Plângere contravențională

Sentinţă civilă 4165 din 07.02.2013


R  O  M    N  I  A

JUDECĂTORIA ONEŞTI

JUDEŢUL BACĂU

Dosar nr. 4165/270/2012

Înreg. la 02.08.2012 - pl. contravenţională -

SENTINŢA CIVILĂ NR. ----

Şedinţa publică din 07.02.2013

Instanţa constituită din:

Preşedinte – ---

Grefier – ---

Pe rol fiind judecarea acţiunii civile formulată de petentul ---, în contradictoriu cu ---, având ca obiect „plângere contravenţională”.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică, au lipsit toate părţile

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de grefierul de şedinţă, care învederează:

- cauza are ca obiect „ plângere contravenţională” ,

- se află la al patrulea termen de judecată, după repunerea pe rol.

- prin serviciul registratură al instanţei  --- a  depus precizări

- prin serviciul fax al instanţei --- a depus precizări,

- stadiul procesual fond, după care:

Nemaifiind cereri de formulat excepţii de invocat ori probe de administrat instanţa apreciază cauza în stare de judecată şi o reţine spre soluţionare.

INSTANŢA,

deliberând

Asupra cauzei civile de faţă;

Prin plângerea contravenţională înregistrată sub nr. 4165/270/2012, petentul --,în contradictoriu cu intimatul ---a solicitat anularea procesului verbal seria CP nr. ---

Acţiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru potrivit Legii nr. 114/1997.

În motivare se arată că situaţia de fapt reţinută prin actul de constatare a contravenţiei nu corespunde realităţii întrucât la momentul înregistrării cu aparatul radar, conform indicatoarelor rutiere , poziţia autoturismului era în afara localităţii.

Petentul a afirmat că a susţinut cele menţionate mai sus şi în faţa organului constatator, însă aceştia au afirmat faptul că aparatul radar prin poziţionarea GPS le indica faptul că sectorul de drum pe care era poziţionat autoturismul era în interiorul localităţii.

În continuare petentul a menţionat că circula dinspre Adjud spre Oneşti, pe acest sector de drum fiind un indicator de ieşire în localitatea Negoieşti , după care urmează la o distanţă de 1 km un alt indicator de ieşire din localitatea Ştefan cel Mare, după care la 50 de m este un nou indicator de intrare în localitatea Rădeana, indicatorul de intrare în localitatea Ştefan cel Mare lipsind.

Totodată se arată că petentul a fost surprins de aparatul radar pe sectorul de drum intre indicatorul de ieşire din localitatea Negoieşti şi cel de ieşire din localitatea Ştefan cel Mare, fără a exista între cele două indicatoare un alt indicator prin care să fie avertizat că intră într-o alta localitate, respectiv în localitatea Ştefan cel Mare.

În dovedire s-a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

Intimatul a formulat întâmpinare solicitând respingerea plângerii contravenţionale.

În motivare se arată că situaţia de fapt a fost reţinută în mod corect în procesul verbal atacat, viteza consemnată fiind cea reală conform aspectelor fixate cu planşe foto, înregistrarea abaterii s-a făcut cu respectarea prevederilor Normei de Metrologie Legală, aparatul radar era omologat şi calibrat la zi, potrivit buletinului de verificare metrologică.

În drept s-au invocat prevederile Codului de procedură civilă, HG nr. 1391/2006, OUG nr. 195/2002, RMCU si OG nr. 2/2001.

În dovedire s-a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

Au fost depuse la dosarul cauzei planşe foto, buletin de verificare metrologica, raport întocmit de agentul constatator, atestat de operator.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

Petentul --- a fost sancţionat prin procesul verbal seria CP nr. --- pentru săvârşirea contravenţiei prevăzută de 121 alin1 din HG nr. 1391/2006 şi sancţionată potrivit art. 100 alin 2 din OUG nr. 195/2002, constând în faptul că în data de 20.07.2012 ar fi condus autoturismul marca Ford cu număr de înmatriculare --- cu viteza de 73 km/h pe sectorul de drum DN 11 A situat in localitatea Ştefan cel Mare.

Conform art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, instanţa competentă să soluţioneze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o şi pe celelalte persoane citate, dacă acestea s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalităţii şi temeiniciei procesului-verbal şi hotărăşte asupra sancţiunii.

Instanţa constată că plângerea contravenţională formulată de către petent a fost introdusă în termenul de 15 zile prevăzut de lege.

Analizând actul de constatare şi sancţionare a contravenţiei dedus judecăţii, instanţa apreciază că acesta a fost  întocmit cu respectarea dispoziţiilor legale ale art. 17 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor şi nu exista motive de nulitate absoluta care pot fi invocate din oficiu de către instanţă.

Sub aspectul temeiniciei procesului verbal, instanţa apreciază că în cauză intimatul nu a făcut dovada celor afirmate în condiţiile art. 1169 cod civil vechi.

Instanţa constă că în O.G. nr. 2/2001 nu se arată în mod expres care este forţa probantă a procesului-verbal de constatare a contravenţiei, dar în lumina jurisprudenţei CEDO - care a devenit obligatorie pentru instanţele interne odată cu ratificarea Convenţiei Europene şi care se aplică cu preeminenţă faţă de dispoziţiile dreptului intern, potrivit art. 20 alin. 2 din Constituţia României -  se impune ca, în raport de acele contravenţii ce pot conduce la o calificare penală după criteriile Curţii, prezumţia de nevinovăţie să aibă prioritate faţă de prezumţia de legalitate a procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei.

