din data de 23.10.1962 la Notariatul de Stat al Raionului B,reclamanta M E a dobanditde la X X si X X, proprietatea imobilului situat in B, str. X, nr.X, Reg. X, teren fara constructiicu urmatoarele vecinatati: X

La data de 04.02.1963, a fost emis Certificatul de aliniere si regim de constructienr. X din 04.02.1963, privind constructia de baza-locuinta tip parter, constructii anexe, magazie beci in fundul curtii, mici anexe gospodaresti si imprejmuire gard din sipci sau scandura de 1,30 m/h pe vechea aliniere. Atasat certificatului, a fost intocmit planul de situatie din 06.10.1963, pentru suprafata de500 m.p.cu frontul la strada X de 20 m si planul de amplasament al constructieiin care este mentionat ca suprafata de teren este de 496 m.p., iar frontul la strada de 20,00 m-filele 208-209.

Prin actul de vanzare cumparare autentificat sub nr. X din data de 02.12.1965, reclamanta M E, in calitatea de vanzatoare, a transmis paratului M G, in calitatea de cumparator, proprietatea asupra imobilului compus din teren cu suprafata de 250 m.p. si casa construita pe acest teren compusa din doua camere, bucatarie si veranda, din valatuci si acoperita cu tabla, avand urmatoarele vecinatati: X, cum se indica in planul de situatie anexat.

Ladata de 22.10.1965 a fost intocmit planul de situatie al imobilului –fila 14, semnat de parti, potrivit caruia,paratul are frontul la strada de 13, 00, iar reclamanta de 7,00 m.p., iar spre proprietatea B V,frontul ar fi de 7,00 m, iar reclamanta de 13,00 m.

Potrivit inscrisului sub semnatura privata intitulat ,,contract" din data de 25.03.1974, Xdomiciliata in X, nr. X,declara ca vinde reclamantei M E, suprafata de 75 m? teren, 25 lungime si 3 metri latime. X impreuna cu X X, la data de 20.09.1974, a promis spre vanzare imobilulsia ,,intregului teren" situat in Islaz, nr. 19, sotilor X X si X X.Nu s-a facut dovada pana la data pronuntarii prezentei hotararii ca a fost intocmitactul sub forma autentica. Prin actul de vanzare cumparare imobiliaraautentificat cu nr. 1435 din data de 02.09.1975, X X si X X au dobandit dreptul de proprietatea asupra casei de locuit si dependintele aferente, cu urmatoarele vecinatati: X.

In anul 2009, imobilul casa de locuit, proprietatea paratului M G a fost demolat, potrivit autorizatiei de construire nr. 92 din data de 26.03.2009emisa de Primarul municipiului B, fiind construit un alt imobilul la distanta de imobilul proprietatea reclamantei.

La data de 13.11.2012 paratul M G a formulat plangere la politia municipiului Bin care sesizeaza faptul ca reclamanta M E impreuna cu fiul acesteia, M X i-a distrus baza de sustinere a gardului prin sustragerea unor dale de beton si deformarea tablei gardului. Pe timpul cercetarilor, paratul si-a retras plangerea prealabila, iar prin Rezolutia de neincepere a urmaririi penale din data de 27.03.2013 s-a dispus neinceperea urmaririi penale fata de M E si M X.

In anul 2012, paratul M G aconstruit un gard din tabla cu stalpi din metal,in partea din spate a imobilului, care incepe de la casa reclamantei si se intinde pana lalinia despartitoarea magaziilor aflate in spateleimobilelor case ale partilor.

La data de 03.12.2012,reclamanta MX a sesizat Primaria Bcu privire la faptul ca paratul M Ga construit un gard despartitor intre proprietati, in luna august 2012, sustinand ca proprietatile nu au fost despartite in acest fel, anterior. La data de 03.01.2013, paratul a solicitat emiterea certificatului de urbanism pentru imprejmuire in partea de norda proprietatii.

Imobilele terenuri au fost identificateprin expertiza in specialitate topografie efectuat in cauza, X (fila 89). Astfel, expertula stabilit ca imobilul proprietatea reclamantei M E are o suprafata real masurata de 273 m.p. fata de suprafata din acte de 250 m.p., iar proprietatea paratuluiM G are o suprafata real masurata de 289 m.p. fata de suprafata din acte de 250 m.p.

