Arestare Preventiva

Hotărâre 18 din 31.10.2013


ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CHIŞINEU CRIŞ Operator 3210/2501

DOSAR NR.-/-/-

Î N C H E I E R E A N R. --/-

Camera de consiliu din 31 octombrie 2013

Preşedinte: ----

Grefier:  ------

Pe rol, soluţionarea propunerii Parchetului de pe lângă Judecătoria Chişineu-Criş, formulată în temeiul dispoziţiilor art.149/1 Cod procedură penală, prin care se solicită luarea măsurii arestării preventive pentru 29 zile, pentru inculpatul RV, aflat în stare de reţinere.

La apelul nominal făcut în şedinţa din Camera de consiliu a răspuns inculpatul RV, personal şi asistat de apărător din oficiu – av.CIB din Baroul Arad.

Ministerul Public este reprezentat prin procuror RLC din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Chişineu Criş.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, 

Apărătorul ales al inculpatului av. CIB depune la dosar delegaţie.

S-a adus la cunoştinţa inculpatului că instanţa a fost sesizată de Parchet cu propunerea de a fi luată măsura arestării preventive pentru 29 zile, pentru infracţiunea de furt calificat prevăzută şi pedepsită de art. 208 alin. 1, art.209 alin. 1 lit. i  Cod penal, cu aplicarea art.40 alin.1 Cod penal.

Inculpatului i se aduce la cunoştinţă, potrivit art.70 alin.2 Cod procedură penală, dreptul de a avea un apărător ales, dreptul de a nu face nici o declaraţie, atrăgându-i-se atenţia că ceea ce declară poate fi folosit şi împotriva sa.

Inculpatul nu solicită apărător ales, fiind de acord să fie reprezentat de avocatul din oficiu.

Inculpatul este de acord să dea declaraţie, declaraţia acestuia fiind consemnată şi ataşată la dosar în file distincte.

Inculpatul şi apărătorul acestuia declară că nu au cereri de formulat.

Instanţa acordă cuvântul cu privire la cererea formulată de parchet.

Reprezentantul Ministerului Public arată că inculpatul este cercetat pentru comiterea infracţiunii de furt calificat sancţionată de lege cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, respectiv între 3-15 ani. Din antecedentele sale penale rezultă că prezintă pericol concret pentru ordinea publică, acesta se află în stare de pluralitate intermediară, inculpatul fiind condamnat la o amendă penală, aceasta fiind înlocuită cu pedeapsa de 3 luni închisoare, iar prin două rezoluţii ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Chişineu-Criş rezultă că inculpatul a comis fapte prevăzute de legea penală similare cu cea pentru care se propune arestarea sa preventivă. Lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică şi ar crea un sentiment de nesiguranţă în rândul celorlalţi membrii ai societăţii. Solicită admiterea sesizării şi luarea măsurii arestării preventive a inculpatului pe o durată de 29 zile, începând cu data de astăzi până la data de 28.11.2013.

Avocat CIB solicită respingerea propunerii de arestare formulată de reprezentantul parchetului întrucât inculpatul a recunoscut săvârşirea faptei, o regretă şi doreşte să achite prejudiciul cauzat. Consideră că inculpatul nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, iar în subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură neprivativă de libertate, obligarea de a nu părăsi ţara sau localitatea. Solicită onorariu avocat din oficiu.

Inculpatul RV, având ultimul cuvânt, solicită cercetarea în stare de libertate pentru a-şi achita despăgubirile către partea vătămată şi amenda penală. Învederează că nu are loc de muncă, însă părinţii săi vor pleca în străinătate şi îi vor trimite bani, astfel că va plăti integral părţii vătămate despăgubirile.

J U D E C Ă T O R I A

Asupra cauzei de faţă,

Prin propunerea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 31.10.2013, sub nr. ----/---/----, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Judecătoria Chişineu-Criş a solicitat luarea măsurii arestării preventive împotriva inculpatului RV pe o durată de 29 zile în perioada 31.10.2013, până la data de 28.11.2013, inclusiv, inculpat în dosarul penal nr.---/-/---- al Parchetului de pe lângă Judecătoria Chişineu-Criş, pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. i din Cod penal, cu aplicarea art.40 alin.1 Cod penal.

În fapt, se arată că, la data de 29.10.2013, în jurul orei 17.00, inculpatul a pătruns prin efracţie în locuinţa părţii vătămate SCV din sat ---- (com. ----), nr. ---, jud. Arad, de unde a sustras 6500 de euro şi 20 de gr. de aur, cauzând un prejudiciu total de circa 30.000 de lei.

