Individualizare pedeapsă. Aplicarea Cauzei Sabău şi Pârcălab contra României şi Cauza Hirst contra Marii Britanii

SENTINŢA PENALĂ  nr.  893/ 03 aprilie 2008

Individualizare pedeapsă. Aplicarea Cauzei Sabău şi Pârcălab contra României şi Cauza Hirst contra Marii Britanii

La individualizarea pedepsei, având in vedere pericolul social concret al faptelor săvârsite, dar şi persoana inculpatului, care este cunoscut cu  antecedente penale, dar a avut o atitudine sinceră, recunoscând si regretând faptele comise, se va orienta la aplicarea unei pedepse rezultante, aceea de 3 ani închisoare ; dar tinând cont de antecedentele inculpatului, instanta apreciază că scopul preventiv-educativ al pedepsei aplicate poate fi realizat numai în regim de detenţie.

Se va face aplicarea art. 64 lit. a, teza II şi lit. b Cod penal, pe durata prev. de art. 71 Cod penal. Astfel, în ceea ce priveşte pedeapsa accesorie, instanţa apreciază având în vedere cauza Sabou şi Pîrcălab contra României că pentru a se interzice drepturile accesorii prevăzute de lege trebuie să existe o nedemnitate în exercitarea acestor drepturi. Instanţa reţine că natura faptei săvârşite, reflectând o atitudine de sfidare de către inculpat a unor valori sociale importante, relevă existenţa unei nedemnităţi în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art.71 Cp- 64 lit. a teza a II-a lit.b. Prin urmare, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice sau de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat vor fi interzise pe durata executării pedepsei. În ceea ce priveşte dreptul de a alege, având în vedere cauza Hirst contra Marii Britanii, prin care Curtea Europeană a statuat că interzicerea automată a dreptului de a participa la alegeri, aplicabilă tuturor deţinuţilor condamnaţi la executarea unei pedepse cu închisoarea, deşi urmăreşte un scop legitim, nu respectă principiul proporţionalităţii, reprezentând, astfel, o încălcarea a art. 3 Protocolul 1 din Convenţie, instanţa apreciază că, în raport de natura infracţiunii săvârşite de inculpat, acesta nu este nedemn să exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu îi va interzice exerciţiul acestui drept.

######

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lânga Judecatoria Craiova nr. 6348/P/2006 din 01.02.2007 au fost trimişi în judecată inculpaţii M. Şt. şi Ţ G. G., pentru săvârşirea infracţiunilor de furt calificat şi distrugere, prev. de art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit. a,g,i Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal şi art. 217 alin.1 Cod penal.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova sub nr. 2586/215/ 06.02.2007.

Prin sentinţa penală nr. 1925 din data de 29 mai 2007, pronunţată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. 2586/215/2007, instanţa în baza art. 208 al. 1, 209 al. 1 lit. a,g,i C.p. cu aplicarea art. 41 al. 2 C.p., art. 37 lit. b C.p. l-a condamnat pe inculpatul M. Şt., la pedeapsa de 3 ani închisoare, iar în baza art. 217 al. 1 C.p. cu aplicarea art. 37 lit. b C.p. l-a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare. În baza art. 33 lit. a, 34lit. b C.p.

au fost contopite pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul M. Şt. să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani închisoare. S-a făcut aplicarea art. 64 lit. a,b pe durata prev. de art. 71 C.p.

Prin aceeaşi sentinţă penală, instanţa în baza art. 208 al. 1, 209 al. 1 lit. a,g,i C.p., cu aplicarea art. 41 al. 2 C.P., art. 37 lit. a C.p. l-a condamnat inculpatul Ţ. G.G., la pedeapsa de 3 ani închisoare, iar în baza art. 217 al. 1 C.p. cu aplicarea art. 37 lit.a C.p., l-a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare. În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b C.p. au fost contopite pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul Ţ. G. G. să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani închisoare.

