S************** P*** A*** F***** G*******
PetentD******* R******** D****** Ş* P***** I***
IntimatAdmite excepţia tardivităţii plângerii contravenţionale invocată de intimată prin întâmpinare. Respinge plângerea contravenţională formulată de petenta SC „Transgeo” SRL, cu sediul în com Stulpicani, jud. Suceava, împotriva procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei nr. 099083 încheiat la data de 19.03.2008 de intimata D******* R******** D****** Ş* P***** I***, cu sediul în str. Gh. Asachi, nr. 19, jud. Iaşi, ca fiind tardiv formulată. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţă publică azi, 25.11.2008
Văzând delegaţia consilierului juridic depusă la dosar precum şi faptul că acesta nu a depus dovada calităţii de angajat al petentei apreciază că acesta nu poate pune concluzii pe fondul cauzei. Potrivit art.68 al.4 din Codul pr. civilă „ dacă mandatul este dat unei alte persoane decât unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii decât prin avocat, cu excepţia consilierului juridic, care potrivit legii, reprezintă partea.” Expresia „ potrivit legii” trimite la Legea nr.514/2003, privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic care în art. 2 prevede că „ un consilier juridic poate să fie numit în funcţie sau angajat în muncă, în condiţiile legii. „ Prevederile art.2 şi 3 din Legea nr. 514/2003, statornicesc, fără echivoc, că exercitarea profesiei de consilier juridic poate avea loc numai în cele două forme, mai sus – arătate, care presupune, fie numirea în funcţie, fie încheierea unui contract individual de muncă. Prin urmare, exercitarea profesiei de consilier juridic se grefează exclusiv, fie pe un raport de serviciu, în condiţiile prevăzute de Legea nr.188/1999, republicată, fie pe un raport juridic de muncă rezultat de încheierea unui contract de muncă, în baza Codului Muncii. În acest sens este şi decizia nr. 936 din 20.12.2006, pronunţată în interesul legii de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care a arătat că anumite activităţi juridice, cum fiind cele de reprezentare juridică, de redactare a unor acte juridice, de formulare de acţiuni, de exercitare şi motivare a căilor de atac pot fi îndeplinite de consilierii juridici, dar astfel de activităţi le sunt permise a le presta numai în condiţiile reglementate de art. 1- 4 din Legea nr. 514/2003, adică în calitatea lor de funcţionari publici sau de angajaţi, cu contract individual de muncă la o persoană de drept public sau privat. În ipoteza prevăzută de art.2 al.2 din legea nr. 514/2003, adică a raportului juridic de muncă, consilierul juridic este angajat în muncă, salariat, fiindu-i aplicabilă legislaţia muncii. Potrivit Codului Muncii adoptată prin Legea nr. 53/2003, angajatul încheie cu angajatorul în mod obligatoriu un contract de muncă, bazat pe principiile consensualismului şi al bunei credinţe dobândind astfel calitatea de salariat. Faţă de aceste aspecte instanţa apreciază că consilierul juridic delegat de parte nu poate pune concluzii de fond decât în condiţiile art.68 din Codul de procedură civilă, respectiv prin avocat. Pentru aceste considerente şi pentru respectarea dreptului la apărare al petentei, instanţa urmează să o citeze pe aceasta din urmă cu menţiunea de a se prezenta în instanţă prin administrator sau de a face dovada faptului că persoana împuternicită să reprezinte partea este angajat al societăţii.
Faţă de lipsa părţilor şi având în vedere că s-a invocat din oficiu excepţia tardivităţii introducerii plângerii.
Având în vedere lipsa procesului verbal de contravenţie contestat.