Confiscarea specială. Lucrurile supuse confiscării

Prin bunuri produse prin fapta prevăzută de legea penală (art. 118 alin. 1 lit. a C. pen. din 1969, cu corespondent în art. 112 alin. 1 lit. a C. pen.) se înţelege acele lucruri care au luat fiinţă prin săvârşirea faptei şi care nu au existat înainte de comiterea acelei fapte. Arborii tăiaţi în mod ilegal au existat şi înainte de faptă, nu au fost produşi prin comiterea acesteia, ci doar s-a intervenit asupra lor, fiind tăiaţi în mod ilegal de pe picior, astfel că aceşti arbori nu se încadrează între categoria bunurilor supuse confiscării speciale prevăzute de art. 112 alin. 1 lit. a C. pen. (art. 118 alin. 1 lit. a C. pen. din 1969).

Materialul lemnos în discuţie se circumscrie însă categoriei bunurilor supuse confiscării prevăzute de art. 112 alin. 1 lit. e C. pen. (art. 118 alin. 1 lit. e C. pen. din 1969), respectiv bunurile dobândite prin săvârşirea faptei prevăzute de legea penală. În acest sens, este lipsit de relevanţă că inculpatul este proprietarul parcelei de unde au fost tăiaţi arborii, deoarece în cazul pădurilor care aparţin fondului forestier naţional dreptul de proprietate al unui particular nu este unul absolut, ci prerogativele sale de dispoziţie şi de folosinţă sunt restrânse de exercitarea lor în limitele şi în condiţiile prevăzute de legislaţia pertinentă. Orice arbore dobândit de proprietarul pădurii în alte condiţii decât cele prevăzute de lege şi dacă dobândirea lui s-a realizat prin săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală este supus confiscării speciale în temeiul art. 112 alin. 1 lit. e C. pen.

Determinarea temeiului legal al confiscării speciale prezintă importanţă, întrucât în ipoteza prevăzută de art. 112 alin. 1 lit. a C. pen., bunurile produse prin infracţiune se confiscă, fără ca legea să autorizeze vreo măsură alternativă la confiscarea specială. Nu aceeaşi este situaţia dacă lucrul supus confiscării este dintre cele prevăzute de art. 112 alin. 1 lit. e C. pen., când măsura de siguranţă are un caracter subsidiar necesităţii reparării integrale a pagubei produse persoanei vătămate prin fapta prevăzută de legea penală.

C. pen., art. 112 alin. 1 lit. a şi e

C. pen. din 1969, art. 118 alin. 1 lit. a şi e

Legea nr. 46/2008, art. 116

Prin sentinţa penală nr. 1347/24 septembrie 2013, Judecătoria Miercurea Ciuc:

-în baza art.108 alin.l lit.d şi alin.2 lit.a din Legea nr.46/2008, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.74 lit.a şi art.76 alin.1 lit.c Cod penal, l-a condamnat pe inculpatul S. I. la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de "tăiere ilegală de arbori din fondul forestier naţional".

-în baza art.71 Cod penal, a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a şi lit.b Cod penal ca pedeapsă accesorie.

-în baza art.81 Cod penal, a suspendat condiţionat executarea pedepsei pe o durată de 4 ani şi 6 luni, termen de încercare stabilit în condiţiile art.82 Cod penal, de la rămânerea definitivă a hotărârii, compus din cuantumul pedepsei aplicate la care se adaugă un interval de timp de 2 ani.

-în baza art.71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii, a suspendat şi executarea pedepsei accesorii.

-în baza art.359 Cod pr. pen., i-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art.83 Cod penal a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării executării pedepsei.

-în baza art.26 Cod penal, raportat la art.108 alin.l lit.d şi alin.2 lit.a din Legea nr.46/2008, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.74 lit.a şi art.76 alin.1 lit.c Cod penal, l-a condamnat pe inculpatul F. A. la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de "complicitate la tăiere ilegală de arbori din fondul forestier naţional".

-în baza art.71 Cod penal, a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a şi lit.b Cod penal ca pedeapsă accesorie.

-în baza art.81 Cod penal, a suspendat condiţionat executarea pedepsei pe o durată de 4 ani şi 6 luni, termen de încercare stabilit în condiţiile art.82 Cod penal, de la rămânerea definitivă a hotărârii, compus din cuantumul pedepsei aplicate la care se adaugă un interval de timp de 2 ani.

-în baza art.71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii, a suspendat şi executarea pedepsei accesorii.

-în baza art.359 Cod pr. pen., a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art.83 Cod penal a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării executării pedepsei.

-în baza art.25 Cod penal, raportat la art.108 alin.l lit.d şi alin.2 lit.a din Legea nr.46/2008, cu aplicarea art.74 lit.a şi art.76 alin.1 lit.c Cod penal, l-a condamnat pe inculpatul N. C. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de "instigare la tăiere ilegală de arbori din fondul forestier naţional".

-în baza art.71 Cod penal, a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a şi lit.b Cod penal ca pedeapsă accesorie.

-în baza art.81 Cod penal, a suspendat condiţionat executarea pedepsei pe o durată de 5 ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art.82 Cod penal, de la rămânerea definitivă a hotărârii, compus din cuantumul pedepsei aplicate la care se adaugă un interval de timp de 2 ani.

