S* M********* C****** S**
ReclamantS****** V*****
PârâtS* M* P** D********* S**
Intervenient în nume propriuDosar nr. 7498/2005 R O M Â N I A JUDECĂTORIA PITEŞTI SENTINŢĂ CIVILĂ Nr. 971 Şedinţa publică de la 03 Martie 2006 Completul compus din: PREŞEDINTE Mihaela Dumitrascu Grefier Stana Bădescu Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamant S* M********* C****** S**, intervenient în nume propriu SC MO PAN DORI&DOINA SRL şi pe pârât S****** V*****, având ca obiect - acţiune în constatare (art. 111 c. pr. civ.). La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit părţile. Procedura legal îndeplinită, fără citarea părţilor. S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dezbaterile de fond asupra cauzei au avut loc 24.02.2006 când susţinerile părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă din acea dată. La cererea apărătorilor părţilor, instanţa a amânat pronunţarea pentru a se depune concluzii scrise, după care: INSTANŢA Asupra acţiunii civile de faţă: Prin cererea reconvenţională formulată de S* M********* C****** S**, disjunsă din dosarul 1397/2005 al Judecătoriei Piteşti şi înregistrată la data de 08.07.2005, aceasta a solicitat constatarea nulităţii şi desfiinţarea contractului de vânzare-cumpărare a autovehiculului marca Roman, tip 10215, nr. de identificare 69676, seria motor 122597, cu număr de înmatriculare AG. 49.MOL, încheiat la data de 12.08.2002 între reclamantă şi pârâtul S****** V*****, şi, pe cale de consecinţă, constatarea nulităţii contractului de vânzare-cumpărare a aceluiaşi autovehicul, încheiat ulterior, la data de 20.07.2004, între pârât şi SC Mo Pan Dori Doina SRL. Motivând cererea, reclamanta S* M********* C****** S** a arătat că a solicitat nulitatea celor două contracte întrucât primul s-a încheiat fără a se plăti, respectiv a se încasa, preţul şi fără ca bunul să iasă vreodată din patrimoniul vânzătoarei, fiind dat doar în folosinţa pârâtului S****** V*****, cel de al doilea suportând consecinţa desfiinţării contractului anterior potrivit principiilor „nimeni nu poate de ceea ce nu are”, „ceea ce este nul, nu produce efecte juridice” şi „accesoriul urmează soarta principalului”. La termenul de judecată din data de 23.09.2005, reclamanta a precizat acţiunea iniţială în sensul ca instanţa, după constatarea nulităţii contractelor, să constate că este proprietara autovehiculului Roman şi a completat-o cu un nou capăt de cerere constând în revendicarea, cu consecinţa restituirii, a următoarelor bunuri mobile: un utilaj de prelucrat lemn tip abricht, o pânză diamantată pentru fierăstrău, o freză, o pânză fierăstrău circular, o betonieră de capacitate de 200 l, un aparat de sudură, un prelungitor electric de 12 m, o rindea manuală germană, două bucăţi anvelope Dacia, un reşou aragaz cu două ochiuri, 8 metri liniari profil metalic laminat, 6 suluri carton asfaltat a 10 metri liniari fiecare – bunuri pe care reclamanta i le-a împrumutat pârâtului pentru folosinţă personală, pentru o perioadă determinată, dar care nu au mai fost restituite. La aceeaşi dată s-a formulat de SC Mo Pan Dori Doina SRL cerere de intervenţie în interes propriu, arătând că a dobândit de la pârâtul S****** V*****, prin contract de vânzare-cumpărare pentru un vehicul folosit încheiat la data de 20.07.2004, dreptul de proprietate asupra autovehiculului marca Roman, tip 10215, nr. de identificare 69676, seria motor 122597, cu număr de înmatriculare AG. 49.MOL. Vânzarea s-a făcut în baza contractului încheiat la data de 12.08.2002 între reclamantă şi pârât şi cu acea ocazie dobânditoarei i-au fost predate cartea de identitate şi fişa de înmatriculare ale autovehiculului, ambele emise pe numele S* M********* C****** S**, nu însă şi factura fiscală întocmită pe numele lui S****** V*****, conform contractului, dată fiind împrejurarea că bunul asupra căruia a operat transferul de proprietate a fost un autovehicul, iniţial proprietatea unei societăţi comerciale. Prin cererea de intervenţie se solicită obligarea reclamantei de a emite factură fiscală pe numele pârâtului - înscris care să ateste transferul dreptului de proprietate asupra bunului mobil în patrimoniul acestuia din urmă, conform contractului încheiat la data de 12.08.2002. În cauză au fost admninistrate probele cu înscrisuri, cu interogatoriul părţilor şi cu martori şi, în raport de acestea, instanţa constată următoarele: Pârâtul S****** V***** a fost salariatul reclamantei, existând între aceste părţi (Sorescu şi directorul sociatăţii - consăteni) relaţii profesionale mai speciale, bazate pe încredere şi colaborare deplină. Dată fiind calitatea de angajat, pârâtul a avut spre