Se menţionează că, în luna august 2013, familia inculpatului a achiziţionat de la partea vătămată un imobil situat în sat -----, com. -----, jud. Arad, cu suma de 6500 Euro, iar la data de 28.10.2013, RK, mama inculpatului împreună cu acesta s-au deplasat la locuinţa părţii vătămate (locuinţele având acelaşi număr administrativ, fiind deci alăturate) solicitând schimbarea sumei de 50 Euro în lei, astfel încât inculpatul a putut observa locul în care partea vătămată îşi păstra banii.

În ziua următoare, respectiv 29.10.2013, în jurul orei 17.00, ştiind că partea vătămată este plecată din localitate fiind însoţită de RK, inculpatul s-a deplasat la locuinţa acesteia, pătrunzând în curte prin forţarea uşii de acces auto de la stradă care era asigurată cu două propte din lemn, iar din curte a intrat în holul imobilului pe o uşă care era neasigurată. Dorind să intre în interiorul camerei de la stradă unde ştia că se află banii, inculpatul a încercat forţarea uşii de acces cu o coadă de pămătuf şi ulterior cu un cuţit, dar nu a reuşit. Din curtea imobilului acesta a luat un topor cu ajutorul căruia a reuşit să deschidă această uşă, tăindu-se la degetul arătător de la mâna dreaptă. Căutând în această cameră inculpatul a găsit într-un sertar o pungă de plastic în care se găsea o sumă de bani în Euro şi mai multe bijuterii din metal galben. Inculpatul a luat suma de bani şi bijuteriile şi le-a ascuns în lenjeria intimă după care a plecat cu o bicicletă la barul martorului CC, unde s-a spălat cu bere pe mâna dreaptă deoarece îi curgea sânge, ştergându-se cu mai multe şerveţele pe care le-a aruncat pe jos. Inculpatul a cumpărat şase beri la 0,5 litri fiecare cu suma de 10 Euro. RV împreună cu numitul RF s-au deplasat în oraşul Chişineu-Criş, cu un autovehicul condus de numita „C---a” (a cărei identitate urmează a fi stabilită ulterior), plătindu-i acesteia suma de 20 Euro pentru transport. Cei doi s-au deplasat la localul „O------a” din centrul oraşului, unde inculpatul a schimbat la casa de schimb valutar o bancnotă de 500 Euro, primind rest 100 Euro şi contravaloarea în lei a sumei de 400 Euro, tranzacţia fiind efectuată de martora SM.

Inculpatul şi numitul RF au consumat băuturi alcoolice în incinta localului menţionat după care în jurul orelor 18.00, s-au deplasat spre mun. Arad, cu un autovehicul de ocazie. Împreună cu mai multe persoane care au rămas neidentificate, inculpatul şi numitul RF au petrecut la localul „Unic” din zona Podgoria până în jurul orei 05.00 a dimineţii următoare, cheltuind aproximativ 4000 Euro în acest timp, din care 2000 Euro pe băuturi alcoolice şi dedicaţii la muzicanţi, 1000 Euro împrumut lui RF şi 1000 Euro împrumut al unui prieten al ultimului, rămas neidentificat.

După ce a părăsit localul, inculpatul s-a întors în localitatea ----- şi a ascuns suma rămasă de 2350 Euro, 10 lei şi o parte din bijuterii (un inel, un lănţişor şi o brăţară), bunurile fiind predate organelor de poliţie după depistarea sa.

Suma găsită la inculpat şi bijuteriile au fost predate părţii vătămate, aceasta constituindu-se parte civilă cu suma de 4200 Euro şi contravaloarea a 6,40 gr. aur.

În drept, fapta inculpatului RV constituie infracţiunea de furt calificat prevăzută de 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit.i din Cod penal pentru care limitele de pedeapsă sunt de la  3 ani la 15 ani.

Prin Ordonanţa din data de 30.10.2013 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Chişineu Criş, a fost pusă în mişcare acţiunea penală faţă de inculpatul RV, sub aspectul comiterii infracţiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1 –art. 209 alin. 1 lit.i din Cod penal, cu aplicarea art.40 alin.1 Cod penal.

Inculpatul RV a fost reţinut la data de 30.10.2013 la ora 12.30, pentru o perioadă de 24 de ore.