-în baza art.71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii, a suspendat şi executarea pedepsei accesorii.

-în baza art.359 Cod pr. pen., a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art.83 Cod penal a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării executării pedepsei.

-în baza art.118 alin.1 lit.a Cod penal şi art.116 din Legea nr.46/2008 a dispus confiscarea materialului lemnos provenit din comiterea infracţiunii de tăiere ilegală de arbori, aflat în custodia inculpatului N. C..

-în baza art.118 alin.1 lit.b Cod penal a dispus confiscarea motoferăstrăului marca STIHL MS 362 ridicat de la inculpatul S. I..

-în baza art.346 Cod pr. pen., a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă OCOLUL SILVIC MIERCUREA CIUC şi, în consecinţă, obligă inculpaţii în solidar la plata către acesta a sumei de 18990,08 lei reprezentând daune materiale.

-în baza art.191 alin.1 Cod pr. pen., i-a obligat pe inculapţi la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în sumă de 205 lei fiecare, din care suma de câte 100 lei fiecare, reprezenta onorariul avocaţilor numiţi din oficiu.

Pentru pronunţarea acestei hotărâri, prima instanţă a reţinut că, în fapt, la data de 30.05.2012, Ocolul Silvic Miercurea Ciuc a aprobat cererea de punere în valoare a masei lemnoase formulată de inculpatul N. C., exploatarea lemnului urmând să fie efectuată în pădurea proprietate personală situată în locul denumit "L." din mun. Miercurea Ciuc.

Inculpatul N. C., prin intermediul martorului G. A., a luat legătură cu inculpaţii S. I. şi F. A. în vederea angajării acestora pentru exploatarea lemnului.

La data de 11.06.2012, cei trei inculpaţi s-au deplasat la locul unde trebuia exploatat lemnul, inculpatul N. C. arătând acestora terenul cu vegetaţie forestieră şi zona de unde urma să exploateze arbori marcaţi.

În perioada 11-14.06.2012 inculpaţii S. I. şi F. A. au exploatat masa lemnoasă de pe terenul arătat, tăind de pe picior, alături de arborii marcaţii şi un număr de 39 de arbori nemarcaţi. Inculpatul S. I. tăia arborii de pe picior cu drujba, iar inculpatul F. A. tracta arborii tăiaţi la locul stabilit.

Fiind audiaţi în faza de urmărire penală, inculpaţii S. I. şi F. A. au recunoscut că au exploatat şi arbori nemarcaţi deoarece inculpatul N. C. le-a spus că pot tăia şi arbori nemarcaţi, care au fost doborâţi în cursul exploatării, deoarece nu va fi niciun fel de problemă datorită faptului că pădurea este în proprietatea lui şi că are acest drept.

De asemenea, în faţa organelor de cercetare inculpatul N. C. a declarat că a spus inculpaţilor S. I. şi F. A. că pot să taie şi arbori nemarcaţi deoarece el este proprietarul terenului forestier şi aşa consideră că are acest drept deoarece în zonă se sustrage material lemnos de către persoane necunoscute. Cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală inculpatul N. C. a mai declarat că le-a spus că pot tăia şi arbori nemarcaţi, care au fost doborâţi în cursul exploatării, deoarece nu va fi niciun fel de problemă datorită faptului că are aprobat un plan de exploatare pentru cca. 4000 mc de lemn, din care poate să scadă cantitatea de lemn tăiat în acest mod.

În perioada în care inculpaţii S. I. şi F. A. au exploatat masa lemnoasă de pe terenul respectiv, pe o parcelă limitrofă a exploatat material lemnos şi martorul P. Z., fiind ajutat de către B. Z., care au declarat că au văzut pe cei doi în timp ce tăiau arbori.

La data de 15.06.2012 în urma unui control de prevenire şi descoperire a ilegalităţilor în domeniul silvic, la hotarul dintre păşunea T. şi pădurea L., organele de poliţie au identificat cinci stive formate din 77 de arbori de esenţă molid, majoritatea nemarcaţi. În urma cercetărilor efectuate s-a stabilit că arborii respectivi au fost exploataţi de pe terenul inculpatului N. C.. În ziua respectivă s-a efectuat şi o cercetare la faţa locului, pe parcela exploatată fiind identificate 39 de cioate nemarcate.

Din adresa nr.1177/04.07.2012 al Ocolului Silvic Miercurea Ciuc, privind evaluarea pagubelor, reiese că valoarea pagubei create prin tăierea ilegală a arborilor este în valoare de 18990,08 lei.

Lemnul rezultat în urma tăierii ilegale a fost dat în custodia inculpatului N. C. iar drujba folosita de către inculpatul S. I. la comiterea infracţiunii, a fost ridicată în vederea confiscării.

