Plângere contravențională

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA ONEŞTI - JUDEŢUL BACĂU

Dosar nr. 32/270/2013

Înreg. 07.01.2013 - plângere contravenţională -

SENTINŢA CIVILĂ  nr.

Şedinţa publică din data de 14.02.2013

Instanţa constituită din:

Preşedinte –

Grefier –

Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe petentul --- în contradictoriu cu intimatul --- având ca obiect „plângere contravenţională”.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit ambele părţi.

Pentru a da posibilitate părţilor să fie prezente la judecarea cauzei instanţa dispune lăsarea cauzei la a doua strigare.

La a doua strigare a părţilor au lipsit ambele părţi.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează instanţei că prin întâmpinare intimatul a solicitat judecarea cauzei în lipsă şi că s-a comunicat petentului un exemplar al întâmpinării şi al materialului probator care a stat la baza întocmirii procesului verbal de contravenţie depuse de către intimat, după care;

Potrivit dispoziţiilor art. 1591 alin. 4 Cod procedură civilă, având în vedere obiectul cauzei şi prevederile art. 32 al. 2 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, instanţa constată că Judecătoria Oneşti este competentă general, material şi teritorial să judece prezenta cauză, fiind judecătoria în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia.

Văzând că nu mai sunt cereri de formulat, excepţii de invocat şi că s-a solicitat de către intimat, prin întâmpinare, judecarea cauzei în lipsă, instanţa încuviinţează proba cu înscrisurile aflate la dosar, apreciind-o ca fiind pertinentă, concludentă şi utilă soluţionării cauzei.

În temeiul art. 150 cod procedură civilă, instanţa declară dezbaterile închise şi reţine cauza spre soluţionare.

I N S T A N Ţ A

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 07.01.2013, sub numărul 32/270/2013, petentul --- a chemat în judecată intimatul ---solicitând instanţei să dispună anularea procesului verbal seria ---

În motivarea cererii, petentul a arătat că  în data de 04.01.2013 a fost sancţionat pentru că a circulat cu viteza de 110 km/h în interiorul localităţii. Totodată, a precizat că autoturismul arăta în bord o altă viteză decât cea reţinuta de agentul constatator.

Petentul nu şi-a întemeiat cererea în drept.

În susţinerea cererii, petentul a depus la dosar înscrisuri: dovada seria ---, procesul verbal de constatare a contravenţiei verbal --- din 04.01.2013 (fila 6).

În conformitate cu dispoziţiile art.36 din OG nr.2/2001 şi art.15 lit. i din Legea nr.146/1997 plângerea contravenţională este scutită de plata taxei judiciare de timbru.

La data de 30.01.2013 intimatul a depus la dosar, prin serviciul Registratură, întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii contravenţionale şi menţinerea procesului verbal ca legal şi temeinic, întrucât petentul avea obligaţia de a circula cu viteza legală în localitate.

În motivare, intimatul a arătat că în data de 04.01.2013, petentul a condus autoturismul marca Opel, cu nr. de înmatriculare ---, pe DN 12A în localitatea ---, cu viteza de 110 km/h, viteză stabilită cu aparatul radar Autovision, montat pe auto ---. De asemenea, petentul nu a putut face dovada că deţine poliţă de asigurare RCA.

Intimatul a mai arătat că aplicarea sancţiunilor şi întocmirea procesului verbal au fost făcute nemijlocit în baza înregistrării video a aparatului radar, şi pentru veridicitate a depus la dosar: planşe foto, atestatul operatorului radar a agentului constatator, buletinul de verificare metrologică, raportul agentului constatator.

Totodată, s-a arătat în întâmpinare că la rubrica „Alte menţiuni”, a fost inserată declaraţia petentului „nu am de făcut obiecţiuni, recunosc şi regret fapta comisă ”, iar ulterior a semnat procesul verbal.

A mai precizat intimatul că aparatul radar cu care s-a efectuat măsurătoare este omologat şi calibrat la zi, iar măsurătorile se pot efectua atât în regim de mişcare, cât şi de staţionare.