În baza art. 61 C.p., s-a dispus revocarea beneficului liberării condiţionate pentru restul de 690 zile închisoare, rămas neexecutat din pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată prin s.p. 3693/2003 a Judecătoriei Craiova, rest pe care îl contopeşte cu pedeapsa aplicată prin prezenta sentinţă, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani închisoare. S-a făcut aplicarea art. 64 lit. a,b, art. 71 C.p.

S-a constatat că inculpatul Ţ. G. este arestat în altă cauză.

S-a luat act că părţile vătămate P. I. şi S. T. nu s-au constituit părţi civile. S-a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă D. G.

Au fost obligaţi în solidar inculpaţii la plata sumei de 46,5 RON despăgubiri civile către partea civilă D. G.

Au fost obligaţi inculpaţii la câte 300 lei cheltuieli judiciare statului, din care 100 lei onorariu avocat oficiu.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel apelantul inculpat M.Şt., criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate, fără a arăta în scris motivele de apel, însă, oral, prin apărător, cu ocazia dezbaterilor, a solicitat reindividualizarea pedepsei, în sensul reducerii cuantumului acesteia

Tribunalul Dolj - analizând întregul material probator existent la dosar, a apreciat că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre nelegală, întrucât, deşi prezent la dezbateri, inculpatul Ţ. G. G. nu a avut ultimul cuvânt şi, deşi asistat de avocat, prezent şi acesta, în practicaua hotărârii nu se regăsesc concluziile sale cu privire la  inculpatul Ţ. De asemenea, s-a constatat că lipsesc concluziile scrise cu privire la inculpatul M. Şt., care a fost lipsă la dezbateri, situaţii în care se concluzionează că le-a fost îngrădit dreptul la apărare, neputându-şi exercita dreptul de a formula cereri în apărarea lor, astfel încât să li se stabilească vinovăţia sau nevinovăţia.

Prin decizia penală nr. 290 din 15 octombrie 2007, Tribunalul Dolj a admia apelul, a extinde efectele apelului şi cu privire la inculpatul Ţ. G. G., a desfiinţat sentinţa penală şi a trimite cauza pentru rejudecare la aceeaşi instanţă de fond.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova sub nr. 2586.3/215/ 2007 din 23.11.2007 şi constituie prezentul dosar penal.

În vederea soluţionării cauzei, instanţa a dispus citarea inculpaţilor şi a părţilor vătămate, precum şi efectuarea unei adrese catre Baroul Dolj, pentru desemnarea câte unui apărător din oficiu pentru cei doi inculpaţi, conform art. 171 alin.2 CPP.

Din actul de sesizare a instantei s-a retinut urmatoarea situaţie de fapt :

În zilele de 01.09.2006 şi 07.09.2006, inculpaţii M. Şt. şi Ţ.G. G., în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, au sustras ori au fost surprinşi în timp ce sustrăgeau, pe timp de noapte, prin efracţie ori prin pătrunderea fără drept, bunuri de la 2 părţi vătămate, după cum urmează:

În noaptea de 01/02.09.2006, inculpaţii s-au deplasat cu căruţa inculpatului M. Şt. la locuinţa părţii vătămate S. T. din comuna Melineşti, judeţul Dolj, pentru a sustrage din curtea acestuia fier vechi.

Înainte de a pătrunde în curtea părţii vătămate S. T., inculpaţii au trecut cu căruţa prin gardul de sârmă ochiurată şi prin grădina părţii vătămate D. G., ajungând lângă gardul curţii  lui S. T., inculpatul M. Şt. a desprins cu un levier, 11 bucăţi de scândură din gard, pe unde au pătruns în curte cu căruţa.

După ce au încărcat în căruţă cantitatea de 371 kg fier vechi, inculpaţii au întors căruţa prin grădina părţii vătămate D. Gh., distrugându-i parţial cultura de legume şi porumb şi au ieşit pe DJ 605, mergând să-l predea la un depozit de fier vechi din comuna Goieşti, Dolj.

La intrarea în comuna Goieşti, inculpaţii au fost opriţi de un echipaj de poliţie, însă au fugit cu căruţa pe un drum lateral.

