M******* I****
ContestatorAdmite excepţia necompetenţei teritorială. În temeiul art.42 al.1 C.pr.pen. raportat la art.456 C.pr.pen. coroborat cu art.418 al.1 C.pr.pen., declină competenţa de soluţionare a cererii de întrerupere a pedepsei formulată de petentul condamnat. În temeiul art.189 al.2 C.pr.pen., dispune plata sumei de 100 lei, reprezentând onorariu avocat din oficiu, din fondul Ministerului Justiţiei, către Baroul Timiş. Definitivă.