Contestaţie la executare

Sentinţă civilă 1621 din 22.02.2013


Dosar nr. ……/318/2012Cod operator 2445

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA TÂRGU JIU

JUDEŢUL GORJ

SECŢIA CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ NR. 1621

Şedinţa publică din 22.02.2013

Completul compus din:

PREŞEDINTE : ANDREEA DANIELA TITERLEA

GREFIER : OLGUŢA OLARU

Pe rol soluţionarea cauzei civile având ca obiect contestaţie la executare formulată de contestatorul BC, în contradictoriu cu intimatul B.E.J EM şi intimatul BD.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică au răspuns procurator BE pentru contestator şi intimatul BD asistat de avocat MC.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care, procurator BE depune spre ataşare la dosar chitanţa nr. 621022013 din data de 21.02.2013 reprezentând taxă de timbru în cuantum de 345 lei, precizând că aceasta reprezintă completarea cauţiunii.

Instanţa, constată că această chitanţă reprezintă taxă de timbru nefiind o recipisă care să dovedească  achitarea cauţiunii.

 Procurator BE arată că din eroare a plătit  această sumă cu titlu de taxă de timbru.

Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat sau excepţii de invocat, instanţa a constatat cauza în stare de judecată şi a acordat cuvântul pe  cererea  de suspendare a executării silite şi pe fondul cauzei.

Procurator BE solicită admiterea cererii de suspendare a executării şi admiterea contestaţiei la  executare, precizând că a început  deja să plătească o parte din debit şi depune spre ataşare la dosar concluzii scrise, chitanţa nr. 352245321 şi chitanţa nr. 3537296/1 în copii xerox.

Avocat MC, solicită respingerea cererii de suspendare a executării şi respingerea contestaţiei la  executare, cu cheltuieli de judecată şi depune spre  ataşare la dosar chitanţa nr. 113 din 22.02.2013 reprezentând onorariu de  avocat.

J U D E C A T A

Prin cererea introdusă pe rolul Judecătoriei Târgu-Jiu şi înregistrată sub nr. ……/318/2012, contestatorul BC, în contradictoriu cu intimatul B.E.J EM şi intimatul BD a formulat contestaţie la executare împotriva executării silite a titlului executoriu–sentinţa civilă nr. 8326/31.05.2012, pronunţată în dosarul 903/318/2012, solicitând instanţei ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună anularea formelor de executare, să-i fie restituită taxa de timbru şi să-i plătească cheltuielile de judecată pe care le va face cu acest proces.

În motivare s-a arătat de contestatoare că prin somaţia din 07.12.2012, dată de la BEJ E. M., în dosarul de executare nr. 327/E/2012, i s-a adus la cunoştinţă faptul că ar avea de plătit suma de 5775,10 lei reprezentând 3760,30 lei despăgubiri civile, 2014,80 lei cheltuieli de judecată la care se mai adaugă încă 1767,68 lei cheltuieli de executare.

Contestatorul a arătat că recunoaşte faptul că prin sentinţa civilă invocată i s-a respins acţiunea şi a fost obligat la plata sumei de 3760,30 lei, sumă pe care a dorit să o plătească imediat după terminarea procesului dar intimatul nu a vrut să o accepte, dorind cu rea credinţă să ajungă la executorul judecătoresc, unde a cerut apărătorului săi să pună onorarii foarte mari fapt ce a dus la situaţia de faţă când în loc să achite suma de bani impusă de instanţa de judecată, a ajuns să plătească dublu datorită faptului că s-au solicitat onorarii foarte mari şi nejustificate faţă de munca depusă de avocat şi de executor.

Din acest motiv solicită să se reanalizeze dosarul în cauză, să se dispună micşorarea onorariilor în funcţie de complexitatea cauzei şi a muncii depuse, şi să se aibă în vedere că este de acord să achite suma la care a fost obligat de instanţă aceea de 3760.30 lei.

De asemenea, petentul contestator a solicitat ca în baza art. 401 C. proc. civ. să se suspende executarea înainte de orice înfăţişare.

În drept, şi-a  întemeiat contestaţia pe dispoziţiile art. 399 - art. 401 C. proc. civ.

În susţinerea contestaţiei, contestatorul a depus la dosar, procură generală şi taxă judiciară de timbru.

Deşi legal citat, intimatul BD nu a formulat întâmpinare.

Analizând înscrisurile depuse la dosar, instanţa reţine următoarele:

În conformitate cu art.399 C. pr. civ. „ Împotriva executării silite, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare”.

Ca atare, contestaţia la executare este mijlocul procesual prin care părţile interesate sau vătămate prin modul de realizare a executării silite, cu neobservarea sau ignorarea condiţiilor şi formalităţilor stabilite de procedura execuţională, se pot plânge instanţei competente în vederea desfiinţării sau anulării formelor sau actelor de executare nelegale.

