Drept civil
Decizie civila
Partaj
Chiar daca Statul Român a ramas în indiviziune cu suprafata de 205 m.p., având în vedere ca acesta nu mai detine parti din constructie si ca, la atribuirea, prin ordin, catre proprietarii apartamentelor din casa, s-a determinat pe schita terenul aferent acestei constructii, la iesirea din indiviziune se impune ca pentru Statul Român sa se formeze un lot sau doua loturi distincte de teren, nefiind justificata mentinerea statului român în indiviziune asupra curtii si terenului aferent unei constructii asupra careia nu detine nicio cota de proprietate.
(Trib. Bistrita-Nasaud, sect. civ., dec. nr. 1/R/12 ianuarie 2009)
Prin sentinta nr. 2299/ 2008 pronuntata de Judecatoria Bistrita instanta de fond a admis actiunea civila formulata de reclamanta H.V. împotriva pârâtilor B.I., B.G., H.V., H.E., H.H., Statul român prin primar si în consecinta a dispus iesirea din indiviziune cu privire la cota de 108/990 mp., înscrisa în CF 789 Bistrita, nr. top. 1719/IV, 1720/IV, prin formare de cote în natura conform propunerii expertului P. I. din raportul de expertiza efectuat în cauza si întabularea dreptului de proprietate astfel dobândit; a obligat pârâtii la plata cheltuielilor de judecata în favoarea reclamantei în cuantum de 194,8 lei.
Împotriva sentintei expuse, în termen a declarat apel pentru pârâtul Statul Român, Primarul municipiului Bistrita, care a solicitat schimbarea acesteia în totalitate în sensul respingerii actiunii.
Calea de atac a fost recalificata recurs, în sedinta publica din data de 15 decembrie 2008, având în vedere ca valoarea obiectului litigiului este sub 100.000 lei.
Recursul declarat este fondat, fiind dat motivul de casare prevazut de art.312 alin.3 si 5 C.pr.civ., sentinta atacata fiind pronuntata ca urmare a insuficientei cercetari a fondului cauzei si cum se impune administrarea de probe, respectiv efectuarea unei noi expertize topo si întocmirea de noi variante de partajare, proba care, potrivit art.305 C.pr.civ., nu poate fi administrata în recurs, astfel ca sentinta va fi casata în întregime cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiasi instante de fond, Judecatoria Bistrita.
Pentru a concluziona astfel tribunalul retine urmatoarele:
La data aparitiei Legii nr. 112/1995, în c.f. nr.789 Bistrita, sub nr. top.1719 si 1720 figurau înscrise imobilul casa de piatra si curte, suprafata totala a terenului fiind de 990 m.p. cele doua numere topo formând un singur corp de avere, asa cum reiese din schita medalion c.f. aflata în copie la dosarul de fond.
Cum imobilul era ocupat de 4 familii de chiriasi , în baza acestei legi cele 4 apartamente au fost vândute si apoi s-a procedat la dezmembrarea constructiei în 4 apartamente si, la 03.07.1998, în baza contractelor de vânzare cumparare si a actelor aditionale la acestea, cumparatorii s-au întabulat asupra constructiei si asupra terenului ocupat de constructii, de 503 m.p din 990 înscris în c.f., în indiviziune, fapt ce reiese din înscrierea efectuata în c.f. sub B:40-52.
În urma partajarii casei si a întabularii cumparatorilor terenul era detinut în coproprietate astfel: reclamanta si sotul 193/990 m.p.; pârâtul H.H. 39/990 m.p.; pârâtii H.V. si sotia E. 126/990 m.p., pârâtii B. I. si sotia G. 125/990 m.p. si Statul Român 487/990 m.p.
Tribunalul retine ca urmare a partajarii si vânzarii celor 4 apartamente, Statul Român nu mai detine nicio cota de proprietate asupra constructiei, el ramânând coproprietar doar asupra terenului.
În conditiile în care initial a fost atribuit doar terenul ocupat de edificate, ulterior, proprietarilor celor 4 apartamente, li s-a mai atribuit o parte din terenul înscris pe Statul Român, ca teren aferent locuintei, prin Ordinul nr. 313/11.10.2001. Potrivit tabelului anexa la acest ordin s-au atribuit urmatoarele cote de teren: pentru reclamanta si sot Eduard 108/990 m.p.; pentru pârâtul H.H. 33/990 m.p.; pentru pârâtii H.V. si sotia E. 71/990 m.p., pârâtii B. I. si sotia G. 70/990 m.p.; restul suprafetei de 205/990 m.p. ramânând pe Statul Român.
Din documentatia care a stat la baza emiterii ordinului rezulta ca la atribuirea în proprietate a terenului, s-a întocmit schita terenului ce constituie teren aferent locuintei, acest teren fiind astfel delimitat încât sa fie asigurat accesul cu vehiculele din bulevardul R., iar cota de teren a statului, de 205 m.p. a fost localizata spre bulevardul R., în doua loturi, unul de 38 m.p.(A:1) si unul de 167 m.p.(A:2) cele doua loturi având categoria de folosinta – arabil - si nu curte comuna. Se retine ca doar reclamanta si-a întabulat terenul atribuit prin acest ordin.