În faza de judecată, la cererea inculpaţilor, a fost administrată proba cu expertiza tehnică judiciară silvică, raportul de expertiză depus la doar fiind completat ulterior de expert la solicitarea reprezentantei Ministerului Public. Ca răspuns la obiectivele de expertiză, din raportului rezultă următoarele:

"De pe terenul forestier, proprietatea inculpatului, pentru anul 2012, conform amenajamentului aprobat, se putea recolta a cantitate de 167 mc. Pentru anul 2012 în amenajament erau prevăzute tăieri de conservare. Cei 39mc arbori tăiaţi, nemarcaţi reprezentând un volum de 129mc, se încadrează în cantitatea de 167mc, volum posibil de recoltat în perioada de valabilitate a amenajamentului întocmit şi aprobat. Se confirmă împrejurarea că arborii nemarcaţi au fost doboraţi ca urmare a unor doborâturi accidentale datorate tăierii celorlalţi arbori nemarcaţi. În ipoteza în care în cursul doborârii sunt afectaţi arbori nemarcaţi, în locul acestor arbori trebuiesc lăsaţi arbori marcaţi în picioare cea ce în cazul de faţă nu era posibil. Având în vedere că atât inculpatul cât şi proprietarul este aceeaşi persoană şi ca este vorba de doboraturi de vânt, nu există pagubă."

Cu privire la aceste concluzii, se constată următoarele:

Pentru anul 2012 erau prevăzute şi aprobate tăieri de arbori în volum de 167 mc, ca tăieri de conservare. Această constatare nu duce la concluzia că se puteau tăia arbori nemarcaţi.

Cantitatea de 39 mc arbori nemarcaţi tăiaţi de inculpaţi, chiar dacă se încadrau în cantitatea aprobată, au fost tăiaţi ilegal, fiind nemarcaţi.

Expertul confirmă că arborii nemarcaţi au fost doboraţi ca urmare a unor doborâturi accidentale datorate tăierii celorlalţi arbori nemarcaţi. Deci, contrar afirmaţiilor inculpatului, au fost tăiaţi arborii nemarcaţi, iar aceştia, în cădere au doborât alţi arbori nemarcaţi. Cu toate acestea, în finalul concluziilor afirmă că "este vorba de doboraturi de vânt", ceea ce este în contradicţie cu afirmaţia anterioară.

De asemenea, dacă la hotarul dintre păşunea T. şi pădurea L. s-au identificat cinci stive formate din 77 de arbori de esenţă molid, majoritatea nemarcaţi, şi s-au constatat 39 de cioate de arbori tăiaţi nemarcaţi, rezultă că s-au tăiat şi mulţi, neprecizat, arbori marcaţi. În aceste condiţii, afirmaţia expertului conform căreia nu era posibil ca în locul arborilor nemarcaţi doborâţi accidental, trebuiesc lăsaţi arbori marcaţi în picioare, este exagerată, în fapt rezultând că această obligaţie putea fi îndeplinită.

În final, afirmaţia expertului conform căreia nu există prejudiciu, pare că se raportează doar la prejudiciul produs inculpatului, proprietar al terenului forestier, fără a se lua în considerare prevederile OUG nr. 85/08.11.2006 "privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora", temei juridic invocat de partea civilă în cauză.

Cu aceste rezerve, se va reţine din raportul de expertiză confirmarea faptului că inculpaţii au tăiat cei 39 de arbori nemarcaţi, dintre care unii au fost doborâţi prin tăierea altor arbori nemarcaţi.

Din declaraţiile martorilor audiaţi în faza de judecată rezultă următoarele:

Martorul B. K. a confirmat că a văzut în zona L. "vreo 7 arbori doborâţi de vânt" şi nu a văzut la faţa locului pe inculpaţi sau alte persoane. Această afirmaţie nu poate însă duce la concluzia că toţi cei 39 de arbori tăiaţi, nemarcaţi, au fost doborâţi de vânt.

Martorul G. A. a declarat instanţei că l-a transportat pe inculpatul N. C. cu maşina până la un loc în pădure unde acesta avea o exploatare forestieră. Acolo a văzut nişte arbori doborâţi din cauza lucrărilor de tăiere a arborilor marcaţi şi când se dobora un arbore se doborau şi alţii. De asemenea, martorul a confirmat că el i-a adus pe inculpaţii S. I. şi F. A. să lucreze pentru inculpatul N. C.. Afirmaţia martorului cu privire la doborârea arborilor nemarcaţi nu pare bazată pe observarea directă a acestui fapt decât parţial, deoarece nu putea fi de faţă la toate tăierile şi nici nu ar fi putut verifica dacă arborii tăiaţi sunt marcaţi sau nu.

Martorul P. Z. a confirmat în faţa instanţei faptul că împreună cu organele de poliţie a văzut cioatele arborilor tăiaţi nemarcaţi şi pe inculpaţii S. I. şi F. A. în timp ce tăiau.

Pe inculpaţii S. I. şi F. A. i-a văzut tăind arbori şi martorul B. Z..

Din coroborarea probelor administrate în cauză rezultă că inculpaţii au comis faptele pentru care au fost trimişi în judecată cu vinovăţie în forma prevăzută de lege, motiv pentru care urmează a fi condamnaţi.

Pentru stabilirea pedepsei aplicate fiecărui inculpat, s-au avut  în vedere dispoziţiile art.72 Cod penal, privind criteriile generale de individualizare a pedepselor.

Astfel, inculpaţii nu au antecedente penale, au ocupaţii stabile obţinând veniturile pe căi legale. De asemenea, conform referatelor de evaluare întocmite de Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Harghita, inculpaţii sunt persoane integrate în societate, cu perspective de reintegrare. Inculpaţii, deşi, în mod subiectiv, nu consideră că sunt vinovaţi de comiterea infracţiunilor pentru care au fost trimişi în judecată, s-au prezentat în instanţă la judecarea cauzei.

