Revizuirea pentru contrarietate de hotărâri. Condiţii de admisibilitate

Decizie 78 din 03.02.2010


Revizuirea pentru contrarietate de hotărâri. Condiţii de admisibilitate

C. proc. civ., art. 322 pct. 7

Revizuirea pentru contrarietate de hotărâri, bazată pe dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., este admisibilă dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii: existenţa unor hotărâri judecătoreşti definitive, care să fie potrivnice (contradictorii); hotărârile judecătoreşti în cauză să fie pronunţate în dosare diferite; să existe tripla identitate de părţi, obiect şi cauză; în cel de-al doilea proces să nu se fi invocat excepţia autorităţii de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, să nu se fi analizat.

În consecinţă, în cazul în care excepţia autorităţii de lucru judecat a fost pusă în discuţie şi respinsă în al doilea proces, partea nu mai poate invoca aceeaşi excepţie pe calea revizuirii, împrejurare ce atrage inadmisibilitatea cererii de revizuire.

(Decizia civilă nr. 78 din 3 februarie 2010, Secţia civilă, G.O.)

Prin Decizia civilă nr. 78 din 3 februarie 2010, Curtea de Apel Timişoara a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire, întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., formulată de revizuenţii V.I. şi V.M. împotriva Deciziei civile nr. 1216/11.11.2009 a Tribunalului Timiş.

Pentru a pronunţa această hotărâre, Curtea a avut în vedere argumentele ce succed.

Art. 322 pct. 7 C. proc. civ. reglementează ca motiv de revizuire situaţia în care „există hotărâri potrivnice date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite, în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate”.

Art. 327 C. proc. civ. prevede că în cazul hotărârilor definitive potrivnice instanţa de revizuire va anula cea din urmă hotărâre.

Fundamentul acestui motiv de revizuire îl reprezintă instituţia puterii lucrului judecat.

Deşi excepţia autorităţii de lucru judecat are caracter absolut şi deci poate fi invocată şi din oficiu de către instanţă, uneori este posibil ca în aceeaşi pricină două instanţe deosebite sau chiar aceeaşi instanţă, în dosare distincte, să pronunţe hotărâri potrivnice, astfel încât fiecare parte se prevalează de hotărârea care îi este favorabilă.

Dacă, din diferite motive, partea  interesată nu a invocat excepţia autorităţii de lucru judecat şi nici procurorul sau instanţa din oficiu, situaţia creată poate fi înlăturată pe calea extraordinară de atac a revizuirii.

Revizuirea pentru contrarietate de hotărâri, bazată pe art. 322 pct. 7 C. proc. civ, este admisibilă dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: existenţa unor hotărâri judecătoreşti definitive, care să fie potrivnice (contradictorii); hotărârile judecătoreşti în cauză să fie pronunţate în dosare diferite; să existe tripla identitate de părţi, obiect şi cauză; în cel de-al doilea proces să nu se fi invocat excepţia autorităţii de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, să nu se fi analizat.

În speţă, revizuenţii V.I. şi V.M. au solicitat anularea deciziei civile nr. 1216/11.11.2009, pronunţată de Tribunalul Timiş în dosarul nr. 10028.1/325/2006, invocând excepţia autorităţii de lucru judecat în raport cu sentinţa civilă nr. 2064/02.03.2006, pronunţată de Judecătoria Timişoara în dosarul nr. 7485/2005.

Examinând  decizia civilă nr. 1216/2009 a Tribunalului Timiş, ce se cere a fi anulată în baza art. 322 pct. 7 C. proc. civ., Curtea a constatat că în dosarul nr. 10028.1/325/2006, în care s-a pronunţat această hotărâre, s-a pus în discuţie şi s-a analizat încă de la prima instanţă, care a respins-o, excepţia autorităţii de lucru judecat în raport cu sentinţa civilă nr. 2064/2006 a Judecătoriei Timişoara.

Tribunalul Timiş,în recurs, a menţinut soluţia de respingere a acestei excepţii, cu substituirea motivării.

Prin urmare, una din condiţiile de admisibilitate a cererii de revizuire bazate pe art. 322 pct. 7 C. proc. civ., aceea ca în al doilea proces să nu se fi invocat şi dezbătut excepţia autorităţii de lucru judecat, nu este îndeplinită, fapt ce atrage inadmisibilitatea cererii de revizuire formulate de revizuenţi.

În cazul prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., instanţa de revizuire, deşi este o instanţă superioară celei care a pronunţat hotărârea ce se cere a fi revizuită, nu exercită totuşi un control judiciar propriu-zis, limitându-se doar la anularea (retractarea) celei din urmă hotărâri, dacă s-a nesocotit puterea lucrului judecat ce rezultă din prima hotărâre.

Atunci însă când excepţia autorităţii de lucru judecat a fost pusă în discuţie şi s-a respins în al doilea proces, partea nu mai poate reitera aceeaşi excepţie pe calea revizuirii, deoarece se opune de această dată însăşi puterea de lucru judecat asupra rezolvării date acestei excepţii procesuale.

Domenii speta