Întoarcere executare

Sentinţă civilă 2571 din 25.03.2013


Dosar nr. 19660/318/2012

R O M Â N I A

Cod operator 2445

JUDECĂTORIA TÂRGU JIU

JUDEŢUL GORJ

SECŢIA CIVILĂ

Sentinţa civilă nr. 2571/2013

Şedinţa publică de la 25 martie 2013

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE: ANA MARIA NICOLCESCU

Grefier: LĂCRĂMIOARA GRIGORIE

Pe rol fiind judecarea acţiunii civile formulate de reclamanta S N T F M CFR M S.A., împotriva pârâtei M I.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică a răspuns pentru pârâtă avocat M A.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care învederează că reclamanta a depus la dosar răspuns la întâmpinare, iar reprezentanta pârâtei depune extras dosar din baza de date ECRIS.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanţa apreciază cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul asupra excepţiei prematurităţii şi pe fond.

Avocat M A pentru pârâtă solicită admiterea excepţiei prematurităţii, întrucât nu s-a finalizat irevocabil fondul cauzei. Pe fond, solicită respingerea acţiunii ca neîntemeiată, întrucât nu rezultă că suma trebuia restituită. Arată că decizia nr. 3681/2011 a fost casată, cauza fiind trimisă spre rejudecare, iar conform extrasului pe care îl depune la dosar, dosarul în care s-a pronunţat decizia menţionată nu s-a finalizat.

INSTANŢA

Prin acţiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale sub nr. 12999/95/2012 reclamanta S N T F M CFR M S.A.., a chemat în judecată pârâta M I solicitând ca prin sentinţa ce va pronunţa să se dispună să fie obligată pârâta la plata către societatea reclamantă a sumei de 4346, 77 lei, reprezentând suma nedatorată şi care trebuie restituită acesteia.

În motivare, reclamanta a arătat că prin sentinţa nr. 4905/02.12.2010 pronunţată de Tribunalul Gorj, Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, pronunţată în dosarul nr. 4312/95/2010 şi având ca obiect drepturi salariale, a fost obligată la plata către M I a sumei de 6127 lei cu titlu de despăgubiri civile şi 100 lei cheltuieli de judecată.

 Având în vedere dispoziţiile Codului muncii, potrivit cărora sentinţele pronunţate în fond sunt executorii de drept, societatea a procedat de bunăvoie la plata către pârâta M I a sumei de 4346, 77 lei, la care au fost obligaţi prin sentinţa tribunalului.

Totodată, societatea reclamantă a formulat recurs împotriva sentinţei Tribunalului Gorj, iar Curtea de Apel Craiova prin decizia nr. 3681/18.05.2011 a admis recursul declarat de societate, a casat sentinţa tribunalului şi a trimis cauza spre rejudecare la instanţa de fond.

Având în vedere prevederile art. 311 alin. 1 C. pr. civ., potrivit căruia hotărârea casată nu are nici o putere şi alin. 2 al aceluiaşi articol conform căruia, actele de executare făcute în puterea unei asemenea hotărâri sunt desfiinţate de drept, părţile au fost repuse în situaţia anterioară pronunţării sentinţei nr. 4905/02.12.2010, astfel încât pârâta trebuie să restituie societăţii noastre suma de 4346, 77 lei.

Reclamanta a depus la dosar în copie sentinţa nr. 4905/02.12.2010 pronunţată de Tribunalul Gorj, Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale pronunţată în dosarul nr. 4312/95/2010, decizia civilă nr. 3681/18.05.2011 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. 4312/95/2010.

La termenul de judecată din data de 01.11.2012 instanţa a invocat excepţia necompetenţei materiale a tribunalului.

Prin sentinţa nr. 6170/01.11.2012, Tribunalul Gorj a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Tg - Jiu.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg - Jiu sub nr. 19660/318/2012.

La termenul de judecată din data de 11.03.2013, pârâta M I a formulat întâmpinare, prin care a  solicitat respingerea acţiunii formulate de reclamantă.