Pentru aceste motive, s-au reţinut în favoarea inculpaţilor circumstanţele atenuante prevăzute de art.74 alin.1 lit.a Cod penal, pedeapsa urmând a fi coborâtă sub minimul prevăzut de lege conform art.76 Cod penal.

La individualizarea pedepselor s-a avut în vedere vinovăţia mai redusă a inculpaţilor S. I. şi F. A. care, deşi nu au fost angajaţi cu respectarea prevederilor legislaţiei muncii, au acţionat la solicitarea inculpatului N. C., având reprezentarea că sunt angajaţi de acesta şi execută tăierile pe terenul forestier proprietatea acestuia care are şi răspunderea activităţii. Cu toate acestea, fiind vorba despre activitatea de tăiere de arbori reglementată prin lege, activitate cunoscută de inculpaţi, atitudinea lor subiectivă nu îi absolvă de răspundere.

Ca modalitate de executare a pedepselor, având în vedere circumstanţele personale ale inculpaţilor şi concluziile referatelor de evaluare, instanţa a concluzionat că scopul pedepsei, astfel cum este prevăzut de art.52 Cod penal, poate fi atins şi fără executarea acesteia în regim de detenţie.

Cu privire la latura civilă a cauzei, partea civilă Ocolul Silvic Miercurea Ciuc, prin adresa nr.1449/29.08.2013 a arătat că modalitatea de calcul pentru evaluarea pagubei produse prin taieri ilegale de arbori, este identica indiferent dacă terenul în cauză este sau nu în administrarea unui ocol silvic şi este reglementată de Legea nr.84/2007, pentru aprobarea OUG nr.85/2006 privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora. Deoarece în cauză materialul lemnos provenit în urma tăierilor ilegale s-a recuperat în totalitate aflându-se în custodia proprietarului, valoarea pagubei se diminuează cu valoarea materialului lemnos recuperat. Dacă arborii nedestinaţi exploatării au fost distruşi sau vătămaţi în procesul de exploatare, valoarea prejudiciului se calculează conform prevederilor art.13 din OM nr.1540/2011pentru aprobarea instrucţiunilor privind termenele, modalităţile şi perioadele de colectare şi transport a materialului lemnos.

Se constată că la calculul prejudiciului, comunicat organelor de cercetare şi instanţei sub nr.1177/04.07.2012, s-a luat în considerare valoarea materialului lemnos recuperat, şi contrar afirmaţiilor apărării, prejudiciul pretins reprezintă diferenţa dintre valoarea prejudiciului produs şi materialul lemnos recuperat. De asemenea, se constată că s-a efectuat acest calcul cu respectarea prevederilor legale în vigoare, respectiv OUG nr.85/08.11.2006 şi OMMP nr2353/26.09.2011.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs inculpaţii S.I., F.A. şi N.C.

Potrivit art. 10 alin. 2 din Legea nr. 255/2013, recursurile inculpaţilor sunt calificate legal drept apeluri, urmând să fie tratate ca atare.

În motivarea căilor de atac, inculpaţii contestă temeinicia hotărârii Judecătoriei Miercurea Ciuc. Astfel, inculpatul N. C. solicită ca în rejudecare să se dispună reducerea limitelor pedepsei aplicate de prima instanţă, având în vedere împrejurările în care a fost săvârşită această infracţiune arborii fiind doborâţi ca urmare a exploatării celor marcaţi, precum şi faptul că inculpatul este proprietarul acelui amenajament silvic, iar în 2013 a solicitat ca din cota încuviinţată să i se scadă cantitatea de 129 mc tăiată ilegal.

Cu privire la latura civilă arată că instanţa de fond a dispus atât confiscarea materialului lemnos, dat în custodia inculpatului cât şi obligarea inculpatului la plata sumei de 18.990 lei daune materiale, însă nu se impune măsura confiscării având în vedere că dacă  s-ar menţine ambele dispoziţii Ocolul Silvic ar fi despăgubit de două ori, prima dată prin acoperirea  prejudiciul prin valorificarea materialului lemnos confiscat iar a doua oară prin plata  acestuia de către inculpat.

Inculpaţii S. I. şi F. A. solicită aplicarea dispoziţiilor art. 83 Cod penal privind amânarea aplicării pedepsei, cei doi de acord cu prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii. Subliniază că, pe tot parcursul procesului penal, ei au recunoscut şi regretat comiterea faptei şi doar dintr-o neînţelegere nu au uzat în prim grad de procedura simplificată. În plus, este necesar să se aibă în vedere împrejurările şi condiţiile în care cei doi inculpaţi au procedat la tăierea arborilor nemarcaţi precum şi inexistenţa pregătirii juridice a inculpaţilor , raportate la starea specifică a acestui dosar, respectiv solicitarea proprietarului pădurii de a se tăia aceşti arbori, lipsa antecedentelor penale şi faptul că aceştia sunt tineri, lucrează şi au bune perspective de reinserţie socială.