În prezent proprietarii celor 4 apartamente detin urmatoarele cote parti de teren: reclamanta si sotul E. 301/990 m.p.; pârâtul H.H. 92/990 m.p.; pârâtii H.V. si sotia E. 197/990 m.p., pârâtii B. I. si sotia G. 195/990 m.p. si Statul Român 205/990 m.p.
Asa fiind, chiar daca Statul Român a ramas în indiviziune cu suprafata de 205 m.p., având în vedere ca acesta nu mai detine parti din constructie si ca, la atribuirea, prin ordin, catre proprietarii apartamentelor din casa, s-a determinat pe schita terenul aferent acestei constructii, la iesirea din indiviziune se impune ca pentru Statul Român sa se formeze un lot sau doua loturi distincte de teren, nefiind justificata mentinerea statului român în indiviziune asupra curtii si terenului aferent unei constructii asupra careia nu detine nici o cota de proprietate.
Desi expertul concluzioneaza ca lotul statului este unul compact, atât din schita întocmita, cât si din tabelul de miscare parcelara avute în vedere de instanta de fond la pronuntarea sentintei, reiese ca statul a ramas în indiviziune asupra terenului aferent constructiei, fiind formate loturi distincte doar pentru reclamanta.
Cota parte din teren ce apartine reclamantei, de 301/990 m.p., face parte din terenul aferent locuintei, asa cum a fost el determinat la atribuirea terenului în proprietate (respectiv 193 m.p. face parte din cel total ocupat de constructii iar 108 m.p. reprezinta cota ei parte din curtea comuna), teren aferent notat CC3, pe schita anexa la Ordinul nr.313/2001.
În limitele acestei schite trebuie verificat daca este posibil formarea de loturi distincte pentru fiecare coproprietar, cu exceptia statului (al carui lot va fi format din terenul ce excede terenului aferent constructie determinat cu ocazia atribuirii în proprietate prin ordin) sau cel putin pentru reclamanta, a carei cota este mai mare fata de ceilalti coproprietari, dar cu conditia ca o parte din cota sa de proprietate, sa ramâna în indiviziune cu destinatia de curte comuna si fara ca, prin formarea de loturi distincte, sa fie afectata normala folosire a celor patru apartamente.
Totodata se impune a se verifica daca suprafata reala a terenului coincide cu cea înscrisa în c.f. întrucât desi, nici expertul ce a efectuat expertiza la fondul cauzei si nici cel care a întocmit documentatia pentru atribuirea terenului în proprietate, nu fac nicio referire la existenta vreunei neconcordante, din concluziile lor, ar rezulta ca suprafata terenului nu este de 990 m.p., ci de 962 m.p., respectiv de 936 m.p. (potrivit documentatiei de atribuire), din care terenul ocupat de constructii si curtea comuna are 731 m.p. (CC3).
Cum prima instanta nu a cercetat niciunul din aceste aspecte, tribunalul retine ca sentinta este rezultatul insuficientei cercetari a fondului cauzei si, pentru justa solutionare a cauzei, este necesara fie completarea raportului de expertiza de acelasi expert, fie efectuarea unei noi expertize topo., prin care sa se raspunda la toate cerintele anterior aratate de tribunal, proba care, potrivit art.305 C.pr.civ., nu poate fi administrata în recurs..
Fata de aceste considerente de fapt si de drept, criticile recurentului apar ca fiind întemeiate si recursul va fi admis ca fiind întemeiat, în temeiul art.312 alin.3 si 5, sentinta va fi casata în întregime si cauza trimisa spre rejudecare aceleiasi instante de fond, Judecatoria Bistrita.
Primind cauza spre rejudecare instanta va dispune fie completarea expertizei, fie efectuarea unei noi expertize prin care sa se verifice daca este posibil ca terenul aferent constructiei (determinat conform schitei de la dosar) sa fie partajat, prin formare de loturi distincte pentru cei 4 coproprietari ai constructiei sau cel putin pentru unii dintre ei, cu conditia mentinerii în coproprietate a suprafetei necesara pentru normala utilizare a tuturor celor patru apartamente si cu mentinerea accesului pentru vehicule, din bulevardul R. (având în vedere ca un astfel de acces nu exista din strada L.).
Se va forma un lot sau loturi distincte de teren, conform cotei sale de proprietate( în c.f., 205/990 m.p. si nu 487/990 cât a retinut expertul), pentru statul român, din terenul ce excede terenului aferent constructiei (formata din patru apartamente), asa cum acesta a fost determinat prin documentatia de atribuire parte integranta din Ordinul nr.313/2001, nefiind justificata mentinerea statului în indiviziune asupra terenului aferent constructiei în conditiile în care statul nu detine parte din constructie, curtea comuna fiind destinata, exclusiv, proprietarilor apartamentelor.
Se va cerceta daca suprafata reala coincide cu cea înscrisa în c.f. urmând ca, în situatia în care diferenta dintre suprafata împrejmuita si masurata de expert si cea înscrisa în c.f., nu se regaseste în posesia vecinilor, eventual sa întocmeasca propuneri de reducere a acesteia, proportional pentru fiecare coproprietar cu cota parte detinuta.