Expertul a identificat mai multe variante de granituire:

a). varianta nr. 1, descrisa in plansa Anexa nr. 4-fila 95, potrivit careia, linia de hotar este determinata de punctele 13-12-11-50-51-5-4;

b). varianta nr. 2, potrivit careia linia de hotar sa fie determinatade punctele 52-53-54-51-5-4 descrise in plansa anexa nr. 5-fila 96. Varianta a fost propusa de expert, tinand cont de latimea la strada a paratului care trebuie sa fie de 13 m conform schitei anexa la contract si nu de 12,30 m real masurat, iar latimea proprietatii reclamantei trebuie sa fie de 7 m in contract si este de 10,92 m, precum semnul identificat de expert, denumit ,,cap de beton" fiind identificat la coltul cladirii reclamantei situat la distanta de 0,48 m, colt cladire si o,46 m perpendicular pe peretele constructiei;

c). varianta nr. 3 descrisa in plansa anexa nr. 6, ca fiind linia ce uneste punctele 52-53-80-9-8-7-81-82-83-fila 154, reclamanta avand suprafata de teren de 312 m.p., fata de 325 m.p.rezultata din acte ( 250 m.p.+ 75 m.p. prin cumparare), iar paratul avand suprafata de 250 m.p. din acte. Expertul precizeaza ca, punctul 53 –cap beton se regaseste la distanta trasata pe linie dreapta de la punctul nr. 52 spre casa reclamantei, de 4,92 m si 0,46 m fata de punctul 9 –colt casa.Punctul 6 stalp lemn, aflat spre spatele proprietatiise regaseste la distanta de 15,51 m calculat din punctul nr.52 si 2, 05 colt cladire reprezentand doar delimitarea dintre proprietati.

d). varianta nr. 4 din plansa anexa nr. 7, delimitata prin punctele 52-53-80-9-8-7-81-84-83 , partilor revenindu-le, in mod egal cate 281 m.p.

Prin raspunsul la obiectiuni si supliment, la pct. 5 - fila 190 din dosar, expertul aexemplificat ca a tinut cont de schitele anexa la contractele de vanzare cumparare, prin care partile au dobandit cele doua imobile si in care este specificat ca,la strada D, reclamanta are 7 m, iar paratul are 13 m. La ambele variante, din punctul 1la 52 reclamanta are latimea de 10,72m (7 m - conform schitei la contract + 3 m - dobandita prin actul sub semnatura privata). Expertul a mentionat ca, la data efectuarii expertizei, cand au fost de fata ambele parti, ca puncte vechi, au fost recunoscute doar punctele 53 si 6, pe care reclamanta actualmente nu le mai sustine, specificandca repere fixe punctele 13, 12, 4 si 5. Expertul nu a luat in calcul pct. 13 si 12, deoarece in acest caz latimea la strada a paratului ar fi diminuata cu 0,70 m. Expertul explica ca nua retinut ca puncte vechi 4 si 5 desi sunt reprezentate prin peretele despartitor, deoarecerespectandu-le reclamanta nu ar fi ramas la Est (spate), nici cu latimea prevazuta in schita anexa la contractul de dobandire, la care trebuie adaugata si latimea de 3 m dobandita prin actul sub semnatura privata.. Astfel, nu ar fi respectata niciproprietatea latimea paratului de 7 m.Expertul precizeaza ca nu poate respecta propunerea reclamantei care considera ca proprietatea sa ar trebui delimitata in prelungirea pct.12, deoarece ar fi afectata proprietatea paratului. Diferenta lipsa de 13 m.pse explica prin inexistenta terenului fizic la cumparare prin actul sub semnatura privata. Linia dintre X X si reclamanta se identifica de peretele constructiei acesteia-C1 si nu existenta unui gard pozitionatspre interiorul proprietatii vanzatorului.Cei 75 m.p.nu au fost amplasati spre estul proprietatii reclamantei atat timp cat latimea la strada D a reclamanteia crescut de la 7 m la 11,42 m, iar adancimea de 25 m se regaseste pe aliniamentul vecin cu Ifrim X.

e). Varianta prezenta in plansa anexa nr. 8, linia de hat fiind delimitata de punctele 13, 12, 11, 62, 63, 64 si 65 reclamantei revenindu-i suprafata de 312 m.p., iar paratului suprafata de 250 m.p. si care nu respecta la strada D latimea paratului de 13 m, fiind diminuata cu 0,70 m, la est, latimea paratului este respectata.

f). varianta prezentata in plansa anex nr. 9linia de hat fiind delimitata de punctele 52, 53, 66, 62, 67, 68 si 65 reclamantei revenindu-i suprafata de 312 m.p., iar paratului suprafata de 250 m.p.