Cu privire la confiscarea specială a drujbei aparţinând inculpatului S. I., solicită să se facă o comparaţie între noua şi vechea reglementare şi, având în vedere că drujba a fost folosită la comiterea faptei de tăiere fără drept de arbori, să se constate că veche reglementare este mai favorabilă acestuia. Potrivit vechii reglementări, dacă instanţa constată că această drujbă este necesară pentru trebuinţa zilnică a inculpatului, poate să nu dispună confiscarea, iar potrivit noii reglementări instanţa poate confisca doar o parte din contravaloarea bunului folosit la comiterea unei fapte penale. În condiţiile în care, bunul este folosit de inculpat în munca sa de zi cu zi, practic câştigându-şi existenţa cu ajutorul acesteia, în principal solicită să se facă aplicarea vechii reglementări cu privire la confiscarea acestei drujbe, iar în subsidiar, confiscarea unei părţi din contravaloarea acestui bun, cu o valoare de 2400 lei.

Analizând apelurile pendinte, prin prisma materialului dosarului nr. 5436/258/2012 al Judecătoriei Miercurea Ciuc, a motivelor invocate, a concluziilor apelanţilor şi ale reprezentantului Ministerului Public, precum şi din oficiu, în limitele efectelor devolutiv şi neagravării situaţiei în propria cale de atac, s-au reţinut următoarele:

S-a constatat, pentru început, că este la adăpost de orice critică hotărârea primei instanţe, în ceea ce priveşte expunerea stării de fapt; analiza detaliată a probelor; constatarea vinovăţiei inculpaţilor în comiterea infracţiunii de tăiere fără de drept de arbori din fondul forestier naţional; reţinerea contribuţiei fiecărui inculpat participant la comiterea acestei fapte: în calitate de autor –d-l S. I., în calitate de complice –d-l F. A., şi în calitate de instigator –d-l N. C.; suspendarea condiţionată a executării pedepsei principale aplicate inculpaţilor; suspendarea pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare şi atenţionarea inculpaţilor asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen. din 1969 privind revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei.

Cu toate acestea, apelurile promovate în cauză de către inculpaţi împotriva sentinţei Judecătoriei Miercurea Ciuc sunt fondate şi aspecte dezvoltate mai jos determină, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a  C. pr. pen., admiterea căilor de atac, cu consecinţele desfiinţării în parte a hotărârii penale apelate şi rejudecării în al doilea grad a pricinii, în următoarele limite:

a) În urma reexaminării materialului probator administrat în cursul urmăririi penale şi al judecăţii în prim grad şi necontestat de către inculpaţi în al doilea grad, s-a constatat că există fapta de tăiere fără de drept de arbori din fondul forestier naţional care a produs un prejudiciu de cel puţin 50 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, că anterior datei de 11 iunie 2006, inculpatul N. C. i-a instigat pe coinculpaţii S. I. şi F. A. la săvârşirea acesteia, că inculpatul S. I., în perioada 11 iunie-14 iunie 2012, în mod repetat, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale a tăiat fără drept un număr de 39 arbori de pe picior, fiind ajutat în mod repetat la tractarea arborilor tăiaţi de către inculpatul F. A., şi că fapta a fost comisă cu vinovăţia specifică, sub forma intenţiei directe.

În acest fel, este corectă soluţia de condamnare pronunţată în prim grad, soluţie care va fi reluată în rejudecare, în urma modificării încadrării juridice date faptei şi reindividualizării judiciare a pedepsei în al doilea grad.

Astfel, prin Legea nr. 187/2012, între altele a fost modificat textul art. 108 alin. 1 lit. d şi alin. 2 din Legea nr. 46/2008. Infracţiunea de tăiere fără de drept de arbori din fondul forestier naţional care a produs un prejudiciu de cel puţin 50 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior este incriminată în termeni identici celor din Codul silvic la data faptei, însă tratamentul sancţionator al infracţiunii este mai blând în noua reglementare.

În acelaşi timp, agravanta legală specială a comiterii faptei de două sau mai multe persoane împreună nu se mai regăseşte în textul art. 108 alin. 2, însă, cum fapta a fost comisă de cei trei inculpaţi împreună sunt îndeplinite condiţiile reţinerii agravantei legale generale cu acest conţinut prevăzută atât în art. 75 lit. a C. pen. din 1969, cât şi în art. 77 lit. a C. pen. În prezenta pricină este de reţinut agravanta legală generală prevăzută de art. 75 lit. a C. pen din 1969, aceasta în condiţiile în care în prim grad în beneficiul inculpaţilor au fost reţinute circumstanţe atenuante judiciare dintre cele prevăzute de art. 74 C. pen. (buna conduită anterioară faptei, câştigată cauzei deoarece doar acuzaţii au promovat apel), iar în cazul concursului între circumstanţele atenuante şi cele agravante, tratamentul sancţionator prescris de art. 80 C. pen. din 1969 este mai favorabil inculpatului decât cel prevăzut de art. 79 C. pen.

Totodată, datorită condiţiilor de existenţă a infracţiunii continuate şi a tratamentului sancţionator diferit, sunt mai favorabile prevederile relative la infracţiunea continuată din actualul Cod penal, în raport cu cele prevăzute în Codul penal din 1969 sub imperiul căruia s-a comis fapta. Reţinerea infracţiunii continuate se justifică deoarece din probele administrate în cauză rezultă că tăierea celor 39 de arbori nemarcaţi a avut loc prin acte repetate comise în perioada  11-14 iunie 2012 şi nu prin acte săvârşite cu prilejul unei singure împrejurări.

