Compensarea creanţelor fiscale

Constată că, prin acţiunea civilă înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 31.10.2013 , reclamanta S.C. T. D. S.R.L. , cu sediul în M. , str. V., nr. -, bl. - , sc. - , ap. - , jud. Sibiu , a solicitat obligarea pârâtei C. N. de A. şi D. N. din R. S.A. – C. de S. T. R. şi I. „ C.” , cu sediul în B., sector - , B-dul I. M. , nr. - , la plata sumei de 2.750 lei , şi a sumei care reprezintă contravaloarea dobânzii legale penalizatoare aferente sumei de 2.750 lei , calculată începând cu data de 26.08.2011 până la data restituirii debitului principal ; cu cheltuieli de judecată.

În expunerea de motive a acţiunii se susţin următoarele : reclamanta a fost sancţionată contravenţional în baza procesului-verbal seria R11 nr. 0087652/12.05.2011 , întocmit de pârâtă , cu o amendă în cuantum de 2.750 lei ; în urma plângerii formulate împotriva acestuia , procesul-verbal contravenţional a fost anulat , prin sentinţa civilă 3.058/19.09.2012 a Judecătoriei Brezoi , irevocabilă ; la data de 26.08.2011 Administraţia Finanţelor Publice M. a procedat la compensarea amenzii conform notei de compensare nr. 91285/26.08.2011 .

În drept sunt invocate prevederile art.992 , 1084 C.civ. , art. 3 alin.1 din Legea 76/2012 , RIL- Decizia ICCJ nr. 5/1.03.2012 .

Prin întâmpinarea formulată , pârâta a invocat excepţia lipsei calităţii sale procesual pasive , arătând că nu poate restitui o sumă pe care nu a încasat-o , şi că restituirea se face potrivit Codului de procedură fiscală de către organul fiscal , întrucât a fost încasată cu titlu de venit la bugetul de stat .

Instanţa , apreciind că raportul juridic dedus judecăţii o impune , a pus în discuţie , în cursul judecăţii , necesitatea introducerii în cauză a Ministerul Finanţelor Publice prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice B. , în condiţiile prescrise de art. 78 alin.2 C.proc.civ. , context în care reclamanta a solicitat introducerea în cauză a terţului .

Ca atare , s-a dispus introducerea în cauză a Ministerului Finanţelor Publice prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice B., în calitate de pârât .

Prin întâmpinarea formulată în numele Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice B., Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice S. a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a acesteia , motivat de faptul că între aceasta și reclamant nu există un raport juridic de drept fiscal , raport care ar fi luat naștere între reclamant și Serviciul Fiscal Municipal Mediaș , aflat în subordinea Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice B.

Pe fondul cauzei , Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice S. susţine că Serviciul Fiscal Municipal M. va putea restitui suma pretinsă de reclamantă cu condiţia ca la data unei solicitări viitoare aceasta să nu înregistreze datorii la bugetul de stat „ situaţie în care va rămâne în vigoare compensarea legală efectuată anterior în condiţiile prevederilor art. 117 alin.6 din O.G. 92/2003”(întâmpinare – fila 57 ) ; în ceea ce priveşte dobânda legală şi cheltuielile de judecată pretinse de reclamantă , se solicită respingerea acestora , cu invocarea culpei exclusive a pârâtei Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A. – Centrul de Studii Tehnice Rutiere şi Informatică „ C.” B..

Analizând actele şi lucrările dosarului , instanţa a reţinut următoarele :

Prin procesul-verbal de constatare a contravenţiei seria R11 nr. 0087652/12.05.2011 întocmit de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A. – Centrul de Studii Tehnice Rutiere şi Informatică „ C.” B. a fost sancţionată reclamanta cu amendă contravenţională în cuantum de 2.750 lei .

Reclamanta a atacat cu plângere procesul-verbal contravenţional , plângere admisă prin sentinţa civilă 3.058/19.09.2012 a Judecătoriei Brezoi , irevocabilă la data de 29.11.2012 , în urma respingerii recursului declarat împotriva acesteia .

Prin sentinţa mai sus evocată s-a dispus anularea procesului-verbal de constatare a contravenţiei seria R11 nr. 0087652/12.05.2011 .

Plângerea împotriva procesului-verbal contravenţional a fost formulată la data de 27.06.2011 , astfel cum reiese din sentinţa prin care s-a dispus anularea acestuia ; în condiţiile în care din actele dosarului nu reiese care a fost data la care s-a comunicat reclamantei procesul-verbal , instanţa reţine că plângerea a fost formulată în termenul de 15 zile prevăzut de art.31 alin.1 din O.G.2/2001 , întrucât în sentinţa prin care s-a dispus anularea procesului-verbal nu s-a arătat că plângerea ar fi fost formulată tardiv .

Plângerea suspendă de drept executarea sancţiunii contravenţionale , corespunzător prevederilor art.32 alin.3 din O.G.2/2001. Aşadar , începând cu data de 27.06.2011 nu se putea pune în executare sancţiunea amenzii aplicate reclamantei .