 Din motivarea  contestaţiei la executare, se constată faptul că petentul recunoaşte că prin sentinţa civilă nr. 8326/31.05.2012, pronunţată în dosarul 903/318/2012 a fost obligat la plata sumei de 3760,30 lei, sumă pe care a dorit să o plătească imediat după terminarea procesului dar intimatul nu a vrut să o accepte şi că nu este de acord să plătească onorariile avocatului şi executorului judecătoresc.

Instanţa apreciază că deşi petentul a arătat că a vrut să plătească benevol suma de 3760,30 lei la care a fost obligat prin sentinţa civilă nr. 8326/31.05.2012, acesta nu a dovedit aceste susţineri, dimpotrivă a depus la dosarul cauzei chitanţa nr. 352245321 şi chitanţa nr. 3537296/1, din care reiese faptul că a achitat doar 300 de lei din întregul debit.

De asemenea, contestatorul avea posibilitatea de a face creditorului oferta reală, urmată de consemnaţiune, dar nu a dovedit întreprinderea acestui demers.

Cu privire la restul debitului, instanţa apreciază că petentul contestă atât suma de 2014,80 lei reprezentând cheltuieli de judecată la care a fost obligat prin sentinţa civilă nr. 8326/31.05.2012, pronunţată în dosarul 903/318/2012, cât şi suma de 1767,68 lei, ce reprezintă cheltuieli de executare, rezultate în faza de executare silită a hotărârii judecătoreşti menţionate.

Cât priveşte suma de 2014,80 lei reprezentând cheltuieli de judecată, instanţa  are  în vedere faptul că această sumă a fost stabilită prin sentinţa civilă nr. 8326/31.05.2012, pronunţată în dosarul 903/318/2012, irevocabilă prin decizia civilă nr. 2783/2012 din 02.10.2012 pronunţată de Tribunalul Gorj, iar pe calea contestaţiei la executare nu se pot  invoca  motive  de fond, care să repună în discuţie o  hotărâre  definitivă,  asemenea  critici putându-se face numai în cadrul căilor de atac.

Vizând exclusiv desfiinţarea măsurilor nelegale de urmărire silită, contestaţia la executare nu are aptitudinea declanşării unei noi judecăţi de fond.

Faţă de aceste dispoziţii legale raportate la art.1201 C. civ. contestaţia la executare nu are natura juridică a unei căi de atac de reformare reglementată de legea procesuală civilă cu privire la ciclul ordinar al judecăţii în fond a cauzei, având ca obiect recunoaşterea dreptului şi obligarea debitorului la restabilirea dreptului încălcat ori contestat.

Contestaţia la executare nu poate fi considerată drept un mijloc procedural destinat a anula sau modifica titlul executoriu, aceasta finalitate putându-se realiza doar prin intermediul căilor de atac, neputându-se examina împrejurări de natură a repune în discuţie o hotărâre judecătorească irevocabilă, soluţie ce ar afecta grav principiul autorităţii de lucru judecat.

De asemenea, instanţa constată că petentul contestă suma de 1767,68 lei, ce reprezintă cheltuieli de executare, rezultate în faza de executare silită a sentinţei civile nr. 8326/31.05.2012, pronunţată în dosarul 903/318/2012.

 Referitor la legalitatea procesului-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare, instanţa reţine prevederile art. 3717 Cod procedură civilă, conform cărora debitorul va fi ţinut să suporte cheltuielile de executare făcute după înregistrarea cererii de executare şi până la data realizării obligaţiei stabilite în titlul executoriu. Sumele ce urmează a fi plătite se stabilesc de executor prin proces-verbal ce constituie titlu executoriu.

Analizând procesul verbal de cheltuieli nr. 327/E/2012, aflat la fila 19 verso din dosar, instanţa constată că au fost percepute următoarele sume de bani pentru activitatea de executare silită: onorariu executare silită în cuantum de 715,48 lei (TVA inclus), taxe timbru – timbre mobile poştale judiciare fiscale şi taxe  de timbru în cuantum de 52,20 lei şi onorariu de avocat conform chitanţei nr. 100 din 16.11.2012 în cuantum de 1000 lei, în total 1767,68 lei.