În aceste circumstanţe, prin încheierea de şedinţă din 5 martie 2014, s-a dispus schimbarea încadrării juridice după cum urmează:

- în cazul inculpatului S. I. din infracţiunea de tăiere fără de drept de arbori din fondul forestier naţional, în formă continuată, prevăzută de art. 108 alin. l lit. d şi alin. 2 lit. a din Legea nr.46/2008, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal din 1969 în aceeaşi faptă, prevăzută de art.108 alin. 1 lit .d din Legea nr.46/2008 cu aplicarea art. 35 alin.1Cod penal  şi art.75 lit. a Cod penal din 1969 şi art.5 Cod penal;

- în cazul inculaptului F. A. din complicitatea la infracţiunea de tăiere fără de drept de arbori din fondul forestier naţional, în formă continuată, prevăzută de art. 26 Cod penal din 1969 raportat la art.108 alin.1 lit. d şi alin. 2 lit. a din Legea nr.46/2008, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal din 1969 în aceeaşi faptă, prevăzută de  art. 48 Cod penal cu referire la art.108 alin. 1 lit. d din Legea nr.46/2008, cu aplicarea art. 35 alin. 1Cod penal  şi art. 75 lit. a Cod penal din 1969 şi art. 5 Cod penal

- în cazul inculpatului N. C. din instigare la infracţiunea de tăiere fără de drept de arbori din fondul forestier naţional, prevăzută de art. 25 Cod penal din 1969 raportat la art.108 alin.1 lit. d şi alin.2 lit. a din Legea nr.46/2008 în aceeaşi faptă, prevăzută de art. 47 Cod penal raportat la art.108 alin.1 lit. d din Legea nr.46/2008 şi art.75 lit. a Cod penal din 1969 şi art.5 Cod penal.

În continuare, în rejudecare, s-a făcut trimitere la criteriile de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 74 C. pen. S-a constatat astfel:

-gravitatea infracţiunii comise, ilustrată în împrejurări care compun conţinutul constitutiv al infracţiunii de tăiere fără de drept de arbori din fondul forestier naţional, dar şi extrinseci acestuia, cum sunt în esenţă circumstanţele concrete în care a avut loc activitatea inculpaţilor S. I. şi F. A. care, cu ocazia exploatării masei lemnoase din parcela proprietatea inculpatului N. C. şi la instigarea acestuia, a tăiat (primul) şi a transportat (al doilea) în mod repetat şi un număr de 39 de arbori nemarcaţi, acte care nu au fost întâmplătoare şi nici determinate de tăierea arborilor marcaţi; perioada scursă de la momentul consumării şi până la epuizarea infracţiunii; contribuţia fiecărui inculpat (reţinem o contribuţie mai ridicată a instigatorului care i-a determinat pe muncitorii săi să taie arborii nemarcaţi, şi contribuţii egale ale autorului şi complicelui), prejudiciul consistent cauzat părţii civile.

-persoana inculpaţilor, care se află la primul contact cu legea penală şi care au o bună conduită în familie şi societate, fapta din prezenta cauză fiind singulară în existenţa acestora. Nu s-a omis nici atitudinea adoptată pe durata procedurilor: ei s-au prezentat la chemările autorităţilor judiciare şi au recunoscut săvârşirea infracţiunii, cu sublinierea că nuanţele precizate în declaraţiile lor, legate de elementul subiectiv al faptei reprezintă maniera în care au înţeles să-şi organizeze apărarea şi nu produc consecinţe procesuale negative în detrimentul celor trei. Mai avem în vedere şi faptul că inculpatul N. C. a acoperit o parte însemnată din paguba produsă părţii civile, plătind acesteia suma pretinsă -de 18.990,08 lei, precum şi împrejurarea că acelaşi inculpat a solicitat părţii civile, la încheierea contractului de prestări servicii aferent anului 2013, ca materialul lemnos tăiat în mod ilegal în 2012 să fie redus din masa lemnoasă dată spre exploatare în 2013. Toate aceste aspecte argumentează reţinerea în favoarea inculpaţilor S. I. şi F. A. a circumstanţelor atenuante judiciare prevăzute de art. 74 alin. 1 lit. a şi c C. pen. din 1969, iar în favoarea inculpatului N. C. a circumstanţelor atenuante judiciare prevăzute de art. 74 alin. 1 lit. a, b şi c C. pen. De asemenea, pentru că fapta a fost comisă de către cei trei inculpaţi împreună, în sarcina lor se reţine agravanta legală generală prevăzută de art. 75 lit. a C. pen. din 1969

În lumina acestor criterii, s-a aplicat:

- inculpatului S. I. pedeapsa de 10 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tăiere fără drept de arbori din fondul forestier naţional, prevăzută de art. 108 alin. 1 lit . d din Legea nr. 46/2008 cu aplicarea art. 35 alin. 1 C. pen.  şi reţinerea art. 75 lit. a, art. 74 alin. 1 lit. a şi c, art. 76 alin. 1 lit. d şi art. 80 C. pen. din 1969 şi art. 5 C. pen.