folosinţă autovehiculul Roman, tip 10215, nr. de identificare 69676, seria motor 122597, cu număr de înmatriculare AG. 49.MOL, mai întâi în interes de serviciu şi, mai apoi, în scop personal, o dată cu transferul dreptului de proprietate către acesta prin contractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 12.08.2002. Pârâtul Sorescu a devenit proprietarul autovehiculului în litigiu, într-un context atipic, constând în aceea că, în momente financiare critice reflectate în chiar imposibilitatea de plată a salariaţilor, l-a sprijinit cu împrumuturi băneşti pe directorul societăţii şi acesta aflându-se în împrejurarea concreată de a nu putea restitui datoria, a înţeles să preîntâmpine un eventual raport conflictual cu Sorescu prin încheierea unei convenţii de vânzare cumpărare privind transferul dreptului de proprietate asupra bunului mobil amintit, materializată în contractul încheiat la data de 12.08.2002. Că relaţiile atât profesionale, cât şi personale s-au desfăşurat astfel între părţi reiese din declaraţiile martorilor care sunt în sensul că toate bunurile solicitate a fi restituite de către pârât reclamantei, prin cererea iniţială şi cea completatoare, au fost predate pârâtului cu acordul proprietarului în considerarea sumelor de bani acceptate de la pârât şi nerestituite. Prin urmare, preţul, care este de esenţa valabilităţii contractului de vânzare cumpărare şi despre care reclamanta pretinde că nu s-a plătit, a fost achitat în cuantumul convenit de părţi (a se vedea răspunsul pârâtului la interogatoriu la întrebarea nr.6 – fila 24, dosar), fără ca modalitatea de plată a acestuia, în oricare din variantele: înainte, o dată cu ori după încheierea contractului, în tranşe sau integral, să împieteze asupra existenţei înseşi a contractului. Mai mult, în ceea ce priveşte toate bunurile mobile a căror restituire a fost solicitată prin cererea de completare a acţiunii, reclamanta recunoaşte că s-a autodeposedat lăsându-le în folosinţa pârâtului pentru o perioadă determinată, astfel că potrivit art.1909 C.civ., în cazul bunurilor mobile, se aplică prescripţia instantanee potrivit cărora se apreciază că aceste bunuri sunt proprietatea posesorului de bună credinţă. Astfel, buna credinţă, care în baza art.1890 C.civ. se prezumă, a fost confirmată şi întărită prin lăsarea de bunăvoie, de către reclamantă, a bunurilor respective în posesia pârâtului, şi prin urmare pârâtul este proprietarul de drept al acestora, cu atât mai mult cu cât nu s-a făcut dovada de către reclamantă a unei convenţii între părţi în sensul restituirii într-un termen determinat şi cu cât s-a şi plătit un preţ în schimbul transferului proprietăţii. Pe de altă parte, martorii nu declară decât doar în legătură cu două-trei bunuri mobile că au fost date pârâtului, despre toate celelalte nefăcându-se nici o referire. Intenţia reclamantei de a transmite dreptul de proprietate asupra autovehiculului marca Roman, tip 10215, nr. de identificare 69676, seria motor 122597, cu număr de înmatriculare AG.49.MOL, rezultă şi din împrejurarea că la data perfectării contractului de vânzare cumpărare (12.08.2002) reclamanta a înmânat pârâtului şi certificatul de înmatriculare şi cartea de identitate a camionului. Răspunsul acesteia la întrebarea nr.2 din interogatoriul luat de către intervenientă, în sensul că documentele respective au fost predate pârâtului spre a circula cu autovehiculul în interes propriu şi ca salariat, se interpretează în sensul că în calitate de salariat nu era necesar să le aibă asupra sa, la bord, iar „interesul propriu” este echivalent în speţa de faţă cu sintagma „sub nume de proprietar”. Prin urmare, pentru toate considerentele arătate, instanţa constată că acţiunea reclamantei este neîntemeiată, contractul de vânzare cumpărare pentru un vehicul folosit, din data de 12.08.2006 (pe cale de consecinţă şi contractul subsecvent încheiat la 20.07.2004), fiind încheiat în mod valabil, cu respectarea condiţiilor prevăzute de art.948 C.civ. şi a celor particulare, specifice vânzării-cumpărării. Rspingând cererea principală, instanţa va admite cererea de intervenţie în interes propriu formulată de SC Mo Pan Dori Doina SRL, pentru considerentele: Transferul de proprietate asupra aceluiaşi autovehicul, care a operat la data de 20.07.2004, între pârâtul S****** V*****, în calitate de vânzător, şi intervenienta SC Mo Pan Dori Doina SRL, în calitate de cumpărător, s-a făcut în baza contractului încheiat la data de 12.08.2002 între reclamantă şi pârât. Cu acea ocazie, dobânditoarei i-au fost predate cartea de identitate şi fişa de înmatriculare ale autovehiculului, pe ambele înscrisuri