În ziua de 04.09.2006, inculpatul M. Şt. împreună cu martorul P I., s-au deplasat pe câmpul unde fusese abandonat fierul vechi, însă au adunat aprox. 50 kg, întrucât cea mai mare parte – circa 321 kg - fusese ridicată de organele de poliţie.

În seara zilei de 07.09.2006, în jurul orelor 22,30, cunoscând că locuinţa părţii vătămate P. I. din comuna Melineşti, judeţul Dolj nu era locuită, inculpaţii M. Şt. şi Ţ. G.-G. s-au deplasat tot cu căruţa primului inculpat la imobilul părţii vătămate, cu intenţia de a sustrage din curte cablu oţelit, pe care să îl vândă ca fier vechi. Inculpaţii au pătruns în curte pe poarte neasigurată. Cablul respectiv era secţionat în mai multe bucăţi, care erau strânse într-un singur colac.

In timp ce inculpaţii trăgeau de colacul de cablu, din care reuşiseră să desprindă câteva bucăţi au fost surprinşi de martorii S. Şt., S. A., E. D., E. E. şi B. P., care i-au recunoscut. Inculpaţii au abandonat bucăţile de cablu şi au fugit de la locul faptei sărind gardul.

In cursul cercetarii judecătoreşti, în temeiul art. 323 CPP – la data de 28 februarie 2008 a fost audiat inculpatul M. Şt. care a recunoscut şi regretat săvârşirea infracţiunilor. A mai arătat că pentru a săvârşi fapta de a lua fier vechi nu este adevărat că a pătruns cu căruţa prin desprinderea unor bucăţi de scândură din gard, ci bunurile au fost cărate cu spinarea, din gardul părţii vătămate fiind desprinse bucăţi de scândură numai atât cât să aibă loc să intre. De asemenea, a arătat că a săvârşit faptele împreună cu inculpatul Ţ. G. G.

In cursul cercetarii judecătoreşti, în temeiul art. 323 CPP – la data de 03 aprilie 2008 a fost audiat inculpatul Ţ. G. G. care a recunoscut şi regretat săvârşirea infracţiunilor, arătând că la săvârşirea acestora a participat şi inculpatul M. Şt.

Interpelat de instanţă la termenul de şedinţă din data de 28.02.2008, partea vătămată S T a invederat faptul că nu se constituie parte civilă pentru prejudiciul cauzat şi nerecuperat. A mai arătat că la comiterea infracţiunii au mai participat şi alte persoane în afara celor doi inculpaţi, precum şi faptul că pentru circularul de tăiat lemnele a plătit un salariu pentru vremea respectivă, adică 2.000 lei. De asemenea, partea vătămată D. G. a invederat faptul că se constituie parte civilă cu suma de 100 lei ron (una sută lei), reprezentând contravaloarea producţiei de porumb şi zarzavat distrusă.

În declaraţia dată în faţa instanţei la data de 03.04.2004 partea vătămată P. I. a declarat că şi-a recuperat bunul sustras şi nu are nicio pretenţie civilă de la cei doi inculpaţi.

De asemenea, reprezentantul Parchetului şi apărătorii celor doi inculpaţi au renunţat – in baza art. 329 CPP – la audierea martorilor din rechizitoriu, deja audiati in fază de urmărire penală.a fost audiat martorul din rechizitoriu şi au fost solicitate prin adresă către I.P.J. Dolj fişele de cazier judiciar ale inculpaţilor.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa confirmă că starea de fapt reţinută prin actul de sesizare este corectă şi dovedită şi  constă în aceea că în  zilele de 01.09.2006 şi 07.09.2006, cei doi inculpaţi în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, au sustras ori au fost surprinşi în timp ce sustrăgeau, pe timp de noapte, prin efracţie ori prin pătrunderea fără drept, bunuri de la 2 părţi vătămate –S. T. şi P. I. şi au distrus o parte din cultura de zarzavat a părţii vătămate D. G.