-inculpatului F. A. pedeapsa de 10 luni închisoare pentru săvârşirea complicităţii la infracţiunea de tăiere fără drept de arbori din fondul forestier naţional, prevăzută de art. 48 C. pen. cu referire la 108 alin. 1 lit. d din Legea nr. 46/2008 cu aplicarea art. 35 alin. 1 C. pen.  şi reţinerea art. 75 lit. a, art. 74 alin. 1 lit. a şi c, art. 76 alin. 1 lit. d şi art. 80 C. pen. din 1969 şi art. 5 C. pen.

-inculaptului N. C. pedeapsa de un an închisoare pentru săvârşirea instigării la infracţiunea de tăiere fără drept de arbori din fondul forestier naţional, prevăzută de art. 47 C. pen. cu referire la 108 alin. 1 lit. d din Legea nr. 46/2008 cu aplicarea art. 35 alin. 1 C. pen.  şi reţinerea art. 75 lit. a, art. 74 alin. 1 lit. a, b şi c, art. 76 alin. 1 lit. d şi art. 80 C. pen. din 1969 şi art. 5 C. pen.

Pedepsele aplicate în sarcina celor trei inculpaţi satisfac principiul proporţionalităţii şi răspund în concret şi în mod eficient nevoilor reinserţiei sociale şi a prevenţiei speciale.

Modalitatea de individualizare a executării pedepsei principale aplicate inculpaţilor, respectiv suspendarea condiţionată a principalei, rămâne câştigată cauzei, întrucât doar inculpaţii au uzat de calea ordinară de atac. În plus, o asemenea modalitate este oportună resocializării, în raport de bunele perspective de reinserţie socială ale celor trei inculpaţi, acest deziderat putând să fie atins şi fără executarea efectivă a pedepsei. În acelaşi timp, dispoziţiile privind suspendarea condiţionată a executării pedepsei regulile prevăzute de art. 81 şi urm. C. pen. din 1969 sunt mai favorabile decât instituţia amânării aplicării pedepsei prevăzută de art. 83 C. pen., întrucât această din urmă instituţie implică aplicarea corelativă a măsurilor de supraveghere şi a obligaţiilor potrivit art. 85 C. pen., măsuri şi obligaţii care nu însoţesc suspendarea condiţionată a executării pedepsei. În plus, textul art. 83 alin. 2 C. pen. impune între condiţiile de incidenţă a acestei instituţii ca pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea care se judecă să fie mai mică de 7 ani închisoare (cerinţă care nu se regăseşte în cazul suspendării condiţionate), condiţie care nu este îndeplinită în speţă.

b) Întrucât s-a determinat că legea nouă de incriminare este mai favorabilă inculpaţilor, potrivit art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012, pedepsele accesorii şi complementare se aplică potrivit acestei legi.

Conform art. 65 alin. 1 C. pen., aplicarea pedepsei accesorii este condiţionată de impunerea pedepsei complementare corelative. În raport de persoana inculpaţilor, natura şi gravitatea infracţiunii comise, aceştia devin nedemni de exerciţiul drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prev. de art. 66 alin. 1 lit. a şi b C. pen., atât ca pedeapsă complementară, cât şi ca pedeapsă accesorie. Având în vedere, însă, că prin sentinţa atacată inculpaţilor nu li s-a impus şi o pedeapsă complementară, doar în apelul lor, neagravarea situaţiei în propria cale de atac împiedică această instanţă să aplice prin dispozitiv complementarele, fixând doar accesoriile în conţinutul prevăzut de art. 66 alin. 1 lit. a şi b C. pen.

Totodată, dispoziţiile art. 71 alin. 5 C. pen. din 1969 îşi vor produce în continuare efectele, tot în virtutea principiului neagravării situaţiei în propria cale de atac, astfel că pedeapsa accesorie rămâne suspendată pe durata termenului de încercare stabilit în cazul fiecărui inculpat.

c) La săvârşirea infracţiunii, inculpatul S. I. a folosit motofierăstrăului marca STIHL MS 362, proprietate a inculpatului. Potrivit propriilor afirmaţii şi contrar celor susţinute de avocatul său, bunul nu face parte din mijloacele sale de existenţă, de trebuinţă zilnică, ori de exercitare a profesiei inculpatului. În consecinţă, în mod corect prima instanţă a dispus confiscarea lucrului. Temeiurile în baza cărora a fost luată o asemenea măsură de siguranţă (art. 118 alin. 1 lit. b C. pen. din 1969 se regăsesc în mod similar în textul art. 112 alin. 1 lit. b C. pen., aşa încât, în rejudecare, s-a schimbat temeiul legal al confiscării speciale dispuse faţă de inculpatul S. I..

În cazul inculpatului N. C., prima instanţă, bazându-se pe dispoziţiile art. 116 din Legea nr. 46/2008 şi ale art. 118 alin. 1 lit. a C. pen., a dispus confiscarea specială a materialului lemnos provenit din comiterea infracţiunii de tăiere ilegală de arbori, respectiv a cantităţii de 127,57 mc de material lemnos, lăsat în custodia inculpatului potrivit procesului verbal seria CBR 0030335.