În drept, intimata şi-a întemeiat întâmpinarea pe dispoziţiile art.115-118 C.pr.civ, OG 2/2001, OUG 195/2002 şi HG 1391/2006.

În probaţiune intimata a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri şi planşe fotografice, şi a depus la dosar: procesul verbal seria CP, nr.3398092 din 04.01.2013 (fila 15), planşe foto (filele 16-17), raportul agentului constatator (fila 18).

La termenul din 31.01.2012 instanţa a amânat judecarea cauzei pentru a se comunica petentului întâmpinarea.

Instanţa a încuviinţat pentru ambele părţi proba cu înscrisurile depuse la dosar, ca fiind pertinentă, concludentă şi utilă soluţionării cauzei.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În fapt, prin procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei seria --- din 01.04.2013 (fila 5) petentul a fost sancţionat contravenţional cu amendă în cuantum de 630 lei pentru nerespectarea dispoziţiilor art.49, alin.1 din OUG 195/2002 şi cu avertisment pentru nerespectarea dispoziţiilor art.147, pct. 1 din HG 1392/2006.

În procesul verbal s-a reţinut că la data de 04.01.2013, petentul a condus autoturismul marca Opel, cu nr. de înmatriculare ---, pe DN 12A în localitatea ---, cu viteza de 110 km/h. De asemenea, s-a reţinut că petentul a putut face dovada că deţine poliţă de asigurare RCA, aflată în termenul de valabilitate.

În drept, în conformitate cu prevederile art.49, alin.1 din OUG 195/2002, limita maximă de viteză în localităţi este de 50 km/h, nerespectarea acestei dispoziţii constituie contravenţie conform art. 102, alin.3, lit.e din OUG 195/2002 şi se sancţionează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancţiuni şi cu aplicarea sancţiunii contravenţionale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile.

În al doilea rând, conform art.147, pct. 1 din HG 1392/2006, conducătorul auto este obligat să aibă asupra sa documentele prevăzute de legislaţia în vigoare, între care şi poliţa de asigurare RCA, lipsa acesteia fiind sancţionată cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancţiuni conform art.101, alin.1, pct.18 din OUG 195/2002.

Conform art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, instanţa competentă să soluţioneze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o şi pe celelalte persoane citate, dacă acestea s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalităţii şi temeiniciei procesului-verbal şi hotărăşte asupra sancţiunii.

Instanţa constată că plângerea contravenţională formulată de către petent a fost introdusă în termenul de 15 zile prevăzut de lege, procesul verbal fiind înmânat acestuia la data de 04.01.2013, iar plângerea contravenţională a fost depusă la Registratura instanţei la data de 07.01.2013.

Analizând legalitatea procesului verbal de constatare şi aplicare a sancţiunii contravenţionale, instanţa reţine că au fost respectate dispoziţiile art. 17 din O.G. nr. 2/2001, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

Cu privire la temeinicia procesului-verbal,  instanţa constă că în O.G. nr. 2/2001 nu se arată în mod expres care este forţa probantă a procesului-verbal de constatare a contravenţiei, dar în lumina jurisprudenţei CEDO - care a devenit obligatorie pentru instanţele interne odată cu ratificarea Convenţiei Europene şi care se aplică cu preeminenţă faţă de dispoziţiile dreptului intern, potrivit art. 20 alin. 2 din Constituţia României -  se impune ca, în raport de acele contravenţii ce pot conduce la o calificare penală după criteriile Curţii, prezumţia de nevinovăţie să aibă prioritate faţă de prezumţia de legalitate a procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei.