III. In drept sunt incidente urmatoarele dispozitii legale:

Art. 560 din Codul civil stabileste ca proprietarii terenurilor invecinate sunt obligati sa contribuie la granituire prin reconstituirea hotarului si fixarea semnelor corespunzatoare, suportand in mod egal, cheltuielile ocazionate de acestea.

IV.Solutia instantei:

Raportand dispozitiile legale la situatia de fapt retinuta la sectiunea situatie de fapt, instantaretine urmatoarele:

Actiunea in granituire este mijlocul juridic prin care proprietarul unui teren solicita stabilirea limitelor materiale ale proprietatii sale fata de un teren invecinat, este actiunea reala prin care proprietarul unui teren solicita, in contradictoriu cu vecinul sau, stabilirea limitelor materiale ale dreptului lui.

Actiunea in granituire isi justifica ratiunea atat in cazul inexistentei unei delimitari intre proprietati, cat si in situatia in care astfel de semne exista, dar nu au fost stabilite prin intelegerea partilor sau prin hotarare judecatoreasca si sunt contestate de parti.

Practica judiciara a stabilit ca, atat timp cat semnelede hotar exista si sunt contestate de catre parti, actiuneain granituire nu trebuie respinsa, ci dimpotriva ea trebuie admisa, chiar daca limitele dintre terenurile limitrofe e stabilesc pe linia actuala de hotar, in vederea curmarii controversei existente.

Intr-o asemenea actiune, trebuie identificat hotarul real, ceea ce implica aflarea celor mai vechi semne de hotar, rezultate din ascultarea partilor simartorilor, administrareaprobei cu expertiza si cercetarea la fata locului. Tot astfel, trebuie urmarita si forma terenului, astfel ca schitele anexa a actelor de proprietate pot avea relevanta, dar numai daca ofera date concludente care pot usura operatiunea de identificare si reconstituirea hotarului real.

In prezenta cauza, este de necontestat ca linia de hotar dintre proprietatea reclamantei si proprietatea paratului nua fost stabilitaprin hotarare judecatoreasca si nu exista un acord expres, al partilor cu privire lastabilirealiniei de hotar, consemnata intr-un inscris. Se constata ca la acest moment, proprietatile sunt ingradite, intre ele existand un gard din sarma ce tine de la strada, pana la coltul stang al casei reclamantei, urmeazazidul casei reclamantei care se continuacu un alt gradin spatele casei si care,tine de la coltul casei, din spate, pana in peretele unei magazii, la lipitura, urmandperetele comun al magaziei din spatele proprietatilor .

Rezulta asadar, ca exista semne de demarcatie aproprietatilor partilor, semne care suntcontestate prin prezentaactiunea.

Initial, reclamanta, prin cererea de chemare in judecata,a contestatamplasamentul gardului din spatele casei, care a fost edificatde paratin anul 2012, din tabla, iar ulterior, in cursul procesului, reclamanta a contestat si gardul din fata caselor, cel din sarma, sustinandca este provizoriu sinu respecta vechiul amplasament.

Este de necontestat, paratul recunoscand aceasta imprejurare, ca gradul din spatele casei, din tabla, este construit,in anul 2012 august.

In ceea ce priveste gardul din fata, din sarma, partile il considera ,,provizoriu?si esteinstalat de reclamanta, asa acum a recunoscut intimpul cercetarii la fata locului, sustinere necontestata de parat. Cu toate acestea, reclamanta sustine ca acesta nu respecta vechiul amplasament, intrucat acesta tinea de lagardul de la strada pana in dreptul geamului de la prima casa a paratului. Prin raspunsul la interogatoriu - nr. 5 (fila 64),paratul a aratat ca parintii lor au stabilit impreuna cu reclamanta amplasamentul gardului, iar gardul din fata casei are o lungime de 5 metri, insa in urma cu 30 de ani,reclamantaa intrat spre el cu 1 metru.

