Plângere fond funciar.Autoritate de lucru judecat.Neîndeplinirea condiţiilor

Plângere fond funciar.Autoritate de lucru judecat.Neîndeplinirea condiţiilor

Partea din hotărâre care intra in puterea lucrului judecat este  dispozitivul , pentru ca in dispozitiv este cuprinsa soluţia ,iar dispozitivul este cel care se executa, insa  acest efect  trebuie recunoscut si considerentelor , in măsura in care acestea explica dispozitivul si se reflecta in el.

Vor beneficia de autoritatea de lucru judecat  acele considerente in lipsa cărora nu ar fi posibila înţelegerea dispozitivului  hotărârii, precum si considerentele decisive , adică acelea care constituie susţinerea necesara a dispozitivului , formând corp comun cu acesta .

Nu numai dispozitivul sentintei civile nr.249/1993  a Judecatoriei Craiova a intrat in puterea de lucru judecat , ci si considerentele acesteia , deoarece ele cuprind argumentele decisive ce au constituit  fundamentul soluţiei cuprinse in dispozitiv  precum si elemente necesare pentru stabilirea întinderii dispozitivului. Acest lucru echivalează cu dreptul reclamantului G. A.  de a cere atât executarea dispozitivului hotărârii judecatoresti- fapt realizat prin emiterea titlurilor de proprietate si punerea in posesie a titularului dreptului, dar  si recunoasterea si executarea faptelor si imprejurarilor cuprinse in considerentele sentintei si care au constituit fundamentul logico- juridic al solutiei din dispozitiv. 

Eventualele diferente dintre existenta dreptului statuata in considerentele hotararii si intinderea exercitarii prerogativelor deptului de proprietate  stabilita in dispozitivul hotararii judecatoresti - nu înlătura dreptul  titularului dreptului de proprietate de a solicita restituirea in întregime a bunurilor ,pentru a se asigura astfel o identitate intre existenta si exercitarea dreptului de proprietate .

Reclamantului G. A. i s-a recunoscut existenta  dreptul de proprietate integral in considerentele sentintei civile nr.249/1993, insa restituirea numai in parte a  terenurilor asupra carora se exercita acest drept a avut drept temei juridic  prevederile art 14 alin 3 din legea18/1991, urmand ca in temeiul art 9l 18/1991 si art 5 din legea 1/2000, titularului dreptului sa i se dea posibilitatea de a se bucura , prin formularea cererii de reconstituire potrivit legii, nu numai de recunoasterea existentei dreptului, dar si de restituirea integrala a terenurilor obiect al dreptului de proprietate .

Eventualele diferente dintre existenta dreptului statuata in considerentele hotararii si intinderea exercitarii prerogativelor deptului de proprietate  stabilita in dispozitivul hotararii judecatoresti - nu înlătura dreptului titularului dreptului de proprietate de a solicita restituirea in întregime a bunurilor ,pentru a se asigura astfel o identitate intre existenta si exercitarea dreptului de proprietate .

Reclamantului G. A. i s-a recunoscut existenta  dreptul de proprietate integral in considerentele sentintei civile nr.249/1993, insa restituirea numai in parte a  terenurilor asupra carora se exercita acest drept a avut drept temei juridic  prevederile art 14 alin 3 din legea18/1991, urmand ca in temeiul art 9l 18/1991 si art 5 din legea 1/2000, titularului dreptului sa i se dea posibilitatea de a se bucura , prin formularea cererii de reconstituire potrivit legii, nu numai de recunoasterea existentei dreptului, dar si de restituirea integrala a terenurilor obiect al dreptului de proprietate .

Prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul instantei la data de 16.04.2007, reclamantul G. A. a solicitat ,in contradictoriu cu intimatele Comisia Locala de Aplicare a legilor fondului funciar Cosoveni si Comisia Judeteana Dolj,  anularea hotararii Comisiei Judetene nr. 2529/2006 si reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata de 1 ha teren, retinuta in procent de 20 % ,astfel cum s-a retinut in sentinta civila nr. 249/1993 a Judecatoriei Craiova.