Cu privire la  onorariul apărătorului intimatului din faza executării silite, instanţa  reţine că avocatul are împuternicire avocaţială în dosarul de executare (fila 16), fiind persoana care a formulat, în numele intimatului, cererea de începere a executării (fila 15) şi care l-a asistat juridic în timpul executării silite, motiv pentru care instanţa apreciază că s-a făcut dovada efectuării acestor cheltuieli. Cuantumul cheltuielilor de executare poate fi cenzurat de instanţa de judecată, care trebuie să verifice dacă cheltuielile stabilite prin procesul-verbal au fost necesare pentru efectuarea executării, dacă sunt reale şi dacă nu sunt disproporţionate faţă de cuantumul creanţei şi volumul de muncă efectuată de cei implicaţi în executare. Chiar dacă debitorul este în culpă pentru faptul că nu a executat de bună-voie creanţa cuprinsă într-un titlu executoriu, aceasta nu înseamnă că creditorul său poate efectua cheltuieli de executare exagerate, ştiind că le va recupera în temeiul art. 3717 alin. 2 din Codul de procedură civilă.

În acest sens, instanţa mai reţine că, pentru identitate de raţiune şi având în vedere faptul că executarea silită este considerată o parte a procesului civil, dispoziţiile art. 274 alin. 3 din Codul de procedură civilă sunt aplicabile şi în faza de executare silită, dar în speţă, onorariul de avocat a fost plătit exclusiv în vederea realizării creanţelor, dreptul fiind exercitat potrivit scopului în vederea căruia a fost recunoscut, cu respectarea art. 723 din Codul de procedură civilă.

În ceea ce priveşte onorariul de executor, în cuantum de 715,48 lei, înscris în procesul-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare, suma plătită cu titlu de onorariu pentru executorul judecătoresc reprezintă cheltuieli ocazionate de efectuarea executării silite şi faţă de dispoziţiile art. 37 alin. 1 din Legea nr. 188/2000 şi cele ale Ordinului ministrului justiţiei nr. 2550/2006, în cazul obligaţiilor având ca obiect plata unor sume de bani, onorariul executorului nu poate depăşi un anumit plafon determinat potrivit acestor acte normative, raportat la cuantumul obligaţiei de plată a cărei executare se urmăreşte.

Se constată că, în cauză, executorul judecătoresc a aplicat corect pentru a determina cuantumul onorariului său, dispoziţiile art. 37 alin. 1 din Legea nr. 188/2000, iar instanţa nu poate interveni pentru a micşora sau mări cuantumul cheltuielilor de executare reprezentate de onorariul de executor, având în vedere că legea a reglementat plafoanele minime şi maxime între care trebuie să fie stabilit, oferind astfel protecţie debitorului. Onorariile executorului judecătoresc, calculate în limitele impuse de art. 37 alin. 1 din Legea nr. 188/2000, întrucât textul de lege menţionat înlătură orice disproporţie vădită.

Faţă de aceste considerente şi având în vedere că în speţa de faţă nu sunt îndeplinite dispoziţiile art. 399 CPC şi art. 403 CPC, urmează a se respinge contestaţia la executare şi cererea de suspendare a executării silite formulată de contestator, pentru aceasta din urmă nefiind depusă cauţiunea.

De asemenea, instanţa are în vedere faptul că petentul contestator a depus spre ataşare la dosarul cauzei chitanţa nr.806022013/06.02.2013 reprezentând taxă de timbru în cuantum de 38 lei şi chitanţa nr. 621022013 din data de 21.02.2013 reprezentând taxă de timbru în cuantum de 345 lei, iar procuratorul acestuia a arătat că din eroare a plătit această sumă cu titlu de taxă de timbru.

Pentru aceste motive, instanţa, în temeiul art.23 alin.1 lit. a, constatând că taxa de timbru în cuantum de 383 lei este o taxă de timbru nedatorată, va dispune restituirea acestei sume către contestator.

Totodată instanţa reţine că intimatul a solicitat obligarea contestatorului la plata cheltuielilor de judecată, depunând în dovedire chitanţa nr. 113 din 22.02.2013 în cuantum de 700 lei reprezentând onorariu de  avocat.

Pentru aceste considerente, şi având în vedere soluţia care se va pronunţa în cauză de respingerea a contestaţiei la executare, instanţa în temeiul art. 274 din Codul de procedură civilă, va obliga contestatorul la plata către intimat a sumei de 700 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge cererea de suspendare provizorie a executării silite.

Respinge contestaţia la executare formulată de contestatorul BC, domiciliat în oraş, judeţul Gorj, în contradictoriu cu intimatul B.E.J E M, cu sediul îN, şi intimatul BD, cu domiciliul în

Obligă contestatorul la plata către intimat a sumei de 700 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Dispune restituirea sumei de 383 lei taxă de timbru nedatorată, către contestator.

Cu recurs.

Pronunţată în şedinţă publică azi 22.02.2013, la Judecătoria Târgu-Jiu.

Preşedinte,

ANDREEA DANIELA TITERLEA

Grefier,

OLGUŢA OLARU

Red. A.T. 26 Februarie 2013

Tehn. ABC/ex.5.