Tot astfel, se constata ca, in anul 2012,cand paratula refacut gradul la strada, intre parti a existat un incident, care a format obiectul dosarului penal X/P/2012, prin care paratula reclamat casora sa a sustras un numar de 3 stalpi de gard, care se aflu langa gardul nou construit in locul celui dezafectat si de unde proveneau acele tevi.

Desise admite ca pentru a stabili linia de hotar este necesar a fi luate in considerare si schitele anexe actelor de proprietate, respectiv formaterenurilor dobandite, instanta apreciaza ca, in prezenta cauza, forma terenurilor prezentata in schita anexa din data de 22.10.1965-fila 14, nu prezinta relevanta, in raport de faptul ca, dinrecunoasterile partilor siprobele administrate in dosar rezulta caproprietatile partilor nu au avut niciodataformele inscrise in acte. Astfel, la momentul cercetarii la fata locului, s-a invocat(paragraful 6 de la punctul I- fila 2) ca proiectuldin anul1965nua fost respectat, nu s-a respectat schita initiala, iar intre parti, la acel moment, nua existat nici un gard. Aceasta imprejurare este confirmata defotografiile depuse la dosar de reclamanta care dateaza din anul 1967-fila 14, vol.II.

Prin urmare, apreciaza instanta, hatul dintre proprietati nu poate fi stabilit decat prin identificareasemnelorvechi de hotar.

Instanta apreciaza ca, zidul casei reclamantei, care a fost masurat la fata locului de instanta si de expert prin expertiza, de aproximativ 8 metri, reprezinta semn vechi de hotar. Aceasta imprejurare rezulta din Actul de vanzare cumparare autentificat sub nr. X din data de 2 decembrie 1965, prin care, reclamanta M Ea vandut paratului M G, casacompusa din doua camere, bucatarie si veranda siterenul de 250 m.p.. Este de necontestat ca cele doua case ale partilor au fost lipite, partile recunoscand, iar toti martorii confirmand aceasta imprejurare.

Prin urmare, limita proprietatilor, aparatului pe partea dinspre nord si a reclamantei din partea de sud este reprezentat de zidul caselor celor doua parti,identificat la acest moment,in urma demolarii casei paratului, in anul 2009,de zidul casei reclamantei.

De asemenea, instanta constata ca in spatele proprietatilor,exista o magazie,care se intindepe proprietatile ambelor parti, un corp comun, si care partea de nord apartine reclamantei, iar partea din sud apartine paratului.Constructiaa fost identificata in raportul de expertizaefectuat in cauza,C2+ C4 ( Anexa 3+fila 94 din dosar). Magaziaare un zid comun, partile necontestand aceasta imprejurare. Nici proprietatea partilor din magazie nu a fost contestata. Prin urmare, apreciaza instanta, zidul comun al celor doua parti dinmagazie, reprezintasemnvechi de hotar.

In ceea ce priveste granitaproprietatilor,din spatele caselor, cuprinsa intre coltul casei reclamantei silinia de demarcatie a magaziei, contrar sustinerii reclamantei, pe aceastaau existatsemne exterioare, respectiv un gard. Vechiul gard,ce unea cele doua puncte, construit din scandura,este evidentiatin fotografiile depuse la dosar care dateaza, potrivit sustinerii paratului,din anul 1989 (fila 7 vol. II)sicare, este cuprins in fotografiile anexa la raportul de expertiza privind demolarea- fila 6, respectiv plansele foto depuse la dosar la filele 15-17, vol.II.

La acest moment, acest gard vechi a fost inlocuit cu gardul din tabla, identificat la cercetarea la fata locului si evidentiat in plansele foto depuse la dosar la filele39-42 dosar vol.I. Faptul ca gardul noua fost amplasat pe locul celui vechi rezulta din declaratiile martorilor audiati in cauza. Astfel, martorul B X -fila 68 a confirmat existenta gardului din scandura, pe care il considera ca fiind construit ,,cred ca de ambele parti?. Martorula relatat ca, gardula putrezit, iar paratul a refacut gardul,a lasat gradul vechi, lipind deacesta, tabla pentrua consolida gardul. Martorula precizat ca stie de la paratca gardul vechia fost luat de reclamanta. Aceste imprejurari sunt confirmate si de martorul X X, martor audiatin apararea paratului, care confirma imprejurareaca paratul a construit un gard in spatele casei, langa gardul din scandura,vechi de 40 de ani. Noul gard, sustine martorul, este amplasat spre proprietatea paratului la aproximativ o palma de gardul vechi. Gardul vechia disparut pe parcurs,l+a luat reclamanta, intrucat paratul nu avea cum sa sara gardul si sarecupereze scandurile.