In motivarea acţiunii, reclamantul a arătat ca prin hotărârea judecătoreasca amintita  i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 4.07 ha teren situat in extravilan si 0,27 ha teren situat in intravilan, iar in considerentele sentinţei civile s-a reţinut ca in localitatea Cosoveni s-a aplicat un procent de reducere de 30%.  Ulterior,in baza legii 247/2005, reclamantul G. A. a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru diferenţa de 1 ha , cat a considerat ca reprezintă echivalentul cotei de reducere  de 30% , insa Comisia Locala Cosoveni  de Aplicare a Legilor Fondului Funciar  a respins cererea sa ,invocându-se faptul ca reclamantul a beneficiat de reconstituirea dreptului de proprietate integral.

Contestaţia adresata Comisiei Judeţene Dolj pentru aplicarea legilor fondului funciar a  fost respinsa prin hotărârea  nr. 2529/2006, reţinându-se ca pentru diferenţa de 1 ha reclamantul nu  a făcut dovada dreptului de proprietate.

 Cererea de chemare in judecata nu este motivata in drept.

Intimata Comisia Judeteana Dolj pentru aplicarea legilor fondului funciar nu a depus întâmpinare  conform dispoziţiilor art 115-119 Cpc si nu s-a prezentat la soluţionarea cauzei.

Intimata Comisia Locala Cosoveni pentru aplicarea legilor fondului funciar  nu a depus întâmpinare  potrivit dispoziţiilor art 115-119 Cpc , dar  a comunicat instanţei punctul sau de vedere cu privire la  obiectul  acţiunii judecătoreşti. Astfel, aceasta a învederat instanţei ca reclamantului i s-a reconstituit dreptul de proprietate  pentru întreaga suprafaţa acordata acestuia prin sentinţa civila nr. 249/1993 a Judecătoriei Craiova, respectiv 4,07 ha teren in extravilan si 0,27 ha teren in intravilan, iar cererea acestuia cu privire la suprafaţa de 1 ha  teren solicitata suplimentar este neîntemeiata deoarece instanţa de judecata nu a făcut nicio referire in dispozitivul sentinţei 249/1993  la cota de reducere ce i s-ar fi aplicat reclamantului.

In cursul judecaţii a fost administrata la cererea parţilor proba cu înscrisuri, considerata pertinenta, concludenta si utila soluţionării cauzei.

Analizând in mod coroborat proba cu inscrisuri administrata in cauza, instanţa retine următoarele:

Prin sentinţa civila nr. 249/1993 a Judecătoriei Craiova , pronunţata in dosarul nr. 14347/1991  , reclamantului G. A. i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafata de 0,27 ha teren in intravilan si 4,07 ha teren in extravilan.

In considerentele hotararii judecatoresti s-a retinut : "Faţă de probele administrate in cauza si avand in vedere adresa primariei  din care rezulta ca s-a facut o reducere in cuantum de 30 %  a terenurilor cuvenite proprietarilor , instanta va admite plangerea ,va modifica hotararea comisiei judetene Dolj nr.18/1991 si va dispune reconstituirea dreptului de proprietate  pentru suprafata de 0,27 ha intravilan  si 4,07 ha teren extravilan , pe numele petentului, urmand a se elibera si titlu."

Au fost emise pe numele reclamantului G. A. titlurile de proprietate nr. 2204/2002 pentru suprafata de 1,25 ha extravilan  si respectiv nr. 2446/2004 pentru suprafata de 3,09 ha( 2,85 ha extravilan si 0,24 ha intravilan)

Ulterior, in baza dispozitiilor legii 247/2005, reclamantul G. A. a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafata de 1 ha teren intravilan , referindu- se la dispozitiile sentintei civile nr. 249/1993 a Judecatoriei Craiova, in care s-a invocat in argumentarea solutiei adresa Primariei  Cosoveni din care rezulta ca s-a  aplicat o cota de reducere de 30% tuturor proprietarilor de terenuri.