figurând ca titular S* M********* C****** S**. Nu a fost prezentată şi înmânată factura fiscală întocmită pe numele lui S****** V***** cu prilejul primei înstrăinări, având în vedere că bunul asupra căruia a operat transferul de proprietate este un autovehicul care a fost la un moment dat proprietatea unei societăţi comerciale. Având în vedere că actele juridice prin care au operat cele două vânzări au fost încheiate în mod valabil, iar transferul proprietăţii a avut loc, în mod legal şi succesiv, de la reclamantă la pârât şi de la acesta la intervenientă, instanţa va aprecia întemeiată cererea intervenientei şi o va obliga pe reclamantă să emită factură fiscală pe numele pârâtului, pentru a fi completată documentaţia privind înstrăinarea unui bun mobil-autovehicul proprietatea unei societăţi comerciale. Neîntocmirea acestui document fiscal la data de 12.08.2002, o dată cu încheierea contractului de vânzare cumpărare pentru un vehicul folosit, nu reprezintă o condiţie ad validitatem a convenţiei şi nu afectează transferul de proprietate în patrimoniul cumpărătorului, ci ar putea avea implicaţii, cel mult, de natură contabilă sau fiscală. Nici probaţiunea convenţiilor nu este alterată, deoarece aceasta s-a făcut cu înscrisuri-contracte de vânzare cumpărare pentru un vehicul folosit, încheiate la 12.08.2002 şi 20.07.2004, coroborate cu alte categorii de probe admise de lege: testimonială şi interogatoriu. Astfel, în baza art.1073 C.civ., va admite cererea intervenientei şi va obliga pe reclamantă să emită factură fiscală pe numele pârâtului, care să ateste transferul dreptului de proprietate asupra autovehiculului marca Roman, tip 10215, nr. de identificare 69676, seria motor 122597, cu număr de înmatriculare AG.49.MOL, în patrimoniul acestuia din urmă, conform contractului încheiat la data de 12.08.2002. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂŞTE Respinge cererea formulată şi completată de reclamanta S* M********* C****** S**, cu sediul în comuna Merişani, sat Vărzaru nr.292, jud. Argeş, prin administrator Moldoveanu Cristea, în contradcitoriu cu pârâtul S****** V*****, domiciliat în comuna Merişani, jud. Argeş. Admite cererea de intevenţie în interes propriu formulată de SC Mo Pan Dori Doina SRL, cu sediul în comuna Miceşti, jud. Argeş. Obligă pe reclamantă să emită factură fiscală pe numele pârâtului, care să ateste transferul, în patrimoniul acestuia din urmă, al dreptului de proprietate asupra autovehiculului marca Roman, tip 10215, nr. de identificare 69676, seria motor 122597, cu număr de înmatriculare AG.49.MOL, conform contractului încheiat la data de 12.08.2002. Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare Pronunţată în şedinţa publică de la 03 Martie 2006 Preşedinte, Mihaela Dumitrascu Grefier, Stana Bădescu S.B. 06 Martie 2006
Amână pronunţarea la 03.03.2006.
Se citează martorul Mănescu Marius la adresa indicată la fila 22 din dosar. Pune în vedere reprezentantului reclamantei să depună la termenul acordat răspunsurile la interogatoriul solicitat de intervenienta în nume propriu. Amână judecarea cauzei la 24.02.2006. Cu apel odată cu fondul. Pronunţată în şedinţa publică de la 20 Ianuarie 2006
În temeiul disp.art.167 Cod procedură civilă admite în totalitate probele solicitate de părţi, respectiv: înscrisuri, interogatoriu şi proba testimonială pe tezele probatorii invocate. Pune în vedere părţilor prin apărători să depună pentru termenul acordat toate înscrisurile de care înţeleg să se folosească în susţinerea cererilor, potrivit disp.art.112 Cod procedură civilă. Pune în vedere reclamantei prin reprezentant să depună la dosar lista cu numele şi domiciliile martorilor propuşi, pentru a fi citaţi, sub sancţiunea decăderii din probă. Pune în vedere pârâtul prin apărător să prezinte personal martorii propusi a fi audiati, aşa cum s-a obligat, sub sancţiunea decăderii din probă. Amână judecarea cauzei la 20.01.2006. Cu apel odată cu fondul.
DISPUNE În temeiul disp.art.118 Cod procedură civilă acordă termen pentru ca reprezentantul reclamantei să ia cunoştinţă de conţinutul întâmpinării formulată de pârâtul S****** V***** prin apărător. Se conceptează SC MO PAN DORI & DOINA SRL în calitate de intervenientă în interes propriu. Amână judecarea cauzei la 2.12.2005, pentru când părţile au termen în cunoştinţă. Cu apel odată cu fondul.
Pune în vedere reclamantei să timbreze cererea completatoare, sub sancţiunea anulării acesteia ca netimbrată. Prorogă discutarea admisibilităţii în principiu a cererii de intervenţie formulată de SC MO PAN DORI & DOINA SRL la următorul termen. Amână judecarea cauzei la 4.11.2005. Cu apel odată cu fondul.