Instanta mai observa ca si martorul X X, audiata pentru reclamanta (fila 69), confirma faptul ca, gardul din spate, construit de parat arata la fel ca vechiul gard, porneste din coltul casei reclamantei pana la coltul casei paratului. De asemenea arata, ca la momentul canda fost la parti,gardul vechi nu mai eraparalel cu cel nou, era adunat, pe partea reclamantei.

Relevanta este imprejurarea ca gardul construit din scandura porneste de la furca din lemn dincoltul caseivechi a paratului ramas in urma demolarii, identificata la cercetarea la fata locului si plansele foto depuse la dosar.

Singurul martor care a aratat ca noul gard nu respecta vechiul amplasament, ca acesta este deplasat spre interiorul proprietatii reclamantei este martorul X X - fila 71. Insa declaratia sa este singulara, contravine celorlalte probe administrate in cauza. Tot astfel, observa instanta ca martorul a relatat imprejurarile vizualizarii gardului nou, relatand ca era intuneric, nu-si aduce aminte sa fi fost doua garduri o data cu construirea gardului nou, arata ca ,,normal ca a fost desfiintat gradul vechi?, nu-si aduce aminte sa-i fi povestit reclamantaacest aspect.

Tot astfel, declaratia martorului nu se coroboreaza cu constatarile efectuatela fata locului, din care rezulta ca, gardul din tabla porneste de la furca din lemn ramasa dinperetele casei vechi a paratului.

In ceea ce priveste granita proprietatilor partilor din fata, cuprinsa intre coltul casei reclamantei si gardul de la strada, se constata ca exista intre proprietati semne de demarcatie.

Contrar sustinerilor partilor, cat si cele declarate de martori, gardul din sarma existent la acest moment si care delimiteaza proprietatile, nu este provizoriu. Aceasta imprejurare rezulta din cercetarea la fata locului, moment la care s-a constat ca, garduldin sarma este fixat prin stalpi din teava metalica si unul din beton, amplasat la strada. Pe proprietatea paratului, langa gard, exista tabla, de vechimi diferite, iar pe proprietatea reclamantei sunt sprijinitemateriale. Tot astfel s-a constat ca pe partea reclamantei sunt plantati butuci de vie.

Reclamantaa recunoscut ca garduldin sarma a fost edificat de ea. Mai arata reclamantaca hotarul era drept, gardula existat in anul 1980, iar paratula mutat gradul spre proprietatea ei pentru a-si construi WC-ul. Gardul din sarma era mult mai in spate, paratul a sapat la baza lui, il impingea spre proprietatea sa.Aceasta imprejurare nu este confirmata de nicio proba din dosar.

Paratula recunoscut, la cercetarea la fata locului,ca gardula fost facutde reclamanta in anul 1980, precizand prin raspunsul la interogatoriu ca reclamantaa intrat cu 1 metru la el, in urma cu 30 de ani-intrebarea nr. 5-fila 64. Sustinerea paratului potrivit careia, reclamanta amutat gradul spre parat este confirmata de martorul X Ioan (70),care mai arata ca discutiile cu privire lahat dateaza de aproximativ 40 de ani.

Martorul B X, vecinul din spatele proprietatii partilor nu cunoaste aspecte relevate cu privire la acest gard, precizand ca partile au neintelegeri si cu privire la acesta. Nici martorul X X nu aduce elemente noi cu privire la delimitarea acestei parti a proprietatilor. Arata ca gardul despartitor dateaza din anul 1980, o parte facea gard, cealalta il strica si invers. Aceleasi imprejurari sunt relatate si de martorul X X (fila 71), cu privire la gardul din fatacaselor partilor.