Cererea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru diferenţa de 1 ha a fost respinsa de Comisia Locala de aplicare a legilor fondului funciar si de asemenea a fost respinsa prin hotărârea nr. 2529/2006 si contestaţia formulata de reclamant  si adresata Comisiei Judeţene Dolj. In ambele  cazuri s-a reţinut ca reclamantului G. A. i s-a reconstituit in întregime suprafaţa de teren la care aceasta avea dreptul si care i-a fost recunoscuta prin sentinţa civila nr. 249/1993, iar pentru diferenţa solicitata  de 1 ha , nu se prezintă  acte doveditoare a dreptului de proprietate.

Instanţa retine ca prin sentinţa civila nr.249/1993  a Judecătoriei Craiova  s-a dispus reconstituirea  in favoarea reclamantului  a dreptului de proprietate  pentru suprafaţa de 0,27 ha teren in intravilan si 4,07 ha teren in extravilan .Aceasta menţiune este expresa in dispozitivul hotărârii judecătoreşti.

Insa, in considerentele hotărârii se indica in mod neechivoc faptul ca la baza pronunţării soluţiei  au stat probele administrate in cauza  si adresa Primăriei localităţii Cosoveni prin care s-a comunicat instanţei ca in acea unitate administrativ- teritoriala  s-a aplicat o cota de reducere de 30% . Probele administrate in cauza ce a format obiectul dosarului civil nr. 14347/1991( in care s-a promuntat sentinta civila nr.249/1993) au fost inscrisurile si martori.

Astfel , instanta investita cu solutionarea cauzei civile obiect al dosarului nr. 14347/1991 a retinut : "Din probele administrate in cauza, instanta retine ca  autoarea petentului figureaza inscrisa in registrul agricol vol. II , poz. 54 din anii 1956- 1958 cu  suprafata totala de 2,60 ha .

Martorii au declarat ca autoarea petentului a mai detinut  teren si in punctele Crang,1 ha, in pct Chiritoaia 1 ha si jumatate in pct Lacul Emis – si 5400 de mp in intravilan , teren ce a fost trecut in proprietate CAP.

Fata de probele administrate in cauza si avand in vedere adresa primariei  din care rezulta ca s-a facut o reducere in cuantum de 30 %  a terenurilor cuvenite proprietarilor , instanta va admite plangerea , va modifica hotararea comisie judetene Dolj nr.18/1991 si va dispune reconstituirea dreptului de proprietate  pentru suprafata de 0,27 ha intravilan  si 4,07 ha teren extravilan , pe numele petentului urmand a se elibera si titlu."

Rezulta asadar ca in total instanta a retinut ca reclamantul a detinut in proprietate  nu numai suprafata de 4,07 ha teren in extravilan  pentru cat  s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate prin dispozitivul sentintei, ci dimpotriva a detinut o suprafata mai mare, adica 2,60 ha , 1 ha , 1,50 ha teren in extravilan .Insa, nu s-a putut dispune reconstituirea dreptului de proprietate  pentru intreaga suprafata de teren , deoarece unul dintre inscrisurile ce au contribuit in mod decisiv la solutionarea cauzei a fost adresa Primariei localitatii Cosoveni  prin care s-a comunicat instantei ca in acea localitate s-a aplicat tuturor detinatorilor de terenuri o cota de reducere de 30 %.