În motivare, a invocat excepţia prematurităţii, motivată de faptul că cererea de chemare în judecată este prematur introdusă, în condiţiile în care nu s-a rezolvat fondul cauzei în mod irevocabil, care este de natură a conduce la o concluzie clară, cu privire la drepturile salariale solicitate în cadrul dosarului nr. 4312/95/2010 al Tribunalului Gorj.

Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată, întrucât din înscrisurile depuse la dosarul cauzei nu reiese faptul că suma solicitată ar trebui restituită.

S-a mai arătat că prin cererea înregistrată sub nr. 19.660/318/2012 la Judecătoria Tg-Jiu reclamanta menţionează că ar fi extras din conturile sale suma în cuantum de 4.346, 77 lei, însă fără a dovedi în concret că această sumă i se cuvine reclamantei, că reclamanta precizează că prin decizia nr. 3681/18.05.2011 a fost admis recursul declarat împotriva sentinţei nr. 4905/2010, însă cauza s-a trimis la rejudecare, ceea ce presupune că acţiunea putea fi admisă ulterior, iar petenta din prezenta cauză să fie obligată în baza unei alte hotărâri la plata aceloraşi drepturi salariale, la care fusese obligată iniţial.

Aceasta a mai arătat de asemenea că în condiţiile în care petenta nu dovedeşte că suma încasată cu  acest  titlu,  nu  i se  cuvine  nedepunând  decizia  civilă menţionată, pentru a se putea observa îndrumările deciziei de casare şi nici sentinţa ulterioară, apreciază că nu se justifică pretenţiile solicitate în cuantumul menţionat.

Mai mult decât atât, în ipoteza în care prin sentinţa ulterioară s-ar menţine drepturile salariale câştigate anterior, ar fi din nou în situaţia de a face alte demersuri cu privire la punerea în executare a titlului executoriu, ceea ce ar implica costuri mai mari decât cele iniţiale.

La data de 22.03.2013, reclamanta a formulat răspuns la întâmpinarea pârâtei, prin care a arătat că solicită respingerea excepţiei prematurităţii cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată, motivat de faptul că, aşa cum a arătat prin cererea de chemare în judecată, prin sentinţa nr. 4905/02.12.2010, Tribunalul Gorj a admis în parte acţiunea reclamantei (pârâtei din prezenta cauză) M I şi a obligat societatea la plata către aceasta a sumei de 6.127 lei cu titlu de despăgubiri civile şi 100 lei cheltuieli de judecată, iar în aceste condiţii societatea a procedat la executarea de bunăvoie a titlului executoriu reprezentat de sentinţa nr. 4905/02.12.2010, având în vedere dispoziţiile art. 274 Codul muncii şi art. 278 vechiul Cod de procedură civilă.

De asemenea, potrivit art. 3711 alin. 1 vechiul C. pr. civ., obligaţia stabilită prin hotărârea unui instanţe sau printr-un alt titlu se aduce la îndeplinire de bunăvoie.

Având în vedere faptul că Tribunalul Gorj a obligat societatea să plătească pârâtei din prezenta cauză 6.127 lei cu titlu de despăgubiri civile şi 100 lei cheltuieli de judecată, în temeiul art. 274 Codul muncii, al art. 278 vechiul C. pr. civ., a procedat la executarea de bunăvoie a hotărârii instanţei (având în vedere şi prevederile art. 3711 alin. 1 vechiul C. pr. civ.), pentru a se evita executarea silită şi plata unor cheltuieli suplimentare.

Aşadar, plata către pârâta M I a sumei de 4.346, 77 lei a fost făcută ca urmare a unei obligaţii impuse de lege şi stabilită printr-o hotărâre judecătorească, hotărâre care potrivit depoziţiilor legale (art. 274 Codul muncii şi art. 278 vechiul C. pr. civ.) este executorie de drept.

Ulterior, această sentinţă a fost casată de Curtea de Apel Craiova, care a trimis cauza spre rejudecare.