Cu toate acestea , în mod nelegal , Ministerul Finanţelor Publice  prin Administraţia Finanţelor Publice a Municipiului M. ( devenită ulterior Serviciul Fiscal Municipal M. ) a dispus compensarea sumei de 2.750 lei aplicată reclamantei prin procesul-verbal contravenţional cu creanţe pe care aceasta le avea faţă de bugetul de stat , astfel cum reiese din nota privind compensarea obligaţiilor fiscale nr. 91285/26.08.2011 ( fila 12 dosar ).

Administraţia Finanţelor Publice a Municipiului M. devenită ulterior Serviciul Fiscal Municipal M. a acţionat în virtutea atribuţiilor date în sarcina sa de lege , organul fiscal de la domiciliul fiscal al reclamantei fiind cel care pune în executare sancţiunea amenzii contravenţionale (corespunzător art. 39 din O.G.2/2001 ).

Aşadar , deşi sancţiunea a fost aplicată de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A. – Centrul de Studii Tehnice Rutiere şi Informatică „ C.” B., aceasta din urmă nu are atribuţii privind executarea sancţiunii , nu a încasat suma care reprezintă contravaloarea amenzii aplicate , şi , deci , nu poate fi obligată la restituirea amenzii nelegal încasate de către organul fiscal .

Date fiind aceste considerente , instanţa reţine că pârâta Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A. – Centrul de Studii Tehnice Rutiere şi Informatică „ C.” B. nu are calitate procesuală în cauză , întrucât nu este obligată în raportul juridic dedus judecăţii . În schimb , calitate procesuală pasivă în cauză are Ministerul Finanţelor Publice , care a încasat în mod nelegal banii reclamantei printr-o structură subordonată acesteia .

Cele susţinute de către Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Sibiu referitor la calitatea procesuală care ar reveni nu Ministerului Finanţelor Publice prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice B. , ci Serviciului Fiscal Municipal M. , sunt nefondate , întrucât , astfel cum prevede O.U.G. 74/2013 şi H.G. 520/2013 Ministerul Finanţelor Publice este reprezentat legal în instanţă de către Direcţia Regională competentă teritorial raportat la domiciliul fiscal al celui obligat faţă de bugetul statului , Serviciile fiscale locale fiind structuri fără personalitate juridică ( şi , deci , fără capacitate procesuală de folosinţă ) subordonate Direcţiilor regionale .

Ca atare , va fi admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A. – Centrul de Studii Tehnice Rutiere şi Informatică „ C.” B., şi va fi respinsă , în consecinţă , acţiunea formulată împotriva acesteia , ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală .

Pentru aceleaşi argumente , instanţa reţine că este neîntemeiată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice B., astfel că aceasta va fi respinsă .

Compensarea creanţelor fiscale ale debitorului cu creanţele fiscale ale statului , în speţă , operează de drept cu condiţia ca cele două creanţe reciproce să fie deopotrivă certe , lichide şi exigibile , astfel cum reiese din art.116 alin 4 din O.G. 92/2003 .

În speţă , însă , creanţa statului nu era exigibilă pentru argumentele deja evocate , iar în prezent această creanţă nu mai există .

Potrivit art. 1092 vechiul C.civ. „ ceea ce s-a plătit fără să fie debit este supus repetiţiunii” , întrucât „ orice plată presupune o datorie” .

În speţă , organul fiscal a încasat o sumă de bani pe care reclamanta nu o datora , astfel că acesta va fi obligat la restituirea sumei respective .

În nota de compensare întocmită de organul fiscal la data de 26 august 2011 se menţionează că s-a efectuat anterior compensarea , anume în data de 27 iunie 2011 . Reiese , aşadar , că din data de 27.06.2011 a fost lipsită reclamanta de suma de bani care a făcut obiectul compensării , anume cea pretinsă în prezenta cauză .

Cu toate acestea , reclamanta solicită obligarea pârâtei la plata dobânzii legale aferente sumei încasate nelegal numai din data de 26.08.2011 , astfel că , deşi aceasta este îndreptăţită să obţină daune-interese pentru pierderea suferită ca urmare a nefolosirii sumei de bani respective încă din momentul în care a fost lipsită de aceasta , în acord cu prevederile art. 1084 vechiul Cod civil , i se va acorda dobânda legală penalizatoare aferentă sumei de 2.750 lei începând cu data de 26.08.2011.

Pentru considerentele evocate , va fi admisă acţiunea împotriva pârâtului Ministerul Finanţelor Publice prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice B., care va fi obligat să restituie reclamantei suma de 2.750 lei , şi să plătească acesteia suma care reprezintă contravaloarea dobânzii legale penalizatoare aferente sumei de 2.750 lei , calculată începând cu data de 26.08.2011 până la data restituirii debitului principal .

Pârâtul Ministerul Finanţelor Publice prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice B. a arătat că este de acord să restituie reclamantei suma încasată , însă condiţionat de inexistenţa unor debite pe care reclamanta le-ar avea în viitor faţă de bugetul de stat , poziţie procesuală care nu presupune achiesarea la pretenţiile reclamantei , pentru a fi exonerat de plata cheltuielilor de judecată , în condiţiile prescrise de art. 454 C.proc.civ.

În consecinţă , în temeiul art. 453 alin.1 C.proc.civ. , va fi obligat pârâtul Ministerul Finanţelor Publice prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice B. să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în cuantum de 797,5 lei , reprezentând contravaloarea taxelor judiciare percepute şi a onorariului avocaţial .

Domenii speta

Spete similare