Este neîntemeiata apărarea formulata de Comisia Locala Carcea potrivit căreia instanta de judecata nu a făcut nicio referire la  procentul de reducere aplicat la nivelul comunei Cosoveni conform legii 18/1991,  având in vedere ca motivarea instanţei investita cu soluţionarea cauzei civile obiect al dosarului civil nr.14347/1991 a fost neechivoca in sensul ca reclamantului  G.A.  i se va reconstitui numai suprafaţa de 4,07 ha teren in intravilan , având in vedere tocmai  adresa primăriei privind aplicarea cotei de reducere de 30%

Sentinta civila nr. 249/1993 a Judecătoriei Craiova, pronunţata in dosarul nr. 14347/1991 a dobândit autoritate de lucru judecat.

Puterea de lucru judecat reprezintă unul dintre efectele procesuale ale unei hotărâri judecătoreşti si semnifica faptul ca  o cerere nu poate fi judecata in mod definitiv  decât o singura data ,iar hotararea este prezumata a exprima adevărul si nu trebuie sa fie contrazisa de o alta hotărâre.

Puterea de lucru judecat este reglementata ca o prezumţie absoluta irefragrabila de prevederile art 166 Cpc si art 1200 Cod civil

Efectele puterii de lucru judecat se prezintă sub un dublu aspect: un aspect negativ - partea care a pierdut procesul nu mai poate repune in discuţie dreptul in alt proces -  si un aspect pozitiv pentru partea care a  câştigat procesul , aceasta putând invoca dreptul recunoscut intr-o noua judecata. De asemenea efectele puterii de lucru judecat  rezida in obligativitate , ceea ce face ca partile sa  se supună hotărârii judecătoreşti;  exclusivitate, incontestabilitate si executorialitate.

In cauza civila dedusa judecaţii, se retine ca reclamantul G. A. invoca aspectul pozitiv al puterii de  lucru judecat ,  in sensul ca el fiind cel care a  avut câştig de cauza in dosarul  civil nr.14347/1991 , se prevalează  in prezenta cauza  tocmai de dreptul câştigat

Totodată ,in aceasta cauza  devine operabil efectul puterii de lucru judecat constând in obligativitate, deoarece toate partile din cauza civila obiect al dosarului nr. 14347/1991  sunt obligate sa respecte hotărârea judecătoreasca pronunţata si sa se supună efectelor acesteia.

Tocmai de aceea incumba Comisie Locale Cosoveni  si Comisiei Judetene Dolj obligatia de a proceda la reconstituirea dreptului de proprietate in favoarea reclamatului pentru suprafata de 1 ha teren in extravilan  , deoarece dreptul acestuia a fost recunoscut  anterior prin sentinta civila nr.249/1993 a Judecatoriei Craiova . Numai intinderea dreptului a fost cenzurata de catre instanta in dosarul nr. 14347/1991, nu si existenta acestuia.

Existenta dreptului de proprietate al reclamantului G. A.  a fost hotărâta in mod incontestabil de către instanţa de judecata in dosarul civil nr. 14347/1991 al Judecătoriei Craiova, insa din motive  care au ţinut de politica legislativa , in unităţile administrativ teritoriale , legea 18/1991 a permis aplicarea unui cote de reducere  care sa afecteze toţi detinatorii de terenuri .

S-a ajuns astfel ca reclamantul , desi a beneficiat de recunoaşterea dreptului sau de proprietate integral ,sa beneficieze de  restituirea in natura numai in parte, respectiv cu 30%  mai putin.

Împrejurarea ca un titular al dreptului de proprietate , recunoscut cu putere de lucru judecat prin hotarare definitiva si irevocabila, isi exercita atributele dreptului său  nu asupra bunului in intregime, ci  numai asupra  unui parti  din acest bun - nu este de natura sa conduca la incetarea existentei  dreptului de proprietate .