S-a mai arătat că potrivit art. 311 "Hotărârea casată nu are nici o putere", iar actele de executare făcute în puterea unei astfel de hotărâri sunt desfiinţate de drept dacă instanţa de recurs nu dispune altfel.

Aşadar, hotărârea în baza căreia societatea reclamantă a fost obligată la plata sumei de 6.127 lei către M I fiind desfiinţată de instanţa de recurs şi actele de executare efectuate în baza acesteia sunt desfiinţate de drept, iar părţile repuse în situaţia anterioară judecării cauzei ce a format obiectul dosarului nr. 4312/95/2010.

Cât priveşte faptul că fondul cauzei nu a fost soluţionat irevocabil, a învederat instanţei  că la data de 08.11.2011, în rejudecare, Tribunalul Gorj a constatat perimată cererea reclamantei M I, astfel că fondul cauzei a fost soluţionat în mod irevocabil.

Cât priveşte faptul că nu a dovedit că suma plătită pârâtei şi a cărei primire este necontestată de aceasta, nu i se cuvine întrucât nu a depus decizia Curţii de Apel Craiova şi consideră că extrasul de pe site-ul Ministerului Justiţiei - Curtea de Apel Craiova unde este menţionat dispozitivul deciziei, este suficient pentru a dovedi acest fapt.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin sentinţa nr. 4905/02.12.2010 pronunţată de Tribunalul Gorj – secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosarul nr. 4312/95/2010 a fost admisă în parte acţiunea formulată de petenta M I, în contradictoriu cu intimatele C N C F CFR S.A., fiind obligată intimata să-i plătească reclamantei suma de 6127 lei cu titlu de despăgubiri civile şi la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Această sentinţă a fost desfiinţată prin decizia nr. 3681/18.05.2011 a Curţii de Apel Craiova, cauza fiind trimisă spre rejudecare la instanţa de fond.

În speţă sunt incidente dispoziţiile art. 311 Cod de procedură civilă, potrivit cărora hotărârea casată nu are nici o putere; actele de executare efectuate în temeiul unei astfel de hotărâri sunt desfiinţate de drept, dacă instanţa de recurs nu dispune contrariul.

Aşadar, hotărârea casată este lovită de nulitate cu consecinţa desfiinţării raportului juridic generat din momentul constituirii acestuia, retroactiv, cu consecinţa repunerii în situaţia anterioară. În aceste condiţii nu mai există un temei legal pentru plata făcută pârâtei.

Astfel, art. 1092 C. civ. instituie principiul potrivit căruia „orice plată presupune o datorie”. Dacă o asemenea obligaţie nu există şi eventual s-a făcut o plată, ea nu este valabilă, iar potrivit aceleiaşi dispoziţii, „ceea ce s-a plătit fără să fie debit este supus repetiţiunii”.

Faţă de considerentele de fapt şi de drept expuse, instanţa apreciază că acţiunea este întemeiată şi vizează un drept actual de restituire a unei sume nedatorate, titlul executoriu fiind desfiinţat, motiv pentru care se va respinge excepţia prematurităţii, iar în temeiul art. 1092 C. civ., se va admite acţiunea, urmând a fi obligată pârâta să achite reclamantei suma de 4346, 77 lei, la care a fost obligată iniţial prin sentinţa nr. 4905/02.12.2010 a Tribunalului Gorj – secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.

 

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge excepţia prematurităţii.

Admite acţiunea formulată de reclamanta S.N.T.F.M. "C.F.R. M" S.A. cu sediul procesual ales la ………………………., în contradictoriu cu pârâta M I cu domiciliul în …………………………………...

Obligă pârâta să achite reclamantei suma de 4346, 77 lei.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 25.03.2013.

Preşedinte,

ANA MARIA NICOLCESCU

Grefier,

LĂCRĂMIOARA GRIGORIE

Red. A.N. - 27 martie 2013

Thred. E.D.

Ex. 4

Domenii speta