În motivarea propunerii, se apreciază că, în cauză se impune arestarea preventivă a acestuia întrucât celelalte două măsuri preventive, respectiv obligarea de a nu părăsi localitatea şi obligarea de a nu părăsi ţara nu sunt suficiente şi nu conferă autorităţilor siguranţa ori garanţii că inculpatul nu va părăsi teritoriul României.

În jurisprudenţa CEDO s-a consacrat faptul că arestarea preventivă se justifică atunci când se face dovada că asupra procesului penal planează cel puţin unul din următoarele pericole care trebuie apreciate in concreto pentru fiecare caz în parte: pericolul de săvârşire a unei noi infracţiuni; pericol de distrugere a probelor; riscul presiunii asupra martorilor; pericolul de dispariţie a inculpatului sau pericolul de a fi tulburată liniştea publică. Noţiunea de pericol nu este definită expres, însă din analiza jurisprudenţei CEDO şi a legii interne, acest pericol nu trebuie raportat numai la persoana inculpatului ci şi la natura şi gravitatea faptelor reţinute în sarcina sa şi a modului cum a acţionat. De asemenea, infracţiunile reţinute în sarcina inculpatului, prin gravitatea lor şi prin reacţia publicului şi rezonanţa socială a acestora, ar crea o stare de pericol pentru ordinea publică.

Chiar şi în absenţa jurisprudenţei naţionale, care să fie în mod constant coerentă în materie, instanţele interne au definit de-a lungul timpului criterii şi elemente care trebuie avute în vedere în analiza existenţei „pericolului pentru ordinea publică” printre care reacţia publică declanşată din cauza faptelor comise, starea de nesiguranţă ce ar putea fi generată prin lăsarea în libertate a inculpatului.

Tot referitor la pericolul concret pentru ordinea publică s-a mai reţinut că acesta rezultă atât din natura şi gravitatea infracţiunilor pentru care este cercetat inculpatul dar şi din modalitatea de comitere a faptei, aspecte ce justifică ideea că lăsarea sa în libertate ar crea un sentiment de nesiguranţă în rândul celorlalţi membri ai societăţii care, la rândul lor, pot fi victimele unor asemenea infracţiuni.

Existând temerea că împotriva unor fapte periculoase nu se reacţionează prompt, iar lipsa de reacţie din partea forţei coercitive a statului ar putea fi interpretată ca o încurajare şi a altor persoane care ar fi tentate să părăsească locul accidentului (Decizia nr. 714/2011, Dosar nr. 1374/I/2011, Şedinţa publică din data de 23.02.2011, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală). Starea de nelinişte, de indignare sau dezamăgire a cetăţenilor faţă de lipsa unei riposte ferme a autorităţilor în raport cu comiterea unor fapte penale trebuie corelată cu cerinţa de actualitate şi oportunitate a arestării preventive, ce se impune prin necesitatea sa imediată şi caracterul de urgenţă (Încheierea nr. 386/R din 16.09.2010, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi familie, Dosar 43238/3/2010)

Analizând situaţia inculpatului, se consideră că există pericolul ca acesta să comită noi infracţiuni.

Astfel, din actele dosarului rezultă că acesta se află în stare de pluralitate intermediară prevăzută de art. 40 alin. 1 din Cod  penal, fiind condamnat la o amendă penală de 300 lei pentru comiterea în perioada minoratului a infracţiunii de vătămare corporală prev. de art. 181 alin. 1 din Cod penal, pronunţată prin sentinţa penală nr. 4 din 17.01.2012 a Judecătoriei Chişineu-Criş, definitivă prin nerecurare, aceasta fiind înlocuită în condiţiile art. 449¹ Cod procedură penală şi art. 63¹  din Cod penal,  cu pedeapsa de 3 luni închisoare printr-o sentinţă pronunţată în dosarul 202/210/2013 a Judecătoriei Chişineu-Criş, fiind emis pe numele acestuia mandatul de executare a pedepsei nr. 50 din 17.04.2013.

Se menţionează că, mandatul de executare a pedepsei cu închisoarea nu a putut fi pus în executare deoarece inculpatul nu a putut fi găsit, fiind plecat în Belgia.

Condamnarea anterioară la o pedeapsă de 3 luni închisoare chiar dacă infracţiunea a fost comisă în timpul minoratului, fapt care alături de întinderea pedepsei nu permite reţinerea stării de recidivă postcondamnatorie, relevă totuşi o stare de perseverenţă infracţională a inculpatului.