Art. 14(3) din legea 18/1991 prevede : in cazul în care între suprafaţa de teren a cooperativei agricole de producţie, rezultată prin însumarea suprafeţelor de teren aduse de cooperatori sau preluate în orice alt mod de cooperativa şi suprafaţa de teren actuala au intervenit modificări atât în ce priveşte suprafaţa totală, cât şi pe categorii de folosinţă, stabilirea proprietăţii cooperatorilor sau a moştenitorilor acestora se face prin reducerea unei cote proporţionale rezultate din scăderea suprafeţelor legal folosite în alte scopuri din suprafaţa totală iniţială şi proporţional cu categoriile de folosinţă agricolă existente. Nu vor fi afectaţi deţinătorii de suprafeţe care au proprietăţi mai mici de 1 ha.

 Legea 18/1991, in art.9(2) ,stabileste ca persoanele cărora li s-a restituit dreptul de proprietate, potrivit legii, în limita suprafeţei de teren de până la 10 ha de familie şi cărora li s-a aplicat cota de reducere, potrivit art. 14 alin. (3) din lege, pot formula cerere pentru suprafeţele de teren care au constituit această cotă. Cererile se formulează în cazul în care cota de reducere a depăşit procentul de 5%.   

Art. 5 din legea 1/2000  : in cazul persoanelor fizice prevăzute la art. 9 alin. (2) din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările ulterioare, cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate în limita suprafeţei de teren agricol de până la 10 ha de familie şi li s-a aplicat cota de reducere potrivit legii, se restituie şi diferenţa de suprafaţă neatribuită sau li se acordă despăgubiri.

Toate aceste prevederi legale stabilesc dreptul titularului dreptului de proprietate , căruia i s-a aplicat cota de reducere prevăzuta de art 14 si art 9 din legea 18/1991 de a beneficia  nu numai de recunoaşterea dreptului sau de proprietate asupra terenurilor, dar si de restituirea integrala in natura a acestor terenuri, tocmai pentru a-i da posibilitatea acestuia din urma de a-si exercita prerogativele dreptului de proprietate  cu plenitudine.

Împrejurarea ca reclamantului G. A. i s-a restituit in natura sa specifica numai o parte a terenurilor asupra cărora i-a fost reconstituit dreptul de proprietate este in strânsa legătura cu  exercitarea dreptului de proprietate si nu cu existenta acestuia, consolidata cu putere de lucru judecat prin sentinţa civila nr.249/1993 a Judecătoriei Craiova .

In ceea ce priveşte apărarea formulata de către intimata Comisia Locala de aplicare a legilor fondului funciar Cosoveni  precum si motivul pentru care cererea de reconstituire  a reclamantului a fost respinsa de către cele doua Comisii, instanţa constata netemeinicia acestuia.

Astfel , nu  prezintă relevanta juridica împrejurarea ca in dispozitivul  sentinţei civile nr. 249/1993  a Judecătoriei Craiova s-a dispus numai reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 4,07 ha teren extravilan si 0,27 ha teren intravilan, atâta  timp cat in considerentele hotărârii s-a prevăzut in mod neechivoc  faptul ca la pronunţarea soluţiei instanţa a avut in vedere probele administrate in cauza , dar si adresa Primăriei  localităţii Cosoveni prin care s-a comunicat ca in acea localitate s-a aplicat o cota de reducere de 30 % tuturor detinatorilor de terenuri.

Partea din hotărâre care intra in puterea lucrului judecat este  dispozitivul , pentru ca in dispozitiv este cuprinsa soluţia ,iar dispozitivul este cel care se executa, insa  acest efect  trebuie recunoscut si considerentelor , in măsura in care acestea explica dispozitivul si se reflecta in el.

Vor beneficia de autoritatea de lucru judecat  acele considerente in lipsa cărora nu ar fi posibila înţelegerea dispozitivului  hotărârii, precum si considerentele decisive , adică acelea care constituie susţinerea necesara a dispozitivului , formând corp comun cu acesta .

Nu numai dispozitivul sentintei civile nr.249/1993  a Judecatoriei Craiova a intrat in puterea de lucru judecat , ci si considerentele acesteia , deoarece ele cuprind argumentele decisive ce au constituit  fundamentul soluţiei cuprinse in dispozitiv  precum si elemente necesare pentru stabilirea întinderii dispozitivului. Acest lucru echivalează cu dreptul reclamantului G. A.  de a cere atât executarea dispozitivului hotărârii judecatoresti- fapt realizat prin emiterea titlurilor de proprietate si punerea in posesie a titularului dreptului, dar  si recunoasterea si executarea faptelor si imprejurarilor cuprinse in considerentele sentintei si care au constituit fundamentul logico- juridic al solutiei din dispozitiv 

Eventualele diferente dintre existenta dreptului statuata in considerentele hotararii si intinderea exercitarii prerogativelor deptului de proprietate  stabilita in dispozitivul hotararii judecatoresti - nu înlătura dreptului titularului dreptului de proprietate de a solicita restituirea in întregime a bunurilor ,pentru a se asigura astfel o identitate intre existenta si exercitarea dreptului de proprietate .

Reclamantului G. A. i s-a recunoscut existenta  dreptul de proprietate integral in considerentele sentintei civile nr.249/1993, insa restituirea numai in parte a  terenurilor asupra carora se exercita acest drept a avut drept temei juridic  prevederile art 14 alin 3 din legea18/1991, urmand ca in temeiul art 9l 18/1991 si art 5 din legea 1/2000, titularului dreptului sa i se dea posibilitatea de a se bucura , prin formularea cererii de reconstituire potrivit legii, nu numai de recunoasterea existentei dreptului, dar si de restituirea integrala a terenurilor obiect al dreptului de proprietate .

In cauza Grosu împotriva României  (28 iunie 2007),  Curtea Europeana a Drepturilor Omului  aminteşte că un reclamant  poate pretinde o încălcare a articolului 1  din protocolul nr. 1  în măsura în care deciziile  pe care le încriminează  se referă la « bunuri »  în sensul acestei dispoziţii. Noţiunea de « bunuri »  poate cuprinde  atât « bunurile efective »  cât şi valorile  patrimoniale  în temeiul cărora  reclamantul poate  pretinde  că are  cel puţin  o « speranţă  legitimă » de a obţine  folosinţa efectivă a  unui drept de proprietate (cauza Kopecky împotriva Slovaciei ,28 septembrie 2004).

 In cauza civila dedusa judecaţii ,instanţa constata ca , pe baza probelor administrate, reclamantului i s-a recunoscut dreptul de proprietate asupra terenurilor de  2,60 ha ( registrul agricol 1956- 1958) , si in punctele Crang 1 ha, in pct Chiritoaia 1 ha si jumatate in pct Lacul Emis – si 5400 de mp in intravilan , teren ce a fost trecut in proprietate CAP, insa din motive care au tinut de ratiunea legiuitorului( art 14, L. 18/1991), acestuia i s-a restituit in natura o suprafata de 4,07 ha teren extravilan si 0,27 ha teren intravilan .

Eventualele diferente dintre existenta dreptului statuata in considerentele hotararii si intinderea exercitarii prerogativelor deptului de proprietate  stabilita in dispozitivul hotararii judecatoresti - nu înlătura dreptului titularului dreptului de proprietate de a solicita restituirea in întregime a bunurilor ,pentru a se asigura astfel o identitate intre existenta si exercitarea dreptului de proprietate .

Reclamantului G. A. i s-a recunoscut existenta  dreptul de proprietate integral in considerentele sentintei civile nr.249/1993, insa restituirea numai in parte a  terenurilor asupra carora se exercita acest drept a avut drept temei juridic  prevederile art 14 alin 3 din legea18/1991, urmand ca in temeiul art 9l 18/1991 si art 5 din legea 1/2000, titularului dreptului sa i se dea posibilitatea de a se bucura , prin formularea cererii de reconstituire potrivit legii, nu numai de recunoasterea existentei dreptului, dar si de restituirea integrala a terenurilor obiect al dreptului de proprietate .

Domenii speta

Spete similare