În drept, fapta inculpatului M. Şt., care împreună cu inculpatul Ţ. G. G., în noaptea de 01/02.09.2006 şi în seara zilei de 07.09.2006, orele 22,30, au sustras prin efracţie, în scopul însuşirii pe nedrept şi în temeiul aceleiaşi rezoluţii infracţionale, mai multe bunuri aparţinând părţilor vătămate S. T. şi P. I., , întruneste elementele constituive ale infractiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit. a,g,i Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal.

În drept, fapta fapta inculpatului M. Şt. care în noaptea de 01/02.09.2006 a distrus o porţiune din gardul părţii vătămate S. T., respectiv a desprins cu un levier 11 bucăţi de scândură din gard şi distrus o parte din cultura de zarzavat a părţii vătămate D. G.,trecând cu căruţa prin grădina acestuia întruneste elementele constituive ale infractiunii de distrugere, prev. de art. 217 alin.1 Cod penal.

De asemenea, în drept, fapta inculpatului Ţ. G. G., care împreună cu inculpatul M. Ş., în noaptea de 01/02.09.2006 şi în seara zilei de 07.09.2006, orele 22,30, au sustras prin efracţie, în scopul însuşirii pe nedrept şi în temeiul aceleiaşi rezoluţii infracţionale, mai multe bunuri aparţinând părţilor vătămate S. T. şi P. I., , întruneste elementele constituive ale infractiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit. a,g,i Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal.

În drept, fapta fapta inculpatului Ţ. G. G. care în noaptea de 01/02.09.2006 a distrus o porţiune din gardul părţii vătămate S. T., şi distrus o parte din cultura de zarzavat a părţii vătămate D. G.,trecând cu căruţa prin grădina acestuia , întruneste elementele constituive ale infractiunii de distrugere, prev. de art. 217 alin.1 Cod penal.

Reţinând vinovăţia inculpatului M. Şt., instanţa urmează să-l condamne, iar la individualizarea pedepsei, având in vedere pericolul social concret al faptelor săvârsite, dar şi persoana inculpatului, care este cunoscut cu  antecedente penale, dar a avut o atitudine sinceră, recunoscând si regretând faptele comise, se va orienta la aplicarea unei pedepse rezultante, aceea de 3 ani închisoare ; dar tinând cont de antecedentele inculpatului, instanta apreciază că scopul preventiv-educativ al pedepsei aplicate poate fi realizat numai în regim de detenţie.

Se va face aplicarea art. 64 lit. a, teza II şi lit. b Cod penal, pe durata prev. de art. 71 Cod penal. Astfel, în ceea ce priveşte pedeapsa accesorie, instanţa apreciază având în vedere cauza Sabou şi Pîrcălab contra României că pentru a se interzice drepturile accesorii prevăzute de lege trebuie să existe o nedemnitate în exercitarea acestor drepturi. Instanţa reţine că natura faptei săvârşite, reflectând o atitudine de sfidare de către inculpat a unor valori sociale importante, relevă existenţa unei nedemnităţi în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art.71 Cp- 64 lit. a teza a II-a lit.b. Prin urmare, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice sau de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat vor fi interzise pe durata executării pedepsei. În ceea ce priveşte dreptul de a alege, având în vedere cauza Hirst contra Marii Britanii, prin care Curtea Europeană a statuat că interzicerea automată a dreptului de a participa la alegeri, aplicabilă tuturor deţinuţilor condamnaţi la executarea unei pedepse cu închisoarea, deşi urmăreşte un scop legitim, nu respectă principiul proporţionalităţii, reprezentând, astfel, o încălcarea a art. 3 Protocolul 1 din Convenţie, instanţa apreciază că, în raport de natura infracţiunii săvârşite de inculpat, acesta nu este nedemn să exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu îi va interzice exerciţiul acestui drept.

Instanţa urmează să ia act că inculpatul M. Şt. este arestat în altă cauză.