Instanta constata ca, reclamanta a indicat ca semne vechi de hotar punctele 12, 13 din expertiza tehnica efectuata in cauza, reprezentand coltul gardului reclamantei de la strada.Tot astfel, se observa ca gardul paratuluiprezinta toclu din beton, care dateaza din anul 1980, asa cum partile au recunoscut la fata locului, iar coltul gardului reclamantei reprezentand punctele 12-13 sunt amplasate langa toclu. Nu rezulta din o proba administrata in cauza ca vechiul gard, a fost drept de la punctele 12-13 pana in dreptul geamului de la prima casa a paratului care a fost demolata. Acest fapteste putin credibil, atat timp cat, proprietatea paratului asa cuma fost cumparatain anul 1965 incepea de la zidul comun al caselor, spre sud, ceea ce ar insemna cazidul comunsi o parte din casa paratului, eventual o parte din fereastra, sa fi fost amplasate in interiorul proprietatiireclamantei.

Punctul nr. 53 din raportul de expertiza, varianta 2, anexa 5 identificatde expert nu poate fi consideratde instanta ca fiind vechi semn de hotar relevant. Punctul reprezintao parte din terasa comunaa celor doua caseale partilor la momentul cand erau lipite, aspect recunoscut de parti, care nu aduce clarificari in ceea ce priveste stabilirea liniei de hotar.

Din ansamblul materialului probator nu rezulta ca paratula modificat amplasamentul delimitariiintreproprietati.

Instanta mai are in vedere ca, potrivitraportului de expertiza tehnica in specialitatea topometrie, suprafata de teren detinuta de parat este de 289 m.p.real masuratsi 250 m.p. in acte, in timp ce suprafata detinuta de reclamanta este de 273 m.p, iar in acte detine 250 m.p.

Reclamantaa mai invocat ca pe langa cei 250 m.p., rezultati din act a mai cumparat o suprafata de 75 m.p., prin inscris sub semnatura privata, pe care la acest moment se afla amplasat un garaj. La momentul efectuarii cercetarii la fata loculuireclamanta a indicat, ca fiind un semn de hotar, dintre proprietatea sa dinspre nord si terenulde 75 m.p., o lama de metal, incorporat in terasa din beton.

Faptul ca reclamanta mai detine o suprafata de teren de la X si imprejurarile luarii in posesie a terenului de catre reclamantaau fost relatate de martorul X X.Din declaratia martorului audiat in cauza, rezulta ca reclamantaa ocupat abuziv suprafata de teren, a venit noaptea si a ingradit cu o sarma terenul, spunand ca este la ei.

Nu rezulta ca au fost efectuate masuratori, la acel moment.

Cu toate acestea, instanta investita cu o actiune in granituire nu se poate pronunta cu privire la intinderea dreptului de proprietate asupra imobilelor pentru care se solicita granituirea, sarcina instantei in acest timp de actiune fiind reconstituirea hotarului dintre proprietati in urma administrarii de probe. De altfel, reclamanta nu a prezentat un titlu de proprietate cu privire la suprafata de 75 m.p.,iar potrivit raportului de expertiza efectuat in cauza, rezulta canu toata suprafata de teren de 75 m.p invocati de reclamanta existain mod real.

Scopul promovarii actiunii in granituire de catre reclamanta este acela de a stabili hotarul dintreproprietatea sa si proprietatea paratului,respectandu-sesuprafata de teren avuta in proprietatede fiecare parte, conform actelor de proprietate si schitei anexa la acte.Vechiul hat, in opinia reclamantei, reprezinta linia care desparte proprietatile in raport deintinderea dreptului de proprietate.

Hatul real, astfel cum este inteles de reclamanta, nua existat niciodata, intrucat nu au fost masurate proprietatile la momentul dobandirii lor.

Linia de hotar in contextul actiunii in granituire, fara revendicare, reprezinta linia pe care se afla semnele de hotar de la momentul cand partile si-au delimitat prima data proprietatile. Analizarea actelor de proprietate, a intinderii dreptului de proprietate si a imprejurarii daca paratul detine teren in proprietatea reclamantei nu poate fi analizata pe calea prezentei actiuni, ci in cadrul unei actiuni in revendicare,actiune pecare reclamanta nu a inteles sa o formuleze. Desigur, intinderea dreptului de proprietate reprezinta un element, carenu singular, ci in coroborare cu alte elemente ajuta la stabilirea hotarului dintre proprietati.