Criteriile alternative la care Curtea a raportat definiţia noţiunii de „materie penală” sunt: criteriului calificării interne, al naturii faptei incriminate şi cel al scopului şi severităţii sancţiunii

Observând cele trei criterii indicate de Curte, instanţa reţine că fapta indicată în procesul verbal se încadrează în noţiunea de „materie penală”, deoarece prevederea legală se adresează unei largi categorii de persoane, conducătorilor de vehicule care au obligaţia de a respecta viteza maximă de deplasare in interiorul localităţilor, scopul sancţiunii are caracter preventiv şi punitiv, iar sancţiunea contravenţională este destul de severă.

În cauza Nicoleta Gheorghe c. României,  Curtea a făcut câteva precizări extrem de importante cu privire la obligaţiile ce le revin părţilor într-o astfel de cauză, astfel “odată stabilită aplicabilitatea art. 6 în cauza concretă, este de o importanţă crucială ca instanţele de judecată care sunt sesizate cu soluţionarea unor plângeri împotriva unor procese-verbale de contravenţie, să acorde petenţilor în mod efectiv posibilitatea de a propune probe prin care să aducă dovada contrară celor reţinute de agentul constatator şi de a-şi prezenta argumentele în apărare, în cadrul unei proceduri contradictorii.”

Prin urmare, instanţa apreciază că prezumţia de nevinovăţie va prevala asupra celei de legalitate şi temeinicie a procesului verbal, organul constatator având obligaţia de a proba în instanţă toate elementele constitutive ale contravenţiei – inclusiv gradul de pericol social al faptei săvârşite, aşa cum rezultă cu claritate din Hotărârea Anghel c. României, în timp ce petentului trebuie să i se ofere efectiv posibilitatea de a-şi pregăti şi a-şi prezenta apărarea, de a produce şi de a solicita administrarea oricăror probe în favoarea sa.

Petentul a susţinut în mod constant şi s-a consemnat şi la rubrica obiecţiuni, faptul că la momentul înregistrării vitezei de către agentul constatator, autoturismul condus de el se afla în afara localităţii, potrivit indicatoarelor rutiere.

Este adevărat că în cauza de faţă nu s-a făcut dovada împrejurării relevate de către petent cu privire la modificarea acestor indicatoare rutiere şi faptul că indicatorul de intrare în localitatea Ştefan cel Mare lipseşte, însă nici intimatul nu a făcut dovada faptului afirmat în întâmpinare şi anume că petentul a circulat în interiorul localităţii depăşind viteza legală maxim admisă, întrucât din planşele foto existente la dosar nu rezultă acest lucru.

Aceste planşe foto oferă o serie de coordonate GPS care însa nu prezintă relevanţă în contextul în care conducătorii auto au  obligaţia să modifice limita de viteză raportat la indicatoarele rutiere care semnalează intrarea/ieşirea din localitate.

Chiar şi în condiţiile in care se admite că aceste coordonate GPS fac dovada împrejurării că autovehiculul se afla în localitate, administratorul naţional de drum învederează instanţei că planşele foto nu sunt o dovada în acest sens.

Tot intimatul este cel care susţine că interpretarea coordonatelor GPS aparţine Institutului Naţional de Cadastru, însă instanţa reţine că singurii în măsură să ofere date în acest sens sunt administratorii de drum în condiţiile OUG nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor.

Astfel, Primăria Comunei Ştefan cel Mare a afirmat că sectorul de drum din planşele foto se află în interiorul localităţii, fără a depune nici o dovada în acest sens, potrivit solicitărilor instanţei.

Pe de alta parte, Compania Naţionala de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale , prin Direcţia Regională de Drumuri Iaşi comunică instanţei în data de 1.02.2013 faptul că„ ..din fotografiile ataşate nu s-a putut identifica locaţia autoturismului mai sus menţionat, singura posibilitate de a vă preciza relaţiile solicitate este să ne comunicaţi poziţiile km ale drumului naţional unde a fost săvârşită fapta contravenţională.”

Analizând aceste planşe foto ( fila 21-22) instanţa constata că primele trei sunt neclare şi nu oferă posibilitatea identificării autovehiculului, pentru ca cea de a patra fotografie să ofere date în acest sens, însă această fotografii nu oferă nici un fel de date cu privire la poziţia kilometrică a sectorului de drum respectiv, existenţa unui indicator rutier de intrare/ieşire localitate.

Afirmaţia intimatului în sensul că limitatorul de viteză se activează doar în interiorul localităţii prin funcţia l 50 km/h nu are suport legal/probatoriu, nefiind prevăzută de normele legale aplicabile în materie ( Norme de Metrologie Legală 21-05 din 23.11.2005).

Faţă de considerentele anterior menţionate, instanţa va admite plângerea contravenţională, va anula procesul verbal de contravenţie .

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

Admite plângerea contravenţională formulată de petentul ----,  domiciliat în ----, în contradictoriu cu -----

Anulează procesul verbal seria CP nr. ---

Definitivă.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 07.02.2013.

PREŞEDINTE, GREFIER,

1