Mai mult, din cele două rezoluţii din dosarele 404/P/2007 şi 65/P/2008 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Chişineu-Criş, ataşate la dosar, rezultă că inculpatul a comis fapte prevăzute de legea penală similare cu cea pentru care se propune arestarea preventivă, denotând un pericol concret pentru ordinea publică.

Astfel, chiar dacă detenţia preventivă are un caracter excepţional, având în vedere perseverenţa infracţională în comiterea atât a unor fapte de acelaşi gen cât şi a altor fapte prevăzute de legea penală, prejudiciul total al furtului în valoare de aproximativ 30.000 lei, modul de operare elaborat precum şi starea de nelinişte pe care lăsarea în libertate a acestuia ar putea-o genera în comunitatea restrânsă în care a fost săvârşită fapta, se apreciază că există probe certe că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, măsura arestării preventive fiind singura care ar putea să înlăture acest pericol concret.

Din probele aflate la dosar, instanţa reţine în fapt următoarele:

Prin rezoluţia din 30.10.2013, ora 900, confirmată de Prim-procuror, s-a dispus începerea urmăririi penale, iar prin Ordonanţa din 30.10.2013, în dosar 764/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Chişineu Criş a fost pusă în mişcare acţiunea penală împotriva inculpatului RV, pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. 1 – art.209 alin. 1 lit. i Cod penal, cu aplicarea art.40 alin.1 Cod penal.

Învinuitul RV a fost reţinut în data de 30.10.2013, ora 12:30, prin ordonanţa de reţinere din data de 30.10.2013, aflată la fila 7 din dosarul de urmărire penală nr. 764/P/2013.

Din examinarea coroborată a condiţiilor şi criteriilor care au stat la baza propunerii arestării preventive sub aspectul legalităţi lor, adică prevederilor cerute de normele procedurale în materie, instanţa constată că sunt întrunite condiţiile prevăzute de art.143 Cod procedură penală, respectiv existenţa indiciilor temeinice şi a probelor că inculpatul a săvârşit fapta de care este acuzat.

Instanţa, analizând temeiul luării măsurii arestului preventiv, respectiv art.148 lit.f Cod procedură penală, va reţine că, potrivit textului de lege, măsura poate fi luată doar în situaţia în care sunt întrunite cumulativ cele două condiţii:

 – infracţiunea pentru care este cercetat inculpatul să fie sancţionată pe pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani ;

– să existe probe că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Analizând situaţia inculpatului, instanţa constată că infracţiunea de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. 1 – art.209 alin. 1 lit. i Cod penal se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 15 ani, fiind întrunită astfel condiţia prevăzută de art.148 lit.f teza I Cod procedură penală.

Sub aspectul condiţiei prevăzută de art.148 lit.f teza a II-a – pericolul pentru ordinea publică, instanţa constată că acesta rezultă din perseverenţa infracţională a inculpatului şi din faptul că nu are reprezentarea gravităţii faptelor sale, deşi a mai fost condamnat la o amendă penală de 300 lei pentru comiterea în perioada minoratului a infracţiunii de vătămare corporală prev. de art. 181 alin. 1 din Cod penal, pronunţată prin sentinţa penală nr. 4 din 17.01.2012 a Judecătoriei Chişineu-Criş, definitivă prin nerecurare, aceasta fiind înlocuită în condiţiile art. 449¹ Cod procedură penală şi art. 63¹ din Cod penal, cu pedeapsa de 3 luni închisoare printr-o sentinţă pronunţată în dosarul 202/210/2013 a Judecătoriei Chişineu-Criş, fiind emis pe numele acestuia mandatul de executare a pedepsei nr. 50 din 17.04.2013. În plus, din Rezoluţiile date în dosarele 404/P/2007 (fila 48 dosar u.p.) şi 65/P/2008 (fila 47 şi 49-54 dosar u.p.) ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Chişineu-Criş, ataşate la dosar, rezultă că inculpatul a comis fapte prevăzute de legea penală similare cu cea pentru care se propune arestarea preventivă, denotând un pericol concret pentru ordinea publică.

Astfel, din actele dosarului rezultă că inculpatul RV se află în stare de pluralitate intermediară prevăzută de art. 40 alin. 1 din Cod  penal, dovedind perseverenţa infracţională a inculpatului.