Reclamanta a solicitat stabilirea liniei de hotar conform variantei anexa nr.8 la raportului de expertiza pe linia ce unestepunctele 13-12- 11 -62 - 65. Instanta apreciaza ca aceasta varianta nu poate fi retinuta atat timp cat, prinaceasta varianta, o parte din terenul din ingraditura paratului va intra in ingraditura reclamantei, iar instanta nu este investita cu o actiune in revendicare.

Pe de alta parte, nici variantele propuse de parat nu vor fiavute in vederede instanta,pentru acelasi considerent, intrucat, potrivit acestora, o parte din terenul din ingraditura reclamantei va constitui ingradituraparatului. Nu poate fi acceptata aceste variante atat timp cat exista butucii de vie care apartin, reclamantei,identificatilanga gardul actual ce desparte proprietatile, plantati de reclamanta, aspecte ce nu au fost contestate de parat.

Pe de alta parte, nu se poate face abstractiede vechimea primelor semne de delimitare a proprietatilor,date care rezulta din declaratiile martoriloraudiati in cauza . Astfel, martorul X Xrelateaza ca vechiul gard dateaza de peste 40 ani, X Xarata ca a existat un gard despartitor intre proprietati de mai multi ani, incepand cu anii 1980, iar X X relateaza ca cel mai vechi gard pe caresi-l amintestedateaza de prin anii 1980. Tot astfel, paratula recunoscut ca parata amutat gardulinspre proprietatea sa,in urma cu 30 de ani.

In prezenta cauza, nu prezinta relevanta, utilitatea posesieiasupra terenurilor partilor,asa cum reclamanta a invocat, aceasta fiind necesara fi analizata in actiunea in revendicare.

Instanta maiarata ca, prezenta hotarare nu are forta lucrului judecat in privinta intinderii dreptului de proprietate al partilor, in actiunea in revendicare, indiferent daca hotarul urmeaza sa fie trasat prin hotarare judecatoreasca limitata la acest scop.

Celelalte variante de granituire nu vor fi retinute de instanta, intrucat acestea au fostintemeiate mai mult pe forma terenurilor si fronturile de la strada conform schitei anexa lacontract, forma pe care nu au avut-o niciodata proprietatile, si mai putinsunt intemeiate pe semnele vechi de hotar, astfel cum au rezultat din ansamblul materialului probator administrat in prezenta cauza.

Intrucatambele parti detin suprafete de teren mai mari decat cea din actele de proprietate, intrucat nicio parte nu a formulat actiune in revendicare, in raport de semnele vechi de hotar, instanta va stabili ca linia de hotar, dintre proprietatea reclamantei si proprietatea paratului, se afla pe amplasamentulactual,conform Anexei 3 din raportul de expertiza.

Asupra cheltuielilor de judecata

I. Reclamanta a efectuat cheltuieli de judecata in cuantum total de 2419,30astfel:

-suma de 19,30lei, reprezentand taxa judiciara de timbru si timbru judiciar, conform chitantei seria VSBD nr. 169176 (25),chitantei seria VSBD nr. 192566 (56),chitantei seria VSBD nr. 192567 (57);

-suma de1700 lei reprezentand onorariuexpert conform chitantelor depuse la dosar;

- suma de 700 lei reprezentand onorariu avocat.

II. Paratul a efectuat cheltuieli de judecatain cuantum total de 2176 lei, astfel:

-suma de 1.176 lei reprezentand onorariu expertiza;

- suma de 1.000 leireprezentand onorariu avocat.

Fata de solutia la care a ajuns instanta in urma deliberarii, de admitere in parte a actiunii, avand in vedere dispozitiile art. 274 C.pr.civ. care prevad ca partea care cade in pretentii va fi obligata, la cerere, sa plateasca cheltuielile de judecata, cat si obligatia ambelor parti de a suporta cheltuielile de judecatain actiunea in granituire, instanta va admite in parte cererile partilor cu privire la cheltuielile de judecata.

In consecinta, reclamanta are de rambursat suma de 1088 lei paratului (? din cheltuieli), iar paratul are de rambursat reclamantei suma de 1209,65 lei ( ? din cheltuieli). Compensand cheltuielile de judecata pana la valoarea cea mai mica, rezulta ca paratul are de rambursat reclamantei suma de121,65 lei reprezentand cheltuieli de judecata.

1

Domenii speta

Spete similare