Reţinând vinovăţia inculpatului Ţ. G. G., instanţa urmează să-l condamne, iar la individualizarea pedepsei, având in vedere pericolul social concret al faptelor săvârsite, dar şi persoana inculpatului, care este cunoscut cu  antecedente penale, dar a avut o atitudine sinceră, recunoscând si regretând faptele comise, se va orienta la aplicarea unei pedepse rezultante, aceea de 3 ani închisoare ; dar tinând cont de antecedentele inculpatului, instanta apreciază că scopul preventiv-educativ al pedepsei aplicate poate fi realizat numai în regim de detenţie.

Din analiza fişei de cazier judiciar a inculpatului emisă de I.P.J. Dolj (fila 24), se reţine că inculpatul a mai fost condamnat pentru săvârşirea mai multor infracţiuni, fiind liberat din penitenciar la data de 30.06.2006, unde a executat pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată prin SP. 3693/2003 a Judecătoriei Craiova, cu un rest de 490 zile închisoare.

In consecinţă, constatând că prezenta infracţiune a fost săvârşită în termenul de încercare al liberării condiţionate şi vazând si disp. art. 61 CP, instanta urmează să revoce beneficiului liberării condiţionate pentru restul de pedeapsă de 690 zile închisoare, rămas neexecutat din pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată prin SP.3693/2003 a Judecătoriei Craiova, rămasă def. prin DP.163/2004 a Curţii de Apel Craiova şi contopeşte acest rest cu pedeapsa aplicată anterior, urmând ca inculpatul Ţ. G. G. să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani închisoare.

Se va face aplicarea art. 64 lit. a, teza II şi lit. b Cod penal, pe durata prev. de art. 71 Cod penal. Astfel, în ceea ce priveşte pedeapsa accesorie, instanţa apreciază având în vedere cauza Sabou şi Pîrcălab contra României că pentru a se interzice drepturile accesorii prevăzute de lege trebuie să existe o nedemnitate în exercitarea acestor drepturi. Instanţa reţine că natura faptei săvârşite, reflectând o atitudine de sfidare de către inculpat a unor valori sociale importante, relevă existenţa unei nedemnităţi în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art.71 Cp- 64 lit. a teza a II-a lit.b. Prin urmare, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice sau de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat vor fi interzise pe durata executării pedepsei. În ceea ce priveşte dreptul de a alege, având în vedere cauza Hirst contra Marii Britanii, prin care Curtea Europeană a statuat că interzicerea automată a dreptului de a participa la alegeri, aplicabilă tuturor deţinuţilor condamnaţi la executarea unei pedepse cu închisoarea, deşi urmăreşte un scop legitim, nu respectă principiul proporţionalităţii, reprezentând, astfel, o încălcarea a art. 3 Protocolul 1 din Convenţie, instanţa apreciază că, în raport de natura infracţiunii săvârşite de inculpat, acesta nu este nedemn să exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu îi va interzice exerciţiul acestui drept.

Instanţa urmează să ia act că inculpatul Ţ. G. G este arestat în altă cauză.

In ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, instanţa urmează să ia act că părţile vătămate P. I. şi S. T. nu se constituie părţi civile.

În mod corespunzător însă, în temeiul art. 118 lit.e CP, instanţa va dispune confiscarea specială, cu titlu de măsură de siguranţă, a sumei de sumei de 25 lei de la inculpatul M. Şt.,sumă de bani reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat părţii vătămate S. T. prin săvârşirea infracţiunii de distrugere şi care nu a fost utilizată pentru despăgubirea acestuia.

In ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, instanţa constatând îndeplinite dispoziţiile imperative ale art.998-999 C.Civil , urmează să admită acţiunea civilă formulată de partea vătămată Drăgan Gheorghe şi să oblige inculpaţii, în solidar la plata sumei de 46,5 lei , despăgubiri civile reprezentând contravaloarea culturii de zarzavat  distruse , către această parte, constatând că acest prejudiciu este cert, dovedit –aşa cum rezultă şi din procesul-verbal de constatare întocmit la 07.09.2006 de către o Comisie din cadrul Consiliului Local Melineşti şi i-a fost cauzat prin fapta culpabilă a acestora.

Domenii speta

Spete similare