Recent, într-o cauză asemănătoare, respectiv,  I. Pop c. României ( pct.25-27) Curtea a arătat că suspendarea permisului de conducere al reclamantului în temeiul unor dispoziţiilor legale generale care se aplică tuturor cetăţenilor în calitate de utilizatori ai drumurilor publice, şi aplicarea unei amenzi nu ca o compensaţie pecuniară pentru daune, ci ca o pedeapsă pentru a preveni recidiva, sunt suficiente pentru a demonstra că respectiva contravenţie avea, în conformitate cu art. 6 din Convenţie, un caracter penal, având în vedere caracterul general al normei şi scopul sancţiunilor, de prevenire dar şi de pedeapsă.

În cauza Nicoleta Gheorghe c. României,  Curtea a făcut câteva precizări extrem de importante cu privire la obligaţiile ce le revin părţilor într-o astfel de cauză, astfel “odată stabilită aplicabilitatea art. 6 în cauza concretă, este de o importanţă crucială ca instanţele de judecată care sunt sesizate cu soluţionarea unor plângeri împotriva unor procese-verbale de contravenţie, să acorde petenţilor în mod efectiv posibilitatea de a propune probe prin care să aducă dovada contrară celor reţinute de agentul constatator şi de a-şi prezenta argumentele în apărare, în cadrul unei proceduri contradictorii.”

Prin urmare, instanţa apreciază că prezumţia de nevinovăţie va prevala asupra celei de legalitate şi temeinicie a procesului verbal, organul constatator având obligaţia de a proba în instanţă toate elementele constitutive ale contravenţiei, aşa cum rezultă cu claritate din Hotărârea Anghel c. României, în timp ce petentului trebuie să i se ofere efectiv posibilitatea de a-şi pregăti şi a-şi prezenta apărarea, de a produce şi de a solicita administrarea oricăror probe în favoarea sa.

Totuşi, faptul ca un contravenient beneficiază de prezumţia de nevinovăţia nu înseamnă că este suficient ca acesta să conteste procesul verbal de contravenţie pentru a fi exonerat de răspundere; chiar dacă procesul verbal nu beneficiază de o prezumţie absolută de legalitate şi temeinicie, el constituie totuşi o probă de vinovăţie.

În cauză, petentul a invocat netemeinicia procesului verbal arătând că nu a circulat cu viteza indicată de agentul constatator, fără a menţiona ceva cu privire la poliţa de asigurare RCA.

În ciuda susţinerilor sale din cererea de chemare în judecată, petentul legal citat nu s-a prezentat în fata instanţei şi nu a solicitat administrarea altor probe, în afara înscrisurilor depuse la dosar, respectiv, procesul verbal de constatare a contravenţiei verbal seria CP, nr. 3398092 din 04.01.2013 (fila 5).

În timp ce, intimatul a făcut dovada elementelor constitutive ale contravenţiei reţinute în sarcina petentului, astfel, din planşele foto depuse la dosar (filele 16-17), reiese că viteza de deplasare a autoturismului condus de petent a fost de 110 km/h în localitate, pe care a redus-o progresiv în intervalul 16:06:24 - 16:06:30, până la 68 de km/h, fiind măsurată cu aparatul radar marca Autovision montat pe autospeciala cu nr. de înmatriculare ---

In plus, se va reţine că petentul a recunoscut faptele săvârşite, declaraţia sa în acest sens fiind consemnată în procesul verbal, la rubrica Alte menţiuni.

În consecinţă, observând că petentul nu a dovedit o altă stare de fapt decât cea reţinută în procesul verbal şi că nu a solicitat administrarea altor probe, iar intimatul a făcut dovada elementelor constitutive ale contravenţiei reţinute, instanţa urmează să respingă plângerea formulată împotriva procesului verbal seria --- din 04.01.2013 (fila 5) şi să menţină ca legal şi temeinic procesul verbal contestat.

Pentru aceste motive,

În numele Legii,

H O T Ă R Ă Ş T E:

Respinge plângerea formulată de petentul ---, în contradictoriu cu intimatul ---, ca neîntemeiată.

Menţine ca legal şi temeinic procesul-verbal seria ---

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 14.02.2013.

PREŞEDINTE, GREFIER,

Domenii speta

Spete similare