Art. 116 din Legea nr. 46/2008, care prevedea că materialul lemnos rezultat din săvârşirea infracţiunilor se confiscă, a fost abrogat prin Legea nr. 187/2012. Aceasta nu înseamnă însă că măsura confiscării speciale nu mai poate opera faţă de materialul lemnos provenit din infracţiunile incriminate de Codul silvic, ci doar că măsura de siguranţă va fi dispusă în baza art. 112 C. pen., care reprezintă dreptul comun în materie de confiscare specială, bine înţeles dacă lucrul se încadrează între bunurile supuse confiscării enumerate de acest articol.

În cazul de faţă, parte din materialul lemnos tăiat în mod ilegal de inculpaţii S. şi F. la instigarea inculpatului N., în cantitate de 127,57 mc, a fost lăsat în custodia acestuia din urmă la 18 iunie 2012. Acest material lemnos a rezultat într-adevăr din săvârşirea infracţiunii, dar nu a fost produs prin comiterea acesteia aşa cum a notat prima instanţă, întrucât prin bunuri produse prin fapta prevăzută de legea penală (art. 118 alin. 1 lit. a C. pen. din 1969, cu corespondent în art. 112 alin. 1 lit. a C. pen.) se înţeleg acele lucruri care au luat fiinţă prin săvârşirea faptei şi care nu au existat înainte de comiterea acelei fapte. Or, arborii au existat şi înainte de faptă, nu au fost produşi prin comiterea acesteia, ci doar s-a intervenit asupra lor, fiind tăiaţi în mod ilegal de pe picior.

În schimb, materialul lemnos în discuţie se circumscrie categoriei bunurilor supuse confiscării prevăzute de art. 112 alin. 1 lit. e C. pen., respectiv bunurile dobândite prin săvârşirea faptei prevăzute de legea penală. În acest sens, este lipsit de relevanţă că inculpatul N. C. este proprietarul parcelei de unde au fost tăiaţi arborii, deoarece în cazul pădurilor care aparţin fondului forestier naţional dreptul de proprietate al unui particular nu este unul absolut, ci prerogativele sale de dispoziţie şi de folosinţă sunt restrânse de exercitarea lor în limitele şi în condiţiile prevăzute de legislaţia pertinentă. Orice arbore dobândit de proprietarul pădurii în alte condiţii decât cele prevăzute de lege şi dacă dobândirea lui s-a realizat prin săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, cum este cazul în speţă, este supus confiscării speciale în temeiul art. 112 alin. 1 lit. e C. pen.

Determinarea temeiului legal al confiscării speciale prezintă importanţă, întrucât în ipoteza prevăzută de art. 112 alin. 1 lit. a C. pen., bunurile produse prin infracţiune se confiscă, fără ca legea să autorizeze vreo măsură alternativă la confiscarea specială. Nu aceeaşi este situaţia dacă lucrul supus confiscării este dintre cele prevăzute de art. 112 alin. 1 lit. e C. pen., când măsura de siguranţă are un caracter subsidiar necesităţii reparării integrale a pagubei produse persoanei vătămate prin fapta prevăzută de legea penală.

În prezenta cauză, potrivit fişei de calcul furnizate de Ocolul Silvic Miercurea Ciuc , necontestată în apel, valoarea totală a prejudiciul cauzat Regiei Naţionale a Pădurilor ROMSILVA prin fapta de tăiere fără drept de arbori din fondul forestier naţional, se ridică la suma totală de 24.372,05 lei, în care se include contravaloarea celor 127,57 mc de material lemnos lăsat în custodia inculpatului -15.314,58 lei, şi diferenţa până la suma totală -18.990,08 lei.

Cum inculpatul N. C. a achitat integral pe parcursul judecăţii în apel cei 18.990,08 lei, rămâne fără obiect cererea părţii civile de acordare a acestei sume. Cu toate acestea, principiul reparării integrale a prejudiciului justifică restituirea către partea civilă a cantităţii de 127,57 mc de material lemnos, dat în custodia inculpatului, dispoziţia de restituire, luată în baza art. 397 alin. 1 şi 3 şi art. 25 alin. 1 şi 2 C. pr. pen., fiind prioritară celei de confiscare specială.

d) Exceptând dispoziţiile exprese cuprinse în Legea nr. 255/2013, normele procesual penale sunt de imediată aplicate. În legea de punere în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală nu există dispoziţii tranzitorii referitoare la suportarea cheltuielilor judiciare.

Conform art. 274 alin. 1 C. pr. pen., „în caz de …, condamnare…., inculpatul este obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, cu excepţia cheltuielilor privind avocaţii din oficiu…”. În aplicarea acestor prevederi, în rejudecare, s-a înlăturat din hotărârea apelată obligarea inculpaţilor la plata sumelor de câte 100 lei, reprezentând onorariile avocaţilor care li s-au desemnat din oficiu, inculpaţii rămânând totuşi obligaţi, potrivit art. 274 alin. 1 şi 2 C. pr. pen., să suporte celelalte cheltuieli judiciare avansate de stat în cursul urmăririi penale şi al judecăţii în prim grad, în cuantum de câte 105 lei fiecare, sume care acoperă suportul tehnic şi de hârtie pe care s-au consemnat actele procesuale şi procedurale necesare cauzei.

Domenii speta

Spete similare