În aceste condiţii, instanţa apreciază că în prezenta cauză există pericol concret pentru ordinea publică şi că celelalte două măsuri preventive, respectiv obligarea de a nu părăsi localitatea şi obligarea de a nu părăsi ţara nu sunt suficiente şi nu conferă autorităţilor siguranţa ori garanţii că inculpatul nu va părăsi din nou teritoriul României.

Împrejurarea că inculpatul a recunoscut săvârşirea faptei nu înlătură starea de pericol social a acestuia, nici aparentul regret al său nu înlătură pericolul social concret al inculpatului pentru ordinea socială. Este de observat că inculpatul a săvârşit fapta fără a avea o apreciere a pericolului social al faptei săvârşite, fiind posibil ca nici în momentul de faţă să nu conştientizeze acest pericol.

Instanţa observă că la dosarul cauzei există indicii faţă de acuzaţiile aduse inculpatului, în acest sens sunt declaraţiile date de învinuit în faţa Poliţiei, Parchetului şi instanţei (filele 66-73 dosar u.p.) care se coroborează cu plângerea penală (fila 12 dosar u.p.), declaraţia părţii vătămate (filele 13, 14 dosar u.p.), procesul-verbal de cercetare la faţa locului (filele 16-20 dosar u.p.), pv de investigaţii (fila 35 dosar u.p.), bon fiscal din 29.10.2013, ora 18:02 privind schimbarea în lei a sumei de 400 euro (fila 36 dosar u.p.), declaraţia martorilor RA, AC, CC, SM (filele 55, 57, 59, 60 dosar u.p.), cazier judiciar (fila 63 dosar u.p.), plaşele foto (filele 21-34 dosar u.p.), precum şi celelalte probe existente la dosarul de urmărire penală.

Având în vedere toate aceste considerente, în temeiul art. 136 alin. 1 lit. „d”, art. 143, art. 148 alin. 1 lit. „f”, art. 149 şi art. 1491 alin. 9 şi 10 din Codul de procedură penală, instanţa va admite propunerea de arestare preventivă formulată de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Chişineu-Criş privind pe inculpatul RV şi va dispune arestarea acestuia pe o perioadă de 29 de zile, respectiv din data de 31.10.2013 până la data de 28.11.2013, inclusiv, şi pe cale de consecinţă, va respinge solicitarea apărătorului inculpatului cu privire la luarea faţă de inculpat a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea sau ţara. În temeiul art. 151 Cod procedură penală, va emite împotriva acestuia mandat de arestare preventivă pe perioada menţionată.

În baza art.189 Cod procedură penală, va dispune plata din fondurile Ministerului Justiţiei în contul Baroului Arad a sumei de 100 lei, onorariu pentru apărătorul din oficiu.

În baza art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE:

Admite propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Chişineu-Criş privind pe inculpatul RV, şi în consecinţă:

În temeiul art. 136 alin. 1 lit. „d”, art. 143, art. 148 alin. 1 lit. „f”, art. 149 şi art. 1491 alin. 9 şi 10 din Codul de procedură penală, dispune arestarea preventivă a inculpatului RV, fiul lui P şi K, născut la data de  --.--.---- în municipiul Arad, judeţul Arad, cetăţean român, cu antecedente penale, domiciliat în sat -----, comuna -----, nr.---, jud. Arad, posesor C.I. seria AR nr.------, C.N.P. ------------; inculpat în dosarul penal nr.---/-/---- al Parchetului de pe lângă Judecătoria Chişineu-Criş, pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1 – art.209 alin. 1 lit.i Cod penal, cu aplicarea art.40 alin.1 Cod penal şi pedepsită cu închisoarea de la 3 la 15 ani, pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 31.10.2013  până la data de 28.11.2013, inclusiv.

În temeiul art. 151 Cod procedură penală, dispune emiterea mandatului de arestare preventivă pe numele inculpatului RV, cu datele de identificare menţionate mai sus.

Respinge solicitarea apărătorului inculpatului cu privire la luarea faţă de inculpat a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea sau ţara.

În temeiul art. 192 alin. 3 Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul apărătorului din oficiu, av. CIB, în cuantum de 100 lei, se va vira acestuia din fondul Special al Ministerului Justiţiei.

Cu drept de recurs în termen de 24 de ore de la pronunţare.

Pronunţată în şedinţa publică din 31 octombrie 2013, ora 12:15.

 Preşedinte, Grefier,

---- ------

Red.N.I./Tehnored.C.M.L.

4 ex./31.10.2013

Se comunică cu: - inculpatul RV – I.P.J.Arad - arest