Situaţii la divorţ

Sentinţa civilă 2387/13.09.2012

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, reţine următoarele:

Prin acţiunea înregistrată la data de 15.03.2012 pe rolul Judecătoriei Moineşti sub nr. xxx, reclamanta xxx a chemat în judecata pe pârâtul xxx, solicitând instanţei să dispună desfacerea căsătoriei încheiată la data de 25.09.1999, prin acordul părţilor.

In motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că s-a căsătorit cu pârâtul în 25.09.1999, şi deoarece nu se mai înţeleg, au hotărât de comun acord să divorţeze. Reclamanta a mai arătat că în urma acestei căsătorii au rezultat minorii: xxx.

Cererea nu a fost motivată în drept.

In susţinerea cererii, reclamanta a depus la dosar, în xerocopie conformă cu originalul: certificat de căsătorie, certificat de naştere al minorilor xxx.

La termenul de judecată din 13.09.2012, părţile au precizat că ultimul domiciliu comun a fost în comuna Racăciuni, judeţul Bacău, motiv pentru care la acelaşi termen de judecată instanţa a invocat din oficiu excepţia necompetentei teritoriale a Judecătoriei Moineşti.

Deliberând asupra excepţiei invocate, prin raportare la dispoziţiile art. 137 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanţa se va pronunţa cu prioritate asupra excepţiei necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Moineşti, fără a intra în cercetarea în fond a pricinii.

Procedând la soluţionarea excepţiei, instanţa reţine că părţile s-au căsătorit la data de 25.09.1999, căsătoria acestora fiind înregistrată sub nr. 29 din 25.08.1999 în registrul stării civile al Primăriei comunei Racăciuni, astfel cum rezultă din certificatul de căsătorie seria CB nr. 422476.

Coroborând susţinerile părţilor, ultimul domiciliu comun a fost în comuna Racăciuni, judeţul Bacău.

Conform prevederilor art. 607 Cod procedura civila „ cererea de divorţ este de competenţa instanţei în circumscripţia căruia se află cel din urmă domiciliu comun al soţilor,. Dacă soţii nu au avut domiciliu comun sau dacă nici unul din soţi nu mai locuieşte în circumscripţia instanţei în care se află cel din urmă domiciliu comun, instanţa competentă este aceea în circumscripţia căreia îşi are domiciliul pârâtul, iar când pârâtul nu are domiciliul în ţară, este competentă instanţa în circumscripţia căreia îşi are domiciliul reclamanta".

Norma juridică ce reglementează competenţa teritorială în materia divorţului este o normă imperativă, părţile neputând deroga, nici chiar cu încuviinţarea instanţei, de la aplicarea acesteia. Prin urmare, textul de lege menţionat anterior instituie o competenţă teritorială exclusivă în favoarea judecătoriei în a cărei circumscripţie se află cel din urmă domiciliu comun al soţilor dacă cel puţin unul dintre ei mai locuieşte în această circumscripţie.

Prin noţiunea de domiciliu se înţelege adresa unde soţii au locuit efectiv, în chip statornic, şi nu doar domiciliul legal înscris în actul de identitate al acestora.

In speţă, ultimul domiciliu comun al părţilor, în accepţiunea de mai sus, a fost în comuna Răcăciuni iar pârâtul domiciliază încă în această localitate, astfel cum rezultă din actele şi lucrările dosarului.

întrucât, în conformitate cu prevederile HG nr. 337/1993, comuna Răcăciuni se află în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Bacău, instanţa va declina competenţa de soluţionare în favoarea Judecătoriei Bacău.